Una dintre cele mai crunte lectii invatate de catre factorii de decizie politici finlandezi, de-a lungul Razboiului de iarna, a fost izolarea Finlandei odata cu declansarea acestuia. inca din cadrul negocierilor din toamna anului 1939, diplomatia finlandeza declansase in vest o campanie pentru obtinerea de sprijin extern.
Rezultatele au fost mediocre; Germania a sfatuit Finlanda sa cedeze, Marea Britanie nu a oferit nici un sprijin la randui - liderii britanici in frunte cu Churchil considerau ca bazele militare cerute de catre Uniunea Sovietica nu puteau servi decat impotriva Germaniei. Statele Unite si-au oferit sprijinul pentru mediere refuzat insa de Molotov, iar statele nordice si-au aratat simpatia pentru situatia Finlandei in cadrul conferintei de la Stockholm, dar in practica guvernul suedez refuza inca o data sa se implice in planul de militarizare al insulelor Aland, alaturi de Finlanda. Guvernul finlandez se va afla singur in fata tavalugului sovietic.
Izbucnirea razboiului avea sa genereze fata de Finlanda un val de atentie in lumea intreaga, care a adoptat pozitia de spectator intr-o arena, mai intai pentru a compatimi soarta finlandezilor, ca mai tarziu sa aplaude spiritul lor razboinic in contextul victoriilor acestora asupra armatei sovietice. Aceasta simpatie si admiratie n-a adus insa nici un ajutor practic important pentru situatia militara si politica a Finlandei.
Aceasta atitudine de simpatie avea sa fie sustinuta de presa straina a acelei vremi. inainte de razboiul de iarna, Finlanda era o tara relativ necunoscuta pentru o mare parte a lumii internationale. Politica si viata Finlandei era prea putin luata in vizorul atentiei acesteia. Doar lupta de la inceputul anilor ’20 pentru sprijinirea autonomiei Kareliei de Est de catre finlandezi si rezultatele atletilor finlandezi la olimpiadele sportive suscitasera un oarecare interes.i.
Izolarea internationala a Finlandei in urma Razboiului de Iarna
label
Proiecte
calendar_month
2009-11-25, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
studentie.ro