CONSILIUL EUROPEI

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Fluturas
{
tf1 ansi ansicpg1250 deff0 deflang1048{ fonttbl{ f0 fswiss fcharset238{ * fname Arial;}Arial CE;}}{ * generator Msftedit 5.41.15.1507;} viewkind4 uc1 d f0 fs20 Consiliul1 Europei este o organizatie internationala cu caracter regional care a luat fiinta la data de 5 mai 1949, fiind creata initial de un numar de 10 state membre fondatoare, acestea fiind: Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Suedia. Astazi Consiliul Europei are un numar de 46 state membre a caror evolutie cronologica de aderare la Organizatie este urmatoarea: Grecia (august 1949, in urma 'eencheierii razboiului civil 'eentre fortele comuniste si cele nationaliste), Turcia (august 1949), Islanda si Germania 'een 1950, Austria 1956, Cipru 1961, Elvetia 1963, Malta 1965, Portugalia 1976, Spania 1977, Liechtenstein 1978, San Marino 1988, Finlanda 1989, Ungaria 1990, Polonia 1991, Bulgaria 1992, Cehia, Estonia, Lituania, Romania, Slovacia, Slovenia 1993, Andora 1994, Albania, Letonia, Macedonia, Moldova, Ucraina 1995, Croatia si Rusia 1996, Georgia 1999, Armenia si Azerbaidjan 'een 2001, Bosnia si Herzegovina 2002, Serbia si Muntenegru 2003, Monaco 2004. Statutul de observator pe langa organismele interguvernamentale ale Consiliului Europei revine statelor: Canada, Vatican, Japonia, Statele Unite, Mexic. Obiectivul principal al Consiliului Europei este realizarea unei unitati mai stanse 'eentre cele 46 state membre pentru protejarea libertatilor individuale, libertatilor politice si a statului de drept, principiile care constituie fundamentul tuturor democratiilor autentice si care influenteaza viata tuturor europenilor.Toate statele membre ale Organizatiei au obligatia de a face ca libertatile, demnitatea omului si bunastarea indivizilor sa devina principii ferme ale actiunilor guvernamentale. Printre celelalte obiective ale Consiliului Europei sunt: promovarea democratiei pluraliste, problema securitatii cetateanului, combaterea rasismului,xenofobiei,intolerantei, protectia minoritatilor nationale, coeziunea sociala si calitatea vietii, cooperarea si coeziunea judiciara. Instrumentele juridice adoptate 'een cadrul Consiliului Europei. Pentru promovarea si realizarea obiectivelor propuse, 'een cadrul organismelor Consiliului Europei au fost adoptate o serie de conventii, carte,documente, printre care mentionam: - Conventia Europeana a Drepturilor Omului : reprezinta cel mai coerent si dezvoltat sistem din lume privind protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului ce a fost adoptat 'een 1950. - Carta Social Europeana a Drepturilor Omului adoptata 'een 1965 Conventia Cadru privind protectia minoritatilor nationale adoptata 'een 1994 - Conventia privind prevenirea torturii, a pedepselor si a tratamentelor inhumane sau degradante adoptata 'een 1997 - Carta Europeana a autonomiilor locale - Conventia Europeana privind partind participarea strainilor la viata publica la nivel local - Carta Europeana a limbilor regionale si minoritare. Sediul Consiliului Europei este Platul Europei din Strasburg. Cu privire la functionarea Consiliului Europei, acesta este finantat de guvernele statelor membre ale caror contributii la bugetul Organizatiei sunt calculate proportional cu populatia si bogatia lor. De exemplu, bugetul ordinar al Consiliului Europei pentru anul 2003 a fost de 175 milioane euro. Limbile oficiale ale Consiliului Europei sunt franceza si engleza, dar se lucraza deasemenea 'een germana, italiana si rusa. Ca structura functionala, Consiliul Europei este format din: - Comitetul Ministrilor - Adunarea Parlamentara - Congresul Puterilor Locale si Regionale - Secretariatul 1.COMITETUL MINISTRILOR Din punct de vedere al deciziei si actiunii, Consiliul Ministrilor decide activitatea Consiliului Europei. El decide deasemenea cum trebuie actionat 'een sensul recomandarilor Adunarii Parlamentare si ale Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa si 'een sensul propunerilor diverselor comitete interguvernamentale si conferinte ale ministrilor specializati. Comitetul Ministrilor adopta programul de activitate si bugetul Consiliului Europei. Discutiile 'een cadrul Comitetului Ministrilor se refera la toate subiectele politice de interes comun cu exceptia problemelor de aparare, discutii privind aspectele politice ale integrarii europene, dezvoltarea cooperarii, apararea institutiilor democratice si protectia drepturilor omului. Comitetul Ministrilor este alcatuit din ministrii afacerilor externe ai statelor membre care se reunesc de cel putin doua ori pe an pentru a trece 'een revista cooperarea europeana, activitatea politica si pentru a da impulsul politic necesar activitatii Organizatiei. Comitetul Ministrilor organizeaza 'eentalnirile saptamanale la nivel de ambasadori, aceste 'eentalniri fiind completate de 'eentalniri ale grupurilor de raportori sau de grupurile de lucru 'eensarcinate cu aprofundarea anumitor chestiuni 'eenaintea luarii deciziilor. Comitetul Ministrilor are o structura flexibila, astfel ca, atunci cand proiectele nu sunt sustinute de toate