Este o relatie similara celei de pradatorism (+,-), dar in acest caz gazda nu este omorata ci este utilizata o anumita perioada de timp. Relatia este larg raspandita in lume vie, atat la plante cat si la animale. S-a constatat ca pestii, amfibienii si reptilele au mult mai putine specii parazite decat pasarile si mamiferele, probabil din cauza conditiilor fiziologice mai stabile ale organismelor homeoterme decat a celor poikiloterme.
In linii mari parazitii sunt de doua categorii:
- Microparazitii care se inmultesc direct in organismul gazda (exemple: bacteriile, virusurile, fungii, protozoarele parazite).
- Macroparazitii care se dezvolta in interiorul unei gazde, dar se inmultesc trecand prin stadii intermediare care influenteaza si alte gazde (exemple: platelmintii, nematelmintii, fungii paraziti).
Mai exista o a treia categorie a parazitoizilor care sunt reprezentati de insecte care traiesc ca paraziti in ouale, larvele sau pupele altor insecte, consumand din tesuturile acestora.
Relatia gazda-parazit este mai deosebita deoarece habitatul parazitului este reprezentat de un organism viu care este capabil:
- de o modificare de numar si / sau de marime
- de o anumita reactivitate, putand raspunde activ la prezenta parazitului prin dezvoltarea unei reactii de imunitate
- de o anumita capacitate de dispersie
