In frecvente cazuri, suprafetele de ocluzie maxilara si mandibulara sunt discontinui, intrerupte, limitate, datorita edentatiei partiale intercalate sau terminale, sau datorita malpozitiilor dentare primare si secundare, in unele cazuri, leziuni odontale coronare, confectionarea unor suprafete ocluzale protetice sau obturatii plastice in subocluzie, limiteaza practic suprafata de ocluzie.
Discontinuitatea sau limitarea suprafetei de ocluzie maxilara si mandibulara se asociaza pierderii stopurilor ocluzale, avand drept consecinta distribuirea inegala a efortului ecluzaj, pierderea raporturilor mandibulo-craniene normale.
Datorita dizarmoniilor intraarcadice apar anomalii ale raporturilor interarcadice. Extruziile, migrarile, edentatiile, tratamentele protetice, odontale, parodontale sau ortodontice gresite determina pierderea armoniei reliefurilor ocluzale. Orientarea normala a planului de contact intre cele doua arcade poate fi modificata prin intrepatrunderea arcadelor, inclinarea anormala in zona frontala sau in cea distala.
Planul de ocluzie nu mai apare format prin insiruirea armonioasa a cuspizilor, acestia fiind denivelati unul in raport cu celalalt, planul de ocluzie apare crenelat, ocluzia realizandu-se prin intrepatrunderea acestor creneluri, cu blocarea ocluziei dinamice si traumatizarea elementelor sistemului stomatognat.
Tulburari ale ocluziei statice si dinamice
label
Cursuri
calendar_month
2010-06-22, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:58
history_edu
Vasile Burlui