statele membre, acesta are posibilitatea de a le lansa 'een cadrul acordurilor partiale, permitand anumitor state membre sa 'eentreprinda actiuni comune 'een anumite domenii. Deciziile Comitetului Ministrilor sunt transmise guvernelor sub forma de recomandari sau fac obiectul conventiilor si acordurilor europene, obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele care l-au ratificat. Comitetul Ministrilor adopta declaratiile si rezolutiile privind chestiunile politice de actualitate.Pana ayi au fost adoptate peste 180 de conventii care se refera la drepturile omului dar si la alte domenii de activitate ale Organizatiei, afirmand si 'eentarind coeziunea democratica, sociala si culturala a Consiliului Europei. Deciziile Comitetului Ministrilor necesita o majoritate de 2 3 din sufragiile exprimate iar majoritatea simpla este suficienta pentru chestiunile de procedura.Conventiile si recomandarile sunt elaborate de comitetele de experti guvernamentali, mandatati de Comitetul Ministrilor, generandu-se astfelun dialog 'eentre consideratiile tehnice si viziunea politica globala.Numeroase initiative politice sunt luate cu ocazia conferintelor ministrilor specializati, care au loc periodic. Consiliul Europei a elaborat programe de cooperare si asistenta 'een favoarea noilor tari membre, pentru ca acestea sa beneficieze de experienta lui. Programele au la baza rezultatele cooperarii interguvernamentale ale Consiliului Europei: instrumente de referinta, retele de experti cat si structuri si mecanisme de cooperare.Ele au ca obiect consolidarea, 'eentarirea si accelerarea reformelor democratice din tarile 'een cauza, astfel 'eencat sa se poata integra progresiv si armonios 'een procesul si structurile cooperarii europene si, 'een primul rand, 'een Consiliul Europei. Programul privind masurile de 'eencredere a fost creat pentru a sustine societatile civile, initiative care au ca obiectiv ameliorarea reciproca a cunostintelor si cooperarea 'eentre comunitatile majoritare si minoritare. Statele europene care au aderat la statutul Consiliului Europei se angajeaza sa recunoasca principiul suprematiei dreptului si al aceluia 'een virtutea caruia persoanele aflate sub jurisdictia lor trebuie sa se bucure de drepturile omului si de libertatile fundamentale. Aceste state se angajeaza printre altele sa colaboreze 'een mod sigur si activ la realizarea unei uniuni mai stanse 'eentre ele si sa favorizeze progresul lor economic si social. Fiecare stat membru este responsabil pentru onorarea acestor angajamente iar Comitetul Ministrilor asigura caracterul efectiv al acestora. 'cen caz de 'eencalcare grava a obligatiilor statutare de un stat membru, Comitetul Ministrilor poate suspenda dreptul de reprezentare al acelui stat, 'eel poate invita sa se retraga sau poate chiar decide 'eencetarea apartenentei la Organizatie. Comitetul Ministrilor vegheaza asupra aplicarii efective a conventiilor si acordurilor 'eencheiate 'eentre statele membre. Responsabilitatea Comitetului Ministrilor privind Conventia Europeana a Drepturilor Omului reflecta importanta acestei conventii, care constituie piatra de temelie a sistemului de protectie a drepturilor omului 'een Europa. Supraveghind buna executare a deciziilor Curtii Europene a Drepturilor Omului de catre statele membre, Comitetul Ministrilor joaca un rol esential pastrand credibilitatea acestui sistem, fara echivalent 'een restul lumii. Extinderea Consiliului Europei a antrenat o mutatie importanta a Organizatiei, cat si a rolului Comitetului Ministrilor care a cunoscut o considerabila dezvoltare a dimensiunilor politice a lucrarilor sale. Consiliul Europei a consolidat dialogul institutional cu reprezentantii alesi de cetatenii europeni la nivel national si local si a extins dialogul politic si asupra statelor nemembre si a statelor care beneficiaza de statutul de observator. El a intensificat cooperarea si cu alte organisme europene, 'een particular cu Uniunea Europeana, Organizatia de Cooperare si Securitate 'een Europa si Natiunile Unite. 2. ADUNAREA PARLAMENTARA Adunarea Parlamentara este un organism statutar al Consiliului Europei. Ea reprezinta fortele politice ale parlamentelor statelor membre si se doreste sa fie motorul extinderii cooperarii europene catre toate statele democratice din Europa. Adunarea Parlamentara 'eesi stabileste ordinea de zi, abordarea subiectelor de actualitate si teme cu caracter prospectiv care trateaza, 'een special, probleme ale societatii si chestiuni de politica internationala. Deliberarile sale joaca un rol important 'een orientarea activitatii Comitetului Ministrilor si a sectoarelor interguvernamentale ale Consiliului Europei. Ele se repercuteaza asupra guvernelor atunci cand membri lor le transmit Parlamentelor nationale. Evenimentele survenite 'een tarile Europei centale si de est la 'eenceputul anilor 90 au conferit Adunarii Parlamentare o misiune unica: sa contribuie la integrarea acestor tari 'een familia democratiei europene si sa promoveze o veritabila cooperare parlamentara 'eentre toate natiile Europei. Adunarea Parlamentara contribuie la construirea unei Europe