label Cursuri autorenew 2025-09-29, 16:58 history_edu Oana Ciobanu
In orice intreprindere umana, preocuparea pentru anticiparea demersului evenimentelor ocupa un loc de capatai. Nimeni nu investeste un efort de resurse fara sa-l puna in cumpana cu rezultatele scontate, in raport cu obiectivele urmarite. Aceasta investigare spre noi orizonturi - tot mai ampla si mai diversificata - a capatat de-a lungul timpului denumiri diferite, unele cu caracter sinonim, iar altele cu sensuri mai mult sau mai putin apropiate.

Amploarea si diversificarea lucrarilor anticipative, ca si a terminologiei ce le insoteste, s-au dovedit a fi un rezultat firesc al dezvoltarii stiintei si al continuei sale ramificari. Iar o stiinta, in orice domeniu, are, ca functie imanenta, si pe aceea de a anticipa destinul propriilor descoperiri si inovari, ca si efectele lor asupra conditiei umane. Fara aceasta capacitate anticipativa, o investigare, oricat de sofisticata ar fi ea, nu poate avea statut de stiinta, de sistem de cunostinte pus in slujba progresului societati.



2. In aceste conditii au proliferat si termenii practicati in cercetarea si descifrarea evolutiilor in viitor a diverselor componente ale lumii materiale si ale vietii sociale, prin urmare si in economie.
Un astfel de termen este predictia (de la latinescul „predictio" si frantuzescul „prediction"), care a avut si are sensul de prezicere sau de prevestire, adica de anuntare a ceva ce urmeaza sa se intample in mod implacabil, ca efect al unor forte supranaturale sau al conjunctiei unor factori cosmici ce actioneaza independent de vointa noastra (de exemplu, eclipse, cicloane s.a.). Acest termen a fost utilizat cu predilectie in Evul Mediu, dar are si in prezent unele reverberatii, indeosebi mistice.

Un alt termen este prospectiva (de la frantuzescul „prospective"). El semnifica un studiu asupra viitorului, pe baza analizarii si interpretarii unor factori stiintifici, tehnici, economici, sociali, naturali, in vederea stabilirii influentei acestor factori asupra dezvoltarii lumii moderne. Astfel de studii prospective (utilizate in viitorologie) ofera indicii pentru organizarea prezentului in conformitate cu cerintele de viitor. Initiatorul acestei metode este filosoful francez Gaston Berger.

CUPRINS
CUPRINS 2
CAPITOLUL I. PREVIZIUNEA – COMPONENTa A MANAGEMENTULUI AFACERILOR 3
1.1. Delimitari conceptuale ale previziunii 3
1.2. Necesitate si posibilitate in activitatea previzionala 6
1.3. Activitatea previzionala si dezvoltarea durabila 11
1.4. Previziunea ca stiinta 13
Previziunea si planificarea 15
17
CAPITOLUL II. BUGETELE iNTREPRINDERII 19
2.1. Bugetul, instrument de planificare a afacerii 19
2.2. Sistemul bugetar al intreprinderii 21
2.3. Consideratii generale privind bugetul vanzarilor 23
2.4. Tehnicile de extrapolare 24
2.5. Tehnicile explicative de previziune 27
2.7. Elaborarea bugetului vanzärilor 28
CAPITOLUL III. BUGETUL PRODUCtIEI 29
3.1. Elaborarea planului de productie 29
3.2. Previziunea (antecalculatia) costurilor de productie 30
3.3. Bugetul activitatilor administrative 31
3.4. Previziunea echilibrului financiar prin metoda normativa 34
CAPITOLUL IV PREVIZIUNEA FLUXURILOR DE TREZORERIE 36
4.1. Necesitatea previziunii fluxurilor de trezorerie 36
4.2. Modele previzionale ale fluxurilor de trezorerie 38
4.2.1. Bugetul de trezorerie 38
4.2.1.1. Buget de trezorerie - concept si elaborare 40
4.2.1.2. Previziunea incasarilor si platilor 47
CAPITOLUL V. TEORIA PLANIFICaRII STRATEGICE 51
5.1. Definirea si elementele strategiei 51
5.2. Elementele planificarii strategice 54
2) Alegerea strategica 60
3) Implementarea strategiei 67
CAPITOLUL VI. MODELE DE PLANIFICARE STRATEGICa 68
6.1. Necesitatea planificarii strategice 69
6.2. Forme de planificare strategica 70
6.3. Modele de planificare strategica 72
1. Modelul A. Desremaux 72
2. Modelul M. Marchesnay 73
3. Modelul G. A. Cole 75
4. Modelul H. Mintzberg 77
6.4. Particularitati ale utilizarii modelelor de planificare strategica pentru organizatiile din Romania 79
BIBLIOGRAFIE 80