Muchelli defineste chestionarul drept „o suita de propozitii, avand o anumita forma si o anumita ordine, pe baza carora se solicita parerea, judecata sau evaluarea unui subiect interogat”. Dictionarul de sociologie (Zanfir si Vlasceanu) propune ca definitie a chestionarului de cercetare, acea „tehnica si, corespunzator, un instrument de investigare constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea persoanelor achitate raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris”.
Este necesar a face distinctie intre chestionarele concepute pentru sondaj, care vizeaza realizarea unui inventar sau o „harta geografica” a opiniei, si alte chestionare destinate testului de ipoteze. Daca prima categorie consta in cataloage de intrebari de opinie, de atitudine si de luari de pozitie fata de diferite teme ale vietii cotidiene, cea de-a doua categorie serveste unor scopuri pedagogice, fiindca ajuta la intelegerea mecanismelor care fac sa apara opiniile.
1.2. Etapele pregatirii
inainte de pregatirea propriu-zisa a chestionarului trebuie delimitate obiectivele anchetei si trebuie formulate principalele sale ipoteze. Cercetatorul trebuie sa aiba o idee cat mai precisa despre natura informatiei pe care o doreste sa o obtina cu privire la obiectivul propus si selectarea populatiei ce trebuie interogata. Constructia chestionarului comporta trei mari etape: delimitarea temei; redactarea intrebarilor si pretestarea lor; ordonarea diferitelor intrebari in chestionarul definitiv.
Constructia chestionarului, are ca prima etapa delimitarea temei anchetei, care consta in a sonda respondentii sau a consulta o baza de date ce se raporteaza la tema, pentru a face sa apara propriile reprezentari legate de tema supusa investigatiei.