extinse, fara frontiere.Statutul de invitat special creat de Adunarea Parlamentara 'een 1989, a permis delegatiilor parlamentare ale tarilor Europei centrale si de est, angajate pe drumul democratiei pluraliste, dar nefiind 'eenca membre ale Organizatiei, sa asiste la sesiunile plenare ale Adunarii Parlamentare si la reuniunile comisiilor lor. Contactele si schimburile astfel stabilite au 'eencurajat procesul de democratizare al acestor tari si le-au facilitat aderarea la Consiliul Europei. Cu ocazia fiecarei sesiuni sunt consacrate dezbateri ale evenimentelor din Europa si din lume, care se concentreza, 'een special, asupra acelora care impun o actiune la nivel european. Personalitati marcante din 'eentreaga lume si-au adus contributia la aceste dezbateri, printre care amintim: regele Juan Carlos, Francois Mitterrand, Ioan Paul II, Helmut Kohl, Mikhail Gorbachev, Vaclav Havel, Hosmi Mubarak, Yasser Arafat si multi altii. Adunarea Parlamentara este, deasemenea, un forum parlamentar pentru alte organizatii internationale, cum ar fi : O.C.D.E., B.E.R.D., Agentia Spatiala Europeana si mai multe institutii specializate ale Natiunilor Unite.Organizatiile neguvernamentale participa 'een calitate de observatori la lucrarile unui anumit numar de comisii, aducandu-si contributia la manifestarile importante organizate de Adunarea Parlamentara. Din 1989 Adunarea Parlamentara contribuie activ la gestionarea crizelor din Europa.Dezbaterile ei privind chestiunile politice s-au fondat adesea pe concluziile misiunilor organizate pe teren si pe dialogul permanent instaurat cu statele 'een cauza.Ea consolideaza rolul politic al Consiliului Europei. Reprezentantii Adunarii Parlamentare realizeaza vizite periodice 'een Europa pentru a stange informatii de prima mana necesare elaborarii rapoartelor Adunarii, asigura observarea alegerilor si se angajeaza 'een diplomatia parlamentara. Textele adoptate de Adunarea Parlamentara reprezinta orientari importante pentru Comitetul Ministrilor, guverne, parlamente si partide politice nationale precum si de alti actori importanti ai societatii. Adunarea Parlamentara a fost de multe ori la originea a numeroase tratate internationale, conventii europene si alte instrumente juridice care formeaza baza unei veritabile legislatii europene. Adunarea Parlamentara organizeaza periodic conferinte, simpozioane si audieri parlamentare publice privind problemele majore ale timpului nostru : violenta, intoleranta, mediul, imigrarea, traficul de droguri, traficul de persoane, bioetica, media.Aceste auditii iau forma unui dialog 'eentre parlamentari si specialisti. Ca si reprezentare, Adunarea Parlamentara este formata dintr-un numar variabil de membrii apartinand statelor Consiliului Europei, astfel : Albania 4, Andora 2, Armenia 4, Austria 6, Azerbaidjan 6, Belgia 7, Bosnia si Herzegovina 5, Bulgaria 6, Cehia 7, Croatia 5, Cipru 3, Danemarca 5, Estonia 3, Elvetia 6, Finlanda 5, Franta 18, Federatia Rusa 18, Macedonia 3, Georgia 5, Germania 18, Grecia 7, Irlanda 4, Italia 18, Islanda 3, Liechtenstein 2, Letonia 3, Lituania 4, Luxemburg 3, Malta 3, Marea Britanie 18, Moldova 5, Norvegia 5, Olanda 7, Polonia 12, Portugalia 7, Romania 10, Slovacia 5, San Marino 2, Serbia 7, Slovenia 3, Spania 12, Suedia 6, Turcia 12, Ucraina 12, Ungaria 7.Statutul de invitat special al Parlamentului din Belarus a fost suspendat la 13 ianuarie 1997. Presedintele Adunarii Parlamentare se alege pentru un mandate de 3 sesiuni, Adunarea Parlamentara 'eentrunindu-se 'een 4 sesiuni plenare publice pe an , timp de o saptamana la Strasburg. 'cen perioada dintre sesiuni, pentru a asigura continuitatea activitatii, se creaza o Comisie Permanenta.Adunarea Parlamentara alege un secretar general, un secratar general adjunct al Consiliului Europei, un secretar general al Adunarii Parlamentare, judecatori de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei. Adunarea Parlamentara este formata din 626 membrii parlamentari (313 membri Adunarii si 313 membri supleanti), 7 invitati speciali si 18 observatori. Biroul Adunarii Parlamentare este format dintr-un presedinte, vicepresedinti-18 si presedintii celor 5 grupuri politice din cadrul Adunarii Parlamentare. Cele 5 grupuri politice ce activeaza 'een cadrul Adunarii Parlamentare sunt : 1.Grupul socialist (SOC) 2.Grupul partidelor popular europene (PPE DC) 3.Grupul democrat european (GDE) 4.Grupul liberal democrat si reformator (LDR) 5.Grupul reunificat al stangii europene (GUE) 'cen cadrul Adunarii Parlamentare 'eentalnim Comisiile Specializate: -Comisia specializata pe probleme politice -Comisia specializata pe probleme juridice si de drepturile omului - Comisia specializata pe probleme de sanatate, sociale si de familie - Comisia specializata pe probleme de cultura si educatie -Comisia specializata pe probleme de mediu, amenajarea teritoriului si puterile locale - Comisia specializata pentru stiinta si tehnologie - Comisia specializata pe probleme de agricultura si dezvoltare rurala - Comisia specializata pe probleme economice - Comisia specializata pe probleme de relatii parlamentare si publice -Comisia specializata pentru egalitatea sanselor femeilor cu barbatii -Comisia specializata cu privire la respectarea obligatiilor si angajamentelor statelor membre Actele adoptate de A dunarea Parlamentara sunt: recomandarile, rezolutiile, avizele si directivele. 