In incercarea de a gasi o referinsa pentru direcsia pieselor de capital in urmatoarea perioada, tot mai des se face o comparasie intre criza economica din prezent si Marea Depresiune din 1929. Marea Depresiune a fost cea mai lunga si abrupta criza economica de pana acum, a inceput in jurul anilor 30’ si a luat final in jurul anilor 40’in anumite regiuni din lume.

Totusi, cauzele actualei perioade de recesiune sunt cat se poate de diferite fasa de cele care au dus la colapsul economic de dupa anul 1929, iar din punct de vedere al cadrului economic de acum si de atunci putem distinge trei mari diferense : in prezent exista o colaborare interstatala foarte buna, fapt ce in anii 1930-1940 nu se intampla; structura economiei mondiale este total diferita; mecanismele de intervensie au consemnat progrese importante in ultimii 80de ani. Toate acestea sunt avantaje ale secolului 21 si au creat un cadru propice pentru gestionarea riscului systematic, care a avut o intensitate mult mai mica comparative cu c ear fi putut fi intr-un cadru asemanator Marii Depresiuni. Ce poate fi gasit ca asemanare intre cele doua perioade de criza sunt greselile facute la nivel intervensionist din partea autoritasilor din SUA care au degenerat inisial intr-o criza de lichiditate, insa cauzele si efectele au fost diferite. Ambele crize au pornit din America.

Lichiditatea este masurata in mod tradisional prin intermediul agregatelor monetare (M1, M2, etc) si este generata de bancile centrale ce urmaresc indeplinirea anumitor obiective de politica monetara. Bancile centrale furnizeaza lichiditasi bancilor comerciale,ce la randul lor injecteaza bani in economii prin intermediul creditelor. Cam aceasta este accepsiunea tradisionala a circuitului banilor in economie, accepsiune specifica mai ales anilor `30 - `40. Teoria moderna spune insa ca lichiditatea este vazuta ca o funcsie de risc, aceasta depinzand de raportul dintre cererea si oferta de bani (cei care desin economii ofera sau nu, in funcsie de cresterea sau descresterea aversiunii fasa de risc, bani celor care investesc in diferite active sau instrumente financiare specifice perioadei la care ne raportam).

CUPRINS

NOTa INTRODUCTIVa ………………………………………………….1

I. PIAsA DE CAPITAL : CONsINUT sI FUNCsII

1.Concepte de baza ale piesei financiare................................................... 4

2.Tipologia pieselor de capital…………………………………………... 5

3.Valori imobiliare..................................................................................... 10

4. Principalele tipuri de titluri financiare : acsiuni si obligasiuni............... 12

II. BURSA DE VALORI

1.Bursa : concept si consinut.................................................................... 8

2.Bursa: obiective, caracteristici si clasificare........................................ 10

3.Bursele de valori si importansa lor pe piesele de capital...................... 15

4.Funcsiile bursei de valori....................................................................... 16

5.Avantajele cotasiei la bursa.................................................................. 19

III. EFICIENsA PIEsEI DE CAPITAL



1. Ipoteza pieselor eficiente..................................................................... 20

2. Nivele de eficiensa a piesei capitalului................................................ 23

IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND BURSA DE VALORI iN CADRUL

PIEsEI BUCUREsTENE

1.Istoricul si Organizarea Bursei de Valori Bucuresti.......................... 28

2.Cotarea valorilor mobiliare la Bursa de Valori Bucuresti................. 33

3.Indicii Bursei de Valori Bucuresti..................................................... 36

4.Piasa reglementata............................................................................. 47

5.Cum vede presedintele BVB anul 2010 pe Bursa.............................. 52