INTRODUCERE

In analiza functiilor statului - cea executiva, legislativa si judecatoreasca -, un element important il constituie modalitatile specifice prin care aceste functii se indeplinesc. Astfel, daca functia legislativa se indeplineste cu preponderenta prin intermediul actelor juridice normative, functia judecatoreasca se realizeaza prin intermediul actelor individuale, respectiv a solutiilor instantelor de judecata pronuntate in cazurile de speta.

In indeplinirea activitatii executive, constand din organizarea executarii si executarea in concret a legilor si a celorlalte acte normative, intervin atat acte juridice (actele administrative), faptele materiale cat si operatiunile tehnico-materiale.

Datorita importantei actului administrativ, fiind considerat principala forma de realizare a activitatii executive, principalul mijloc prin care se procedeaza la organizarea executarii si executarea in concret a actelor administrative, in aceasta lucrare m-am oprit asupra a doua dintre modalitatile de incetare a efectelor juridice produse de aceste acte odata cu intrarea lor in vigoare.

Cele doua modalitati pe care am incercat sa le evidentiez pe baza unor repere bibliografice importante, sunt: revocarea si suspendarea actelor administrative, si implicit a efectelor juridice pe care le-au produs sau le vor produce aceste acte administrative, provenite de la diferite autoritati ale statului roman.

CAPITOLUL I. ACTUL ADMINISTRATIV

2.1. - Notiunea actului administrativ
In doctrina interbelica, notiunea de act provine de la latinescul actum, insemnand a lucra, a face, a actiona.1

Legistatia, practica judiciara si literatura de specialitate nu intrebuinteaza o terminologie unitara pentru denumirea principalului act juridic emis de autoritatile administratiei publice.2

Potrivit unei opinii exprimate in doctrina interbelica, in indeplinirea atributiilor sale esentiale de aplicare a legii, organul executiv face o serie de acte care nu au toate aceeasi natura, nici aceeasi insemnatate si valoare juridica, nici acelasi camp de aplicare, ele delimitandu-se in: acte administrative propriu-zise, acte administrative cu caracter jurisdictional si acte administrative cu caracter pregatitor.3

In doctrina postbelica, sub aspect terminologic s-au utilizat cu precadere doua notiuni: act administrativ si act de drept administrativ.4

Autorul monografiei ce poarta denumirea Actele de drept administrativ, considera ca termenul de act administrativ, spre deosebire de cel de act de drept administrativ, prezenta incovenientul de a nu evoca destul de clar ideea ca un asemenea act este supus in privinta elaborarii si a efectelor juridice unui regim juridic diferit de cel al unui act civil al administratiei de stat, deoarece formularea ,,act administrativ” putea duce cu gandul la orice act emanand de la un organ al administratiei de stat, si doar la un act prin care acest organ, in temeiul autoritatii cu care este investit isi impune pe cale unilaterala vointa.5