3.CONGRESUL PUTERILOR LOCALE SI REGIONALE Congresul Puterilor Locale si Regionale este un organism al Consiliului Europei format din 616 membri: 313 membri titulari, 313 membri supleanti.Congresul este structurat 'een doua Camere: Camera Puterilor Locale si Camera Regiunilor. Camerele alterneaza 'een alegerea presedintelui Congresului pentru un mandat de 2 ani. Congresul Puterilor Locale si Regionale (C.P.L.R.E.) a fost 'eenfintat 'een 1994 'een calitate de organ consultativ al Consiliului Europei, 'eenlocuind Conferinta puterilor locale si regionale din Europa. Congresul ajuta noile state membre ale Organizatiei sa-si 'eendeplineasca sarcinile practice necesare realizarii unei autonomi locale si regionale. Congresul este vocea regiunilor si municipiilor din Europa, el oferind un loc privilegiat de dialog , unde reprezentantii puterilor locale si regionale dezbat problemele comune, 'eesi confrunta experientele si 'eesi prezinta guvernelor punctele de vedere.Congresul sfatuieste Comitetul Ministrilor si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind toate aspectele politicii locale si regionale. Congresul organizeaza audieri si conferinte la nivel local si regional pentru a ajunge la marele public a carui participare ramane esentiala pentru instaurarea unei veritabile democrati. Congresul elaboreaza periodic rapoarte de tara privind situatia democratiei locale si regionale 'een statele membre cat si 'een statele candidate si vegheaza asupra aplicarii principiilor Cartei Europene a autonomiei locale. Intrarea 'een scena a noilor state cu diverse orizonturi politice si economice a necesitat o reevaluare a obiectivelor Congresului : -promovarea unor structuri eficiente ale puterilor locale si regionale 'een toate statele membre ale Consiliului Europei si, 'een special, 'een noile democratii -examinarea situatiei democratiilor locale si regionale 'een statele membre si 'een tarile candidate la aderare -dezvoltarea initiativelor care permit cetatenilor sa participe 'een mod real la procesul democratic de la nivel local si regional -reprezentarea intereselor consiliilor locale si regionale 'een elaborarea politicii europene - 'eencurajarea cooperarii regionale si transfrontaliere 'een favoarea pacii, tolerantei si a dezvoltarii durabile -observarea alegerilor locale si regionale. Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa se 'eentruneste o data pe an la Strasburg unde gazduieste delegatiile organizatiilor europene agreate cat si pe cele ale catorva state nemembre, primite 'een calitate de invitati speciali sau observatori. O comisie permanenta alcatuita din reprezentantii tuturor delegatiilor nationale se reuneste 'eentre sesiunile plenare ale Congresului. Lucrarile C.P.L.R.E. sunt organizate 'een jurul a 4 Comisii statutare, astfel: -Comisia Institutionala a Congresului, 'eenputernicita 'een special sa pregateasca rapoarte privind evolutia democratiei locale si regionale 'een Europa -Comisia pentru Cultura si Educatie, competenta 'een materie de media, tineret, sport, comunicare -Comisia pentru Dezvoltare Durabila, competenta asupra problemelor de mediu, de amenajare a teritoriului si urbanism -Comisia pentru coeziune sociala, care urmareste chestiuni referitoare la locurile de munca, cetatenie, relatii intercomunitare, sanatate publica si egalitate 'eentre femei si barbati. Pentru a 'eesi 'eendeplini sarcinile privind gestionarea zilnica, directorul executiv al Congresului este sustinut de un secretariat format din agentii Consiliului Europei. Cu referire la politicile legislative ale C.P.L.R.E., putem enumera : 1.Carta Europeana a autonomiei locale, semnata 'een 1985, subliniaza faptul ca o veritabila autonomie locala ramane esentiala pentru democratie. Ea serveste ca model pentru reformele legislative ale noilor democratii. Anumite state i-au 'eencorporat deja principiile 'een constitutiile lor. 2.Conventia cadru europeana privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor si autorotatilor teritoriale, semnata 'een 1980, si cele doua protocoale aditionale ale lor, recunosc puterilor locale si regionale dreptul de cooperare dincolo de frontiere, 'een domeniile serviciilor publice si protectiei mediului. 3.Conventia europeana privind participarea strainilor la viata publica la nivel local, semnata 'een 1992, care stabileste pentru rezidentii straini principiul cresterii progresive a drepturilor civile si politice, dintre care si dreptul la vot. 4.Carta europeana a limbilor regionale si minoritare, semnata 'een 1992, tinde sa pastreze limbile regionale si minoritare, care constituie un element unic al patrimoniului cultural al Europei. Ea favorizeaza folosirea lor 'een domeniul juridic, 'een scoli, 'een viata publica, culturala, economica si sociala, cat si 'een media. 