Romania, stat de drept - material constitutional

label Cursuri autorenew 2025-09-29, 17:00 history_edu Panaete
Principiul statului de drept consacrat in art. 1 alin (3) al Constitutiei: „Romania este stat de drept, democratic si social ...”. Fireste, simpla adeziune formala nu este suficienta pentru a transforma tara noastra intr-un adevarat stat de drept; adeziunea respectiva trebuie sa-si gaseasca confirmarea in institutiile si reglementarile concrete ale legii noastre fundamentale, precum si in practica politica si constitutionala a autoritatilor publice.




1. Confruntarea cu exigentele acestui principiu poate releva disfunctionalitati si aspecte criticabile in cazul oricarui stat din trecut sau prezent.



Pe de alta parte evolutia complexa a problemelor sociale, economice, culturale sau ale mediului pun in permanenta autoritatile in fata unor noi provocari. Reglementarea acestor situatii implica aproape intotdeauna decizii care afecteaza drepturile fundamentale ale unor cetateni, creeaza nemultumiri si duc la controverse.

Seriozitatea si efectivitatea aplicarii practice a principiului statului de drept in tara noastra impune de asemenea o discutie in raport cu exigentele concrete ale acestui principiu.

Separatia puterilor de stat, unul din cele mai importante corolarii ale statului de drept, este consacrata in art. 1, alin. (4) din Constitutie. Puterea legislativa este limitata si controlata prin controlul constitutionalitatii legilor exercitate de Curtea Constitutionala si prin alegeri parlamentare periodice. Puterea executiva este limitata si controlata prin responsabilitatea fata de Parlament, prin raspunderea ministeriala, prin posibilitatea suspendarii si a demiterii Presedintelui Romaniei, prin controlul judecatoresc pe calea contenciosului administrativ si supunerea fata de lege a administratiei, prin controlul de constitutionalitate asupra ordonantelor Guvernului, precum si prin alegerea periodica a unor autoritati administrative locale.

Desfasurarea legala si corecta a alegerilor este controlata de instantele judecatoresti (iar in cazul alegerilor prezidentiale, de Curtea Constitutionala). Supunerea judecatorilor fata de lege, existenta mai multor trepte de jurisdictie, precum si caracterul public al dezbaterilor permit limitarea si controlul puterii judecatoresti. Separatia puterilor in stat este insa pusa in discutie de practica de peste un deceniu a guvernelor care s-au succedat in Romania de a rezolva expeditiv problemele de ordin legislativ prin ordonante de urgenta.