Existenta incertitudinii in plan contabil face ca multe din elementele situatiilor financiare sa nu poata fi masurate cu certitudine, ci doar estimate, ceea ce ii determina pe contabili „sa ofere”, mai degraba, o imagine convenabila asupra situatiilor financiare, decat o imagine fidela.
Apare astfel, o distorsionare a calitatii informatiei financiare, generand incertitudini cu privire la consecventa si comparabilitatea informatiilor destinate utilizatorilor, situatie in care avem de a face cu o contabilitate de intentie, altfel spus, „contabilitate creativa” sau „castigul managerilor”.
Notiunea de contabilitate creativa a fost invocata pentru prima data in literatura, in anul 1973, de catre cercetatorul britanic J. Argenti, stabilind o legatura directa intre practicile de contabilitate creativa, incompetenta managerilor si declinul afacerilor.
Insa, contabilitatea creativa reprezinta o manipularea a situatiilor financiare care respecta legea sau o frauda contabila?
Cea mai complexa definitie a contabilitatii creative a fost data de Naser, in opinia caruia contabilitatea creativa este procesul prin care se manipuleaza cifrele contabile si profitand de flexibilitate, se aleg acele practici de masurare si informare ce permit transformarea documentelor de sinteza din ceea ce ele ar trebui sa fie in ceea ce managerii doresc.
Termenul „frauda” se refera la o actiunea cu caracter intentionat intreprinsa de una sau mai multe persoane din randul conducerii, al celor insarcinati cu guvernanta corporativa, al salariatilor sau tertilor, actiune care implica utilizarea inselaciunii in scopul obtinerii unui avantaj injust sau ilegal.
Contabilitatea creativa intre manipulare si frauda
label
Proiecte
calendar_month
2011-12-04, 00:00
autorenew
2025-09-29, 17:00
history_edu
Bunea