5.Carta urbana europeana, semnata 'een 1992, defineste drepturile cetatenilor 'een orasele europene. Ea constituie un ghid practic de gestiune urbana cuprinzand locuintele, arhitectura urbana, transporturile, energia, sportul si activitatile din timpul liber, poluarea si securitatea pe strazi. 6.Carta privind participarea tinerilor la viata municipala si regionala, semnata 'een 1992, si care fixeaza principiile care 'eencurajeaza tinerii sa ia parte la deciziile ce 'eei privesc si sa participle active la schimbarile sociale ce au loc pe strada, 'een cartierul, municipiul sau regiunea lor. 7.Conventia europeana a peisajului a fost adoptata la Florenta 'een octombrie 2000 si ea enunta obligatia autoritatilor publice de a adopta la nivel local, regional, national si international, politici si masuri de protectie, gestionare si amenajare a peisajelor europene. 8.Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei examineaza 'een prezent un proiect de Carta europeana referitoare la autonomia regionala, instrument pendinte Cartei europene a autonomiei locale. 4.SECRETARUL GENERAL Secretarul General al Consiliului Europei, englezul Terry Davis, ales de Adunarea Parlamentara 'een anul 2004 pentru 5 ani, are responsabilitatea orientarii strategice globale a programului de activitati si bugetul Consiliului Europei si a supravegherii managementului de zi cu zi al Organizatiei si Secretariatului. Programul de lucru interguvernamental, stabilit de Secretarul General pe baza propunerilor de prioritati, este aprobat 'een fiecare an de Comitetul Ministrilor. Secretarul General raspunde cu ajutorul Secretariatului de 'eendeplinirea programului. Activitatile operationale de cooperare interguvernamentala sunt coordinate 'een primul rand de c 'eetre directiile generale, care corespund principalelor domenii de activitate ale Organizatiei. CELE SAPTE PLANURI DE ACtIUNE. 'cen cadrul unei vaste campanii ce vizeaza promovarea viziunii unei Europe mai extinse, fondate pe valorile esentiale ale democratiei, suprematia dreptului si respectarea drepturilor omului.Secretarul General a lansat un program de actiune cu sapte puncte, pentru 2001-2005, care sa reliafeze noile provocari ale constructiei unei Europe pe deplin democrate, pacifiste si stabile.Punctele esentiale ale programului se refera la: -promovarea principiilor democratiei prin consolidarea impactului politic al Organizatiei; -crearea unui spatiu comun al drepturilor omului 'een Europa; -dezvoltarea normelor democratice si garantarea respectarii lor de catre state; -raspunsul oferit asteptarilor cetatenilor europeni, prin intermediul actiunilor de teren; -evaluarea rezultatelor proiectelor si actiunilor 'eentreprinse 'een scopul ameliorarii eficacitatilor lor reale; -strangerea relatiilor de lucru cu Uniunea Europeana, Natiunile Unite, O.S.C.E.; -dezvoltarea cooperarii politice cu statele observatoare. Secretarul General viziteaza mai multe capitale ale statelor membre pentru a sensibiliza cei mai 'eenalti responsabili ai guvernelor si parlamentelor nationale asupra rolului politic si a importantei crescande a Consiliului Europei 'een asigurarea drepturilor omului, democratiei si statului de drept 'een Europa extinsa. Proiecte prioritare: 'cen anul 2002, Secretarul General a introdus un nou concept prin intermediul a doua proiecte integrate referitoare la ,,Raspunsuri la violenta cotidiana 'eentr-o societate democratica
dblquote si ,,Sa facem institutiile democratice sa functioneze
dblquote . Consiliul Europei coopereaza cu statele membre si grupurile civile, concluzionand asupra experientei avute 'een diferitele sectoare specializate ale Organizatiei pentru a stabili politici integrate 'een cadrul acestor teme specifice. Sigla Consiliului Europei este un cerc format din 12 stele de aur pe fond albastru. Aceasta emblema a fost adoptata 'een 1955 de Consiliul Ministrilor al Consiliului Europei la propunerea Adunarii Parlamentare. Prin dispunerea lor, statele simbolizeaza uniunea populatiei Europei. 'cen ceea ce priveste numarul lor, 12 este simbolul perfectiunii si al plenitudinii. Din mai 1986, drapelul european este si emblema oficiala a Uniunii Europene. Imnul european a fost adoptat 'een 1972 de Consiliul Ministrilor al Consiliului Europei, acesta fiind un aranjament musical fara text, realizat de Herbert von Karajan, al preludiului la ,,Oda bucuriei
dblquote din Simfonia a 9-a de Beetoven. Imnul European este interpretat cu prilejul ceremoniilor europene. Premiul European al drepturilor omului este atribuit ca o recunoastere a unei contributii esentiale la cauza drepturilor omului, asa cum este recunoscut 'een Conventia europeana a drpturilor omului. Decernat o data la fiecare trei ani, la Strasbourg, premiul poate consacra o persoana, un grup, o institutie sau o organizatie neguvernamentala. El este atribuit de Comitetul Ministrilor, iar laureatul sau este ales dintr-o lista de candidati, prezentata de Adunarea Parlamentara. Premiul consta 'eentr-o medalie de aur si un certificate amintind contributia laureatului la apararea drepturilor omului. Distinctii europene pentru orase : Comisia pentru mediu, amenajarea teritoriului si a puterilor locale a Adunarii Parlamentare acorda diferite