Anii 1940 - Unele dintre primele computere automate au fost construite intre 1939 si 1944 si erau utilizate ca parte a activitatilor de descifrare a codurilor din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Unul din aceste computere era numit ENIAC (electronic numerical integrator and computer–calculator si integrator numeric electronic).
ENIAC ocupa circa 93 de metri patrati de spatiu pe podea, cantarea peste 27.000 de kilograme si continea mai mult de 18.000 lampi cu vid. Computerele vechi cum era ENIAC utilizau o serie de relee si butoane mecanice pentru a efectua diverse calcule. Nu aveau o functie de memorie, de aceea trebuiau repornite manual pentru fiecare program diferit.
Anii 1950 - Primele tranzistoare au fost patentate in 1948. Tranzistoarele indeplineau aceleasi functii ca tuburile electronice, dar erau mai mici si mai eficiente. Tranzistoarele permiteau computerelor sa fie mai mici, sa utilizeze mai putin curent electric si sa genereze mai putina caldura.
Cu toate acestea, computerele au continuat sa utilizeze tuburi cu vid pana in ultimii ani ai deceniului 6. in 1952, computerul IBM numit „Selective Sequence Electronic Calculator” avea dimensiuni de numai 7,5 metri pe 12 si inca utiliza lampi. Acest computer producea tabelele cu pozitiile lunii utilizate ulterior pentru zborul navei Apollo spre Luna in 1969.
In ultimii ani ai deceniului 6, IBM a inceput sa produca primul computer cu tranzistoare, seria 7000. Acest tip de computer era mai mic si mai rapid decat versiunile anterioare, dar la fel de urias in raport cu standardele actuale.
