Umanismul reprezinta o miscare de afirmare libera a personalitatii umane,un current cultural aparut in timpul Renasterii italiene(sec.xv)care-si propunea asezarea omului in centrul tuturor cautarilor de ordin filozofic,poetic,istoric,moral,retoric sau lingvistic.
Nascut dupa un ev mediu al epidemiilor,al cruciadelor,al inchizitiei si al dogmei,al saraciei si al umilintei nascute din lipsirea de libertate si din blocarea accesului la cultura(la tainele textelor scrise),umanismul propune o dislocare a imaginii lui Dumnezeu din antrul Universului,unde va fi asezat omul care trebuie acceptat in virtutea conditiei sale de huma,adica in virtutea calitatilor si defectelor sale in egala masura.
Un intelectual de factura umanista cultiva celorlalti increderea in puterea ratiunii si convingerea ca omul este perfectibil,cu conditia sa respecte armonia relatiei sale cu natura.In sens umanist,nu ne nastem oameni ci devenim oameni prin experienta de viata,prin impactul pe care-l pot avea relatiile interpersonale prin educatie,sau prin capacitatea de a invata din greseli :umanistii considerau daunatoare pozitia de neclintit a bisericii care vorbea omului despre o autoritate divina,aspra,critica,severa,neiertatoare.
