Denumirea tipului este data de forma planului si structura acoperirii naosului: o turla centrala si doua perechi de bolti semicilindrice dispuse perpendicular, toate sustinute de patru stalpi, a caror proiectie orizontala determina
o cruce cu bratele egale(crucea greaca) vizibila doar in interior si inscrisa in patratul format de zidurile perimetrale. Cele patru mici compartimente cuprinse intre bratele crucii si forma patrata a planului naosului au fost acoperite cu bolti semicilindrice, cu bolti in cruce sau mici cupole.
Acest tip de arhitectura detine u loc aparte in arhitectura bizantului, deasemenea a fost adoptat si folosit neitrerupt de constructorii constatinopolitani incepand cu secolul al X lea si pana la caderea imperiului. In aceasta prima etapa sec X-XII isi defineste principalele trasaturi, tinzandu-se catre realizarea unei compozitii unitare la care participa toate elementele componente, dominate de cupola centrala a naosului suprainaltat pe un tambur cilindric.
In secolele XII-XIV in lumea balcanica structura isi contureaza forme specifice mult simplificate fata de constructiile apartinand aceluiasi tip din Constantinopol. Unele modificari adoptate in sistemul de boltire, ca si tendinta de alungire a planurulor par sa indice construirea in acceasta perioada a unei scoli locale de mesteri in Macedonia. In Tara Romaneasca monumentele de acest tip incepand cu biserica domneasca din Curtea de Arges( mijocul sec al XIV lea) sunt diferite structural atat inre ele cat si fata de exemplele similare alea arhitecturii bizantino-constantinopolitane sau din peninsula Balcanica.
Biserica domneasca
label
Referate
calendar_month
2010-02-12, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
studentie.ro