Botezul ca moarte a omului cel vechi si imbracare a omului cel nou
calendar_month 19 Mar 2013, 00:00
„Botezul inseamna o participare la viata, la moartea si invierea lui Hristos”, precizeaza si documentul B.E.M.
In cel botezat se petrece o transformare radicala: „omul cel vechi” (Romani 6, 6) s-a rastignit impreuna cu Hristos si aceasta deoarece Botezul este Golgota celui ce-l primeste, asa cum spune Sfantul Ioan Gura de Aur.
Cel botezat s-a „dezbracat de omul cel vechi, dimpreuna cu faptele lui” (Coloseni 3, 9) si locul acestuia il ia omul cel nou, care „se reinnoieste spre deplina cunostinta, dupa chipul Celui ce l-a zidit” (Coloseni 3, 10). „Botezul este semnul vietii noi in Iisus Hristos. El uneste pe cel botezat cu Hristos si poporul Lui”.
In Botez se evidentiaza toate elementele antropologiei hristologice: conformitatea dintre Dumnezeu si om, unirea divinului cu umanul, ridicarea umanului la un mod de vietuire superior prin transfigurarea lui, trecerea lui prin moarte si revenirea la o viata noua precum si pastrarea caracterului personal al lui Dumnezeu si al omului, neamestecarea si neconfundarea lor.
Botezul este absolut necesar pentru mantuire din cauza pacatului originar, stramosesc sauereditar care a alterat fiinta intregii umanitati. „Omul n-a ramas in starea in care a fost creat, ci a cazut inca de la inceput intr-un pacat care se transmite intregii posteritati (Romani 5, 12).
Gândirea patristica rasariteana despre cadere este centrata pe starea noastra, sau conditia noastra, in loc sa fie axata pe o lege incalcata sau pe mânia indreptatita a lui Dumnezeu.
Ortodoxia este preocupata de starea de a fi (ontologica) a lui Adam si a Evei si de transformarea in rau a acesteia prin neascultarea lor. Indepartându-se de Dumnezeu, izvorul vietii, ei au inceput sa moara. Problema nu este una legala sau juridica, cum o regasim in scrierile augustiniene, ci ontologica.
Noutati




