In fiecare dimineata, Mihai isi incepe ziua de scoala cu inima indoita de neliniste. Desi in clasa a 5 a inca mai are nevoie de mai mult timp decat ceilalti copii atunci cand se citeste lectia dintr-o carte de scoala. Şi este foarte neplacut sa o auzi pe Rodica ,toti profesorii o lauda. Desi iti place cat de frumos recita. La desenele lui nu se uita niciodata nimeni. La orele de desen sunt teme obligatorii si nu prea pare nimeni interesat de jocul de culori pe care l-a initiat.
O noua zi de scoala. Prima ora este de literatura romana. Numai cu gandul la rezumatul unui text literar simte ca ii transpira palmele.
Dar ce sa vezi ? Doamna , e noua, ce este drept , le cere cu totul altceva. Nu ii vine sa isi creada urechilor cand aude urmatoarele cuvinte: ”Dragi copii, astazi as dori sa scoateti o foaie de hartie si sa incepeti sa desenati despre ceea ce tocmai am citit.” Nici un rezumat, nici o vorba despre complicatele idei principale.
Entuziasmat , Mihai a luat culorile si ar fi inceput imediat sa deseneze. Dar ce? Nu prea a fost atent la ceea ce s-a citit asa ca...a fost o mare bucurie cand a auzit glasul doamnei sugerand celor care mai au nevoie de o lectura suplimentara sa se adune in Centrul pentru Lectura initiatiat intr-un colt al salii de clasa. Dupa o noua lectura, cu gandul la bucuria de a desena, Mihai a incercat sa retina cat mai multe detalii (pentru desen).
