Termenul control poate fi interpretat in diferite moduri, purtand conotatii diferite. Unii autori considera controlul o caracteristica inerenta a organizatiilor. Procesul de control are un rol cheie in realizarea unui echilibru intre avantajele pe care un individ le obtine ca urmare a apartenentei la o organizatie si costurile asociate acestor avantaje.
“Organizatiile implica control. O organizatie sociala este un aranjament ordonat de interactiuni umane individuale. Procesele de control ajuta la circumscrierea comportamentelor idionsincratice si la pastrarea acestora in concordanta cu planul rational al organizatiei. Organizatiile necesita un anumit nivel de conformitate si de integrare a diverselor activitati. Functia de control este cea care aduce conformitate cerintelor organizatiei si realizarii scopului major al acesteia.” (Tannenbaum, 1968)
Termenul “control” are adesea si o conotatie emotionala, fiind interpretat intr-o maniera negativa si fiind asociat adesea cu persoane care dau ordine, directioneaza si comanda. Angajatii, si oamenii in general, pot privi cu retinere, cu suspiciune, in esenta insa, sistemele de control se refera la reglementarea unor comportamente. Controlul nu este numai o functie a organizatiei formale si o structura ierarhica de autoritate, ci este si o functie a influentei interpersonale. Controlul este deci un concept general care poate fi aplicat atat comportamentelor individuale cat si performantei organizationale.
