Astfel, uneori, prejudiciul nepatrimonial mai este desemnat si prin denumirile de prejudiciu nematerial sau imaterial, extrapatrimonial, iar alteori, prin denumirile de prejudiciu nepecuniar, de dauna morala sau prejudiciu moral, cat si prin acela de prejudiciu personal nepatrimonial, paguba sau paguba nepatrimoniala.
Etapele principale in evolutia repararii daunelor morale in dreptul civil roman
In dreptul nostru civil, problematica repararii daunelor morale a parcurs urmatoarele etape, si anume:
- Etapa admiterii repararii banesti a daunelor morale (1865-1952)
- Etapa interzicerii repararii banesti a daunelor morale (1952-1989)
- Etapa revenirii la practica repararii banesti a daunelor morale (incepand din anul 1990)
Evolutia acestei problematici a fost una sinuoasa si contradictorie, fapt determinat de evolutia societatii romanesti, in ansamblul sau.
Voi face referire doar la perioada de dupa 1990 care, oferind posibilitatea revenirii la practica repararii banesti a daunelor morale, a ocazionat solutii de practica diverse, justificate de multitudinea situatiilor de fapt cu care instantele judecatoresti au fost sesizate.
Inainte insa, as vrea sa mai fac o precizare importanta, ce a fost subliniata si in literatura noastra juridica, si anume: ca nici o societate nu a gasit un sistem de mijloace juridice si nejuridice, care sa repare pe deplin si in toate cazurile daunele morale. Ma refer aici la numeroasele cazuri de daune morale (de exemplu, cele rezultate din mutilari sau desfigurari, cele constand in dureri fizice si psihice, in atingeri aduse demnitatii sau reputatiei unei persoane) a caror reparare, fie ea patrimoniala sau nepatrimoniala, abia daca poate aduce victimelor alinari sau satisfactii.
