Vinurile spumante sunt vinuri sub presiune (1÷5 bar), datorita continutului ridicat de CO2 (2÷10 g/l) care determina proprietatile de spumare si perlare, un gust proaspat, intepator si buchet fin, reductiv, caracteristic.
Vinurile spumante au o tarie alcoolica de 6÷13% vol., dulceata placuta, 4÷100 g/l zahar si aciditate relativ mare, circa 5 g H2SO4/l, in functie de tipul si sortimentul acestora. Dupa originea dioxidului de carbon in vin, tehnologia de obtinere si originea geografica, vinurile spumante se clasifica astfel:
- vinuri sampanizate, la care dioxidul de carbon provine in urma refermentarii zaharozei adaugata vinului, prin urmatoarele procedee:
o prepararea vinului spumant la sticle (metoda „champenoise”);
o prepararea vinului spumant la sticle si conditionarea vinului spumant la rezervoare (metoda germana);
o prepararea vinului spumant la rezervoare (metoda „cuve close”);
- vinuri petiante, la care dioxidul de carbon rezulta din fermentarea zaharului invertit rezidual, propriu vinului. Ele se obtin, de regula, prin procedeul de fermentare la rezervoare;
- vinuri spumoase si perlante, la care dioxidul de carbon este de natura exogena, provenit prin impregnare sau fermentare si impregnare.
Prepararea vinurilor sampanizate prin metoda fermentarii la sticle
Vinul spumant a fost inventat de Don Perignon, calugar benedictin la sfârsitul secolului al VIII-lea. Prototipul vinurilor spumante il constituie vinul Champagne, care a fost obtinut la sfârsitul secolului al XVII-lea, in regiunea Champagne (Franta). in tara noastra prepararea vinului tip Champagne a inceput la sfârsitul secolului al XIX-lea.
Prepararea vinurilor spumante prin metoda fermentarii la sticle cuprinde doua etape: obtinerea vinului de baza sau a vinului material pentru obtinerea vinului spumant si sampanizarea vinului de baza.
Calitatea vinului spumant este determinata in primul rand de calitatea vinului de baza. Schema tehnologica cuprinde aproape aceleasi operatii ca si in cazul obtinerii vinurilor albe seci. In regiunea Champagne, vinul de baza se obtine din doua soiuri de struguri – Pinot Meunier si Pinot noir si un soi alb Chardonnay. In tara noastra se utilizeaza pentru vinurile spumante soiurile Riesling italian, Feteasca alba, Galbena de Odobesti, s.a. cultivate in podgoriile: Tarnave, Arad, Panciu, Odobesti, s.a. Pentru vinul spumant roz se folosesc soiurile Babeasca, Pinot noir, vinificatie in rosu cu usoara macerare.
Prepararea vinului cupaj pentru sampanizare
In scopul obtinerii unor vinuri sampanizate de calitate constanta de la o sarja la alta si de la un an la altul apare necesara cupajarea vinului de baza cu alte vinuri de origine, calitate si vârsta diferite. Operatia se bazeaza in principal pe degustarea vinurilor, urmarindu-se si asigurarea indicilor fizico-chimici specifici vinului pentru sampanizare. Cupajarea se efectueaza inaintea stabilizarii vinurilor de baza sau dupa conditionarea lor daca ele sunt stabile, in acest caz cupajarea fiind urmata de cleire si filtrare.
Vin spumant
label
Proiecte
calendar_month
2011-07-17, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:59
history_edu
gavrila lucian