Perioada scolara mica (6-10ani), de la intarea copilului in scoala si terminarea ciclului elementar, este apreciata de unii psihologi ca fiind un fel de sfarsit al copilariei. Specific este ca pentru toata aceasta etapa sunt evidentiate descrieri centrate pe problemele adaptarii scolare si ale invatarii fara a se neglija ca unele structuri psihice se dezvolta ca urmare a faptului ca, in copilaria timpurie si in perioada prescolara are loc cea mai importanta achizitie de experienta adaptativa si atitudinala.
Asadar, in perioada scolara mica, se dezvolta caracteristici importante si se realizeaza progrese in activitatea psihica datorita constientizarii ca atare a procesului invatarii - invatarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta inseamna ca activitatea scolara va solicita intens intelectul si are loc un proces gradat de achizitii de cunostinte prevazute in programele scolii si in consecinta, copilului i se vor organiza si dezvolta strategii de invatare, i se va cinstientiza rolul atentiei si repetitiei, isi va forma deprinderi noi de scris-citit si calcul.