Motivatia este la acest moment unul din termenii cei mai vehiculati in zona resurselor umane. Se vorbeste despre motivatia angajatilor, dorinta de a avea colegi motivati, programe de motivare etc etc. in orice astfel de program sau proiect se pune acut problema evaluarii sau masurarii nivelului de motivatie, precum si a fatetelor motivatiei.
Acest curs va discuta felul in care motivatia trebuie inteleasa ca fenomen individual, precum si felul in care acest construct trebuie privit, ca un construct multidimensional. Astfel, consideram ca este fundamental gresit sa privim motivatia exclusiv ca variabila unidimensionala, caracterizata doar de nivel sau intensitate. in schimb, propunem un model conform caruia motivatia ar trebui discutata multi-fatetat, din cel putin trei perspective: nivel/intensitate, motivatori specifici (ce anume ne motiveaza) si comportamente specifice (cum anume ne comportam atunci cand suntem motivati). Expunerea se va baza pe AMI (Achievement Motivation Inventory), un chestionar psihometric de generatie noua, si va presupune interactiunea cu acesta.
Fundamente teoretice
Pe langa abilitatile cognitive, motivatia generala pentru performanta poate fi privita ca o a doua trasatura - sau constructie de trasaturi – relevanta pentru succesul profesional (Eckhardt & Schuler, 1992). Uneori, motivatia performantei este considerata a fi chiar cea mai importanta sursa a variantei performantei profesionale (Atkinson, 1978). Aceasta ultima apreciere trebuie privita, datorita importantei deosebite a abilitatilor cognitive, dovedite intre timp, drept indoielnica si usor exagerata. in acelasi timp, aceasta afirmatie radicala nu este in mod clar contrazisa de literatura. Oricum ar sta lucrurile, “Project A” (Personnel Psychology 2/1990), care a fost probabil cea mai cuprinzatoare investigatie de diagnosticare a aptitudinilor intreprinsa vreodata, a identificat motivatia performantei ca fiind cel de-al doilea mare factor determinant al performantei superioare, pe langa cunostintele de specialitate si deprinderile practice necesare pentru sarcina.
Avand in vedere aceasta importanta deosebita atribuita motivatiei performantei, care este privita in cadrul unui numar mare de principii manageriale ca fiind o determinanta esentiala a performantei, este demn de subliniat ca acest concept a fost intotdeauna prezentat cu mult prea putina sistematizare. Frecvent acesta este si motivul pentru care influenta motivatiei performantei este deseori afirmata si doar rareori dovedita. Motivul ar putea fi atribuit si dificultatii in masurarea motivatiei performantei, dificultate care, la randul ei, poate fi inteleasa ca un efect al lipsei de claritate conceptuala. Un indiciu special, in acest sens, al lipsei de claritate conceptuala, este si absenta corelatiei dintre variabilele cauza si variabilele efect incluse in acest construct.