recompense oraselor si autoritatilor locale ca recunostinta a activitatii lor europene. Ele pot avea dreptul la una din urmatoarele distinctii : Diploma Europeana, Drapelul de Onoare, Placheta de Onoare, Premiul Europei. Premiul Europa este decernat 'een fiecare an 'eencepand cu 1955, fiind cea mai 'eenalta distinctie pe care o poate primi o municipalitate pentru contributia la cooperarea europeana. Comisia pentru mediu, amenajare teritoriala si a puterilor locale a Adunarii Parlamentare desemneaza municipalitatea laureata dintre cele care si-au prezentat candidature. Premiul consta 'eentr-un trofeu, pastrat de municipalitate timp de un an, o medalie de bronz si o diploma. Municipalitatea laureata primeste si un premiu 'een bani de circa 7600 euro, destinat finantarii calatoriilor de studii 'een Europa a unora dintre tinerii sai cetateni. Diploma europeana a zonalor protejate Comitetul Ministrilor desemneaza din 1965 aceasta diploma, la recomandarea Comitetului pentru activitatileConsiliului Europei, 'een materie de diversitate biologica si peisagistica. Diploma este atribuita parcurilor, rezervatiilor si siturilor naturale ce prezinta un interes international, 'een care se respecta anumite criterii de ocrotire a partimoniului natural si se tine seama de valoarea lor stintifica, culturala si recreativa. Regiunea recompensata este plasata sub patronajul Consiliului Europei pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de re 'eenoire, dupa o evaluare riguroasa efectuata de specialisti la fata locului. Premiul Consiliului Europei pentru muzee ia fiinta 'een 1997 si este atribuit anual. El recompenseaza muzeul care a contribuit la apararea patrimoniului cultural European 'eentr-un mod original. Premiul consta 'eentr-o statuie de bronz, realizata de artistul spaniol Joan Miro si o suma de aproximativ 5000 euro. Muzeul laureate este ales de Comisia pentru cultura si educatie a Adunarii Parlamentare, dintre muzeele selectionate de Comitetul Independent al premiului european al muzeului. Premiul European pentru programele de televiziune Pentru obtinerea premiului, Consiliul Europei organizeaza un concurs 'eempreuna cu alte institutii europene. El vizeaza punerea 'een valoare a creativitatii si a diversitatii culturale nationale, regionale si locale, precum si 'eencurajarea celor mai bune programe. Organizatiile neguvernamentale independente (ONG) reprezinta un element vital al societatii europene; ele reflecta libertatea de expresie si asociere care este un principiu fundamental al democratiei. Fara scop lucrativ, ele intervin pe plan local, regional si national 'een domenii cruciale: drepturile omului, educatie, cultura, actiune sociala, medii, munca, actiune politica, stiinte, ajutor umanitar. Consiliul Europei a recunoscut influenta ONG-urilor din 1952, prevazand posibilitatea de a le acorda statut consultativ. Regulile de cooperare au fost 'eembunatatite si actualizate 'een decursul anilor, 'een prezent ele fiind stabilite prin Rezolutia (93) 38 a Comitetului Ministrilor. Fiecare organizatie candidata trebuie sa prezinte, 'een sustinerea cererii sale, un dosar 'eentocmit 'een limba franceza sau engleza si, de preferinta, 'een aceste doua limbi oficiale ale Consiliului. Organizatiile candidate sunt, de asemenea, obligate sa completeze un chestionar privind modalitatile cooperarii lor cu Consiliul Europei. Amorsand dialogul cu ONG-urile, Consiliul a vrut sa raspunda unei triple necesitati: sa-i asculte pe cetatenii europeni, sa le asigure o reprezentare directa si sa-si faca cunoscuta actiunea prin aceste asociatii, din care peste 370 beneficiaza 'een prezent de statutul consultativ. Pentru a obtine acest statut, ONG-urile trebuie sa 'eendeplineasca urmatoarele conditii: sa 'eempartaseasca obiectivele Consiliului Europei si sa participe la actiunea sa; sa fie internationale si reprezentative pe plan geografic si 'een domeniul specific de activitate, sa dispuna de sediu permanent si de o organizare structurata si sa aiba un secretar general. Consiliul Europei coopereaza cu ONG-urile la fiecare din nivelurile sale structurale: Comitetul Ministrilor, Adunarea Parlamentara si Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa, reprezentand organele locale si regionale alese. De la simpla consultare la o veritabila colaborare 'een cazul unor proiecte specifice, cooperarea poate lua forme foarte diverse. Reprezentantii ONG-urilor pot participa 'een calitate de consultanti la anumite studii sau la activitatea comisiilor interguvernamentale, sa redacteze note catre Secretarul General, sa prezinte expuneri orale sau scrise 'een fata comisiilor Adunarii Parlamentare si la Congresul Autoritatilor Locale si Regionale sau cu ocazia colocviilor, seminariilor si a altor reuniuni organizate de Consiliul Europei. ONG-urile aduc la cunostinta opiniei publice progresul proiectelor Consiliului Europei din domeniul lor de activitate, punandu-si experienta la dispozitia Organizatiei. Proiectele integrate ale Consiliului Europei 'cen 2002, Consiliul Europei a lansat doua Proiecte integrate multianuale care se concentreaza asupra unor problematici relevante pentru ONG-uri, si anume: ldblquote Sa facem institutiile democratice sa functioneze
