Campia Romana s-a format la sfarsitul neozoicului – cuaternar, prin sedimentarea intensa a Marii Sarmatice si retragerea acesteia treptat dinspre nord spre sud si dinspre vest spre est. Acest lucru este dovedit de inclinare si aspectul scurgerii raurilor ce o traverseaza.
Denumirea ei provine de la fostul principat tara Romaneasca, iar strainii o numesc „Campia Valaha” (dupa Valahia). Formarea a impus inclinarea usoara a campiei dinspre nord spre sud (mai ales in jumatatea vestica) si dinspre vest spre est, catre punctul de confluenta cu Dunarea a Siretului si a Prutului. De altfel, dispunerea raurilor dovedesc retragerea marii: au forma de evantai (spre colectorul principal al Romaniei).
Sedimentarea s-a facut cu materiale fine: pietrisuri, nisipuri si maluri. in era glaciar-cuaternar s-au depus straturi groase de loess (roca prafoasa, galbuie si cu porozitate mare) ce ating 40 m in partea estica si 10 m in partea vestica. Pe acestea s-au putut dezvolta solurifoartefertile. Campia are extensii in Serbia si Bulgaria, unde este numita Campia Dunarii. Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice).
Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic. Stiva de sedimente este formata dinroci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu. In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).
Proiect Resurse naturale - Campia Romana
label
Proiecte
calendar_month
2011-01-03, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:59
history_edu
petra cosmin