label Proiecte autorenew 2025-09-29, 16:57
Capitolul I : Istoric. Intre retorica si comunicare

Retorica este disciplina care studiaza (incepand din antichitate) discursurile, ale caror scop este convingerea ascultatorului (modificarea opiniilor sale).
Tratele de retorica se ocupau de:
- gasirea ideilor (INVENTIO);
- organizarea lor (DISPOSITIO);
- forumularea lor in modul cat mai pregnant, cu
ajutorul figurilor de stil(ELOCUTIO);
- memorarea discursului (MEMORIA);
- rostirea sa in public(ACTIO).




In sec. V i.H., in Grecia antica, cetatenii liberi rasturnau regimurile tiranice si stabileau
primele reguli de convietuire democratica. Cetatenii care stapaneau arta comunicarii convingatoare se afirmau mai usor in societate si isi aparau mai bine interesele. Arta de a comunica convingator s-a numit, atunci, retorica. Interesul pentru insusirea acestei arte si studiul comunicarii umane au devenit predominante in epoca, alaturi de arta si stiinta razboiului.

S-ar parea ca primele elemente de teorie a comunicarii umane au fost elaborate de Corax din Siracuza. El a scris “Arta retoricii”, in care prezenta concetatenilor sai diverse moduri si tehnici de comunicare, utile in procesele de recuperare a averilor. Ulterior, Tisias, fost student al lui Corax, a introdus aceasta teorie in Atena, teren fertil in care teoria comunicarii umane a cunoscut o mare dezvoltare. Apar repede specialistii in retorica, cunoscuti sub numele de “sofisti”. Primul sofist renumit a fost Protagoras (sec. V i. H.). Prima acceptiune a notiunii de retorica, cuvant de origine greaca, a fost aceea de “stiinta si arta de a convinge”. Retorica viza, cu precadere, comunicarea in sfera juridica si politica.