Psihanaliza poate fi considerata ca teorie a aparatului psihic, terapie si metoda de cercetare. Aceste trei dimensiuni sunt foarte importante pentru ca toate trei conduc la cunoasterea vietii psihice a omului, in mod egal sau suferind de simptome. Nu exista diferente in functionarea psihica a celui cu simptom si a celui fara simptom. Teoria aparatului psihic enuntata de psihanaliza se aplica omului sanatos si celui care are accidente simptomatice de-a lungul vietii.
Sfarsitul secolului XIX – Freud se afla la Paris, urmarind demonstratiile lui Charcot in piata publica. Charcot era marele specialist in isterie. Prin hipnoza, Charcot incerca sa domine boala psihica si nu sa o inteleaga, iar pentru asta folosea o tehnica aflata la indemana de secole (vrajitoarele o foloseau de mult timp).
Boala psihica era considerata drept ceva inabordabil, care scapa intelegerii, de partea demoniacului, uneori a sacrului. Si sfintii, si bolnavii psihici, desi prezentau tulburari psihice evidente, erau situati fie de partea sacrului, fie a demonicului. Pana la sfarsitul secolului al XIX- lea, gandirea asupra bolii era impregnata de magic. Gandirea magica impregneaza orice fenomen pentru care nu are explicatie, inventeaza un basm, reuseste sa construiasca un fel de coerenta aparenta.
Acest lucru este important pentru ca aceasta tendinta se manifesta si azi in anumite domenii, regiuni, spitale psihiatrice, enclave in care, pentru a se apara de bolnavii psihici, medicii ii izoleaza ca pe ceva contagios.
Breuer asculta povestea unei paciente pe care o avea, simtind ca asta ii face bine, ca se apropie de un inteles al problemelor ei, pana cand ea adopta o atitudine pasionala, careia el ii raspunde cu aceeasi pasiune, raspunzand inconstient la pasiunea ei. Pacienta avea sarcina isterica; Breuer pleaca cu sotia intr-o lunga calatorie, la sfarsitul careia se naste un copil – dovada de fidelitate. Mai tarziu, psihanalistii vor putea spune ca aceasta fidelitate este fizica, dar este ea si psihica? Nu este rezultatul unei legaturi pasionale?
in acest moment, Freud se gandeste brusc la anumite … ale functionarii psihice. Primul dintre ele, care devine si postulat al psihanalizei, este existenta inconstientului. Despre inconstient vorbesc toti marii filosofi. Hipnoza l-a ajutat pe Freud sa ii demonstreze existenta. In experimentele de hipnoza, existenta inconstientului se … cu o forta extraordinara. In sedinta de hipnoza, pacientei i se da un ordin: la ora 5 sa deschida umbrella si acela de a uita ordinul. La ora 5 cineva se afla in preajma pacientei si vede cum ea este cuprinsa de agitatie, isi cauta umbrella si o deschide de cateva ori. Chestionata asupra motivului acestei actiuni, ea inventeaza: “mi s-a parut necesar sa vad daca mai este buna”. Aceasta explicatie este “rationalizarea – si ea ne caracterizeaza pe toti intr-o oarecare masura”. Cu totii ne straduim sa atribuim actelor noastre un motiv. Oricat am crede in acest motiv, el nu este intotdeauna cel adevarat. Acest lucru dovedeste ca exista motive inconstiente: motivul inconstient al deschiderii umbrelei si originea la un prim nivel inconstient in ordinul dat si la un nivel mai profound, tot inconstient, in relatia regresiva copil-parinte, relatie regresiva care caracterizeaza in mod special actul hipnozei. Pacienta era ignoranta in privinta motivului ei adevarat si credea cu seninatate in motivul pe care il arata. Asta mai inseamna ca un impuls venit din inconstient nu poate deveni act fara incercarea constienta de a-I atribui un sens. Asta mai inseamna ca un impuls se poate transforma in act scurtcircuitandu-si adevaratul sens.