dblquote si ldblquote Raspunsuri la violenta din fiecare zi 'eentr-o societate democratica
dblquote . Proiectele integrate urmaresc crearea retelelor intra-organizationale pentru 'eembunatatirea performantelor si impactului activitatii Consiliului Europei prin concentrarea experimentelor acumulate 'een diferite sectoare asupra unei singure teme. Aceasta metodologie integratoare este cuplata cu introducerea abordarii intersectoriale si interdepartamentale 'een cadrul sectorului interguvernamental, al Adunarii Parlamentare, al Congresului Autoritatilor Locale si Regionale din Europa si al ONG-urilor pentru a se putea oferi raspunsuri coerente la necesitatile 'een evolutie ale statelor membre. Proiectul integrat numarul 1 ldblquote Sa facem institutiile democratice sa functioneze
dblquote se concentreaza asupra raspunsurilor si responsabilitatilor institutiilor democratice si asupra participarii societatii civile la procesul de luarea deciziilor si la alegeri. Proiectul integrat numarul 2 ldblquote Raspunsuri la violenta din fiecare zi 'eentr-o societate democratica
dblquote urmareste definirea principiilor politicilor 'een domeniul combaterii si reducerii violentei si elaborarea strategiilor de prevenire. 'cen 2002, un Forum al cetatenilor a fost organizat 'een cadrul fiecarui proiect integrat avand temele: proiectul numarul 1 ldblquote Statutul juridic al ONG-urilor si guvernarea democratica
dblquote , proiectul numarul 2 ldblquote Societatea civila si prevenirea violentei cotidiene
dblquote . Concluziile proiectelor vor putea fi elaborate la sfarsitul perioadei (2004) sub forma: textelor juridice, recomandarilor, rezolutiilor, manualelor de practici corecte, proiecte pilot, activitati de asistenta, adoptarea unor principii directoare. Competenta ONG-urilor prevazute cu statut consultativ se exercita 'een toate domeniile de actiune interguvernamentala, parlamentara si normativa (sau ldblquote conventionala
dblquote ) a Consiliului Europei. Acestea au creat grupe de specialisti 'een cadrul propriei lor structuri care se ocupa de urmatoarele probleme: Carta europeana sociala, politicile sociale, drepturile omului, educatia si cultura, dialogul si solidaritatea Nord-Sud, societatea civila 'eentr-o noua Europa, mediul si ruralitatea, sanatatea, egalitatea de gen, saracia si coeziunea sociala. O structura pentru facilitarea dialogului Consiliul Europei dispune de o structura permanenta de cooperare cu ONG-urile internationale: Conferinta plenara (anuala), care reuneste toate ONG-urile cu statut consultativ, determina actiunile de 'eentreprins pentru 'eembunatatirea functionarii acestei structuri si fixeaza obiectivele comisiei sale de legatura; Comisia de legatura a ONG-urilor, creata 'een 1976, formata din douazeci si cinci de membri, se reuneste de cel putin trei ori pe an si are urmatoarele functii: - sa asigure legatura cu serviciile interesate ale Secretariatului General al Consiliului Europei; - sa urmareasca lucrarile reuniunilor sectoriale ale ONG-urilor 'een diferite domenii de interes; - sa pregateasca Conferinta plenara si programul anual de lucru; - sa incite ONG-urile sa coopereze cu Consiliul Europei si sa-si faca cunoscute activitatile pe care le desfasoara. Au fost luate, de asemenea, initiative pentru sustinerea tranzitiei democratice 'een Europa centrala si de est. Comitetul mixt ldblquote Parlamentari Comisia de legatura a ONG-urilor
dblquote . Creat 'een 1979, el studiaza modalitatile de dezvoltare a sinergiilor 'eentre ONG-uri si Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. El se compune din ansamblul membrilor Biroului Comisiei de legatura si din unsprezece parlamentari reprezentand Adunarea. ONG-urile au contribuit la elaborarea a numeroase conventii si instrumente ale Consiliului Europei, precum Conventia referitoare la statutul juridic al muncitorului migrant (STE nr. 93), Conventia europeana pentru prevenirea torturii (STE nr. 126), Conventia culturala europeana (STE nr. 18), Carta europeana a limbilor regionale sau minoritare (STE nr. 148) si Conventia referitoare la recunoasterea personalitatii juridice a organizatiilor internationale neguvernamentale (care le priveste direct) (STE nr. 124). Unele exemple de cooperare sunt semnificative. Expertii si observatorii Adunarii Parlamentare 'eei consulta adeseori pe reprezentantii locali ai ONG-urilor 'een probleme ale drepturilor omului 'eenainte de a recomanda aderarea unei tari si cu prilejul verificarii caracterului democratic al alegerilor din tarile candidate la aderare. Curtea europeana a drepturilor omului autorizeaza tot mai mult ONG-urile sa-i comunice informatii referitoare la cererile asupra carora a fost sesizata, Comitetul european pentru prevenirea torturii primeste, de asemenea, informatii de la ONG-uri, iar pe reprezentatii unora 'eei 'eentalneste cu prilejul vizitelor pe care le efectueaza 'een tarile membre.ONG-urile participa la colocvii asupra marilor teme ale societatii: ldblquote Asociatiile sprijin sau sfidare pentru democratia parlamentara?
