Mecanismele specifice ale economie de piata sunt piata concurentiala, confruntarea dintre cerere si oferta si formarea libera a preturilor. Preturile bunurilor, salariile, dobanzile, cursurile de schimb si alte elemente implicate in tranzactiile economice sunt rezultatul interactiunii deciziilor de piata.
2.1. PIATA SI STRUCTURA EI
2.1.1. Definirea si caracteristicile pietei
in sens larg piata este un spatiu economic, cuprinzand intreaga retea de relatii intre participantii la tranzactiile economice; ea reprezinta locul de intalnire si confruntare dintre cererea cumparatorilor si oferta vanzatorilor care se ajusteaza la un anumit pret. Participantii la piata sunt ofertantii de factori de productie, de bunuri si servicii de consum, de titluri de valoare, in calitate de vanzatori, si solicitantii de astfel de produse, in calitate de cumparatori . Ceea ce se confrunta la piata sunt dorintele acestor doua categorii de opozanti care urmaresc propriul interes. Dar piata este si locul de realizare a unui schimb efectiv de factori, de bunuri sau de capitaluri, indeplinind o functie de solidaritate functionala, de socializare (coordonare sociala) a agentilor specializati si autonomi. Piata este deci deopotriva „razboi si pace”.
Categorie economica extrem de complexa, piata are mai multe caracteristici si imbraca numeroase forme.
1. Piata apare mai intai ca un cadru geografic (uneori abstract) in care se confrunta cererile si ofertele. Sub acest raport piata poate fi locala, regionala, nationala sau internationala. Dar intinderea pietei nu este puternic conditionata de “punctul de vanzare”.
2. Piata este totodata si un cadru temporal, intrucat timpul devine domeniul de anticipare a riscului, ragazul de reactie si de adaptare la conditiile deosebit de fluide ale pietelor. Sub acest raport putem vorbi de o piata reala, situata in timp si spatiu, ca si de o piata potentiala, care exprima intentii de vanzare si de cumparare.
3. Pietele depind si de obiectul tranzactiei economice; putem deosebi piete cu obiecte omogene (piata aurului, a graului, a titlurilor de valoare) sau piete cu bunuri neomogene (piata automobilelor de pilda). De asemenea, sub acest raport este bine sa retinem patru mari categorii de piete partiale: piata bunurilor si serviciilor, piata muncii, piata monetara, piata capitalurilor.