dblquote , ldblquote Noua saracie din Europa
dblquote , ldblquote Voluntariatul 'een actiunea sociala
dblquote , ldblquote Politica si cetateni: politica 'een slujba cetatenilor si participarea cetatenilor la politica
dblquote si ldblquote ONG-urile si societatea civila
dblquote . ONG-urile iau, de asemenea, parte activa la campaniile europene lansate de Consiliul Europei: privind interdependenta si solidaritatea Nord-Sud (1988), 'eempotriva rasismului, xenofobiei si intolerantei (1995), privind Anul european pentru conservarea naturii (1995), Europa 'eempotriva saraciei si a excluderii sociale (1999-2000), Europa un patrimoniu comun (1999-2000), Anul european al limbilor (2001). Misiunea esentiala a Consiliului Europei este de a promova drepturile omului si libertatile fundamentale. Colaborarea ONG-urilor apare 'een aceasta privinta inestimabila, 'eentrucat acestea 'eei informeaza pe cetateni asupra drepturilor lor, fac sa circule informatia si, mai ales, se asigura ca angajamentele fundamentale sunt respectate. 'cencepand din 1990, Consiliul Europei 'eesi multiplica contactele cu ONG-urile din Europa centrala si de est, unde acestea joaca un rol proeminent 'een constructia unei societati democratice bazata pe drepturile omului si suprematia legii. ONG-urile care beneficiaza de statut consultativ au contribuit la organizarea unei serii de seminarii privind ldblquote Rolul ONG-urilor 'een tranzitia spre o societate democratica
dblquote la Varsovia (1990), la Sofia si la Vilnius (1993), la Bucuresti si la Bratislava (1994), la Tirana (1995) si la Kiev (1996). Aceste ONG-uri, 'eempreuna cu altele, participa concret la organizarea de conferinte, seminarii, reuniuni de informare si programe de formare pe plan regional, 'een special 'een domeniul drepturilor omului. 'cen 1994, Consiliul Europei a patronat 'eempreuna cu organizatiile neguvernamentale pentru drepturile omului o reuniune pe tema ldblquote Organizatiile independente pentru drepturile omului: programe cooperare realizare
dblquote , la Ljubljana. 'cen octombrie 1996, Consiliul a organizat la Budapesta un seminar de informare pe tema ldblquote Rolul si functiile organizatiilor neguvernamentale (ONG) care actioneaza pentru promovarea egalitatii sexelor 'een Europa centrala si de est
dblquote . Acest seminar viza sa puna 'een lumina evolutia relatiilor 'eentre ONG-urile de femei si puterile publice din tarile Europei centrale si de est si rolul lor 'een societate si sa propuna strategii pentru 'eentarirea cooperarii la nivel european. Consiliul si ONG-urile cu statut consultativ organizeaza activitati 'een cadrul programului ADACS. Consiliul Europei nu distribuie fonduri organizatiilor neguvernamentale si nici particularilor. Bugetul acestuia este utilizat pentru finantarea propriului program interguvernamental de activitati.Datorita vastei sale retele de ONG-uri care contribuie 'een mod util la lucrarile sale si joaca un rol esential 'een procesul democratic, Consiliul Europei ramane, astfel, aproape de opinia publica si de fortele schimbarii sociale. BANCA DE DEZVOLTARE A CONSILIULUI EUROPEI Obiective: Creata in 1956, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) este cea mai veche institutie financiara internationala din Europa si singura cu 'ab vocatie exclusiv sociala 'bb. CEB reprezinta instrumentul financiar al politicii de solidaritate a Consiliului Europei. CEB este o banca de dezvoltare multilaterala aflata sub autoritatea suprema a Consiliului Europei. Totusi ea beneficiaza de personalitate juridica proprie si autonomie financiara. Prin acordarea de 'eemprumuturi banca participa la finantarea proiectelor sociale, raspunde situatiilor de urgenta contribuind 'een acest fel la 'eembunatatirea conditiilor de viata si a coeziunii sociale 'een regiunile mai putin favorizate ale Europei. CEB acorda credite statelor membre ale Consiliului Europei. Domeniile de actiune: Principalele domenii de actiune ale bancii, asa cum sunt ele definite prin articolele Acordului si Rezolutia 1480 (2004) ale Consiliului de administratie, sunt structurate dupa cum urmeaza: Consolidarea integrarii sociale: Ajutorarea refugiatilor, migrantilor si a populatiei deportate (stramutate) Crearea de locuinte sociale Crearea si mentinerea de locuri de munca in 'eentreprinderile mici si mijlocii precum si formarea profesionala Ameliorarea calitatii vietii 'een mediile urbane defavorizate si modernizarea rurala Gestionarea mediului: 1. Ajutorarea regiunilor lovite de dezastre naturale sau ecologice precum si actiuni de prevenire a acestora 2. Protectia mediului Protejarea patrimoniului istoric si cultural Dezvoltarea capitalului uman: Educatie Sanatate De la crearea sa, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei are ca principal obiectiv sa raspunda situatiilor de urgenta si sa ofere sprijin financiar victimelor acestor situatii. Tipurile de actiuni initiate in ultimii cinci ani indica trei linii sectoriale de actiune care structureaza toate activitatile institutiei 'een concordanta cu vocatia sa sociala. Sa contribuie la consolidarea integrarii sociale, 'een mod special prin: ajutorarea refugiatilor si a migrantilor, cresterea numarului de locuinte sociale disponibile, 'eembunatatirea conditiilor de viata 'een mediul rural si urban precum si crearea sau mentinerea locurilor de munca. Sa participe la gestionarea responsabila a mediului, prin actiuni de prevenire si ajutorare a regiunilor lovite de dezastre naturale sau ecologice; construirea sau reabilitarea infrastructurilor de aductiune a apei si tratamentul deseurilor lichide si solide; producerea de energii curate care se pot re 'eennoi; protejarea si reabilitarea patrimoniului istoric. Bibliografie Stalian Scaunas, Uniunea Europeana. Constructie. Institutii. Drept, Editura All Beck, Bucuresti, 20 Stalian Scaunas 05. Bidilean Vidu - Uniunea Europeana: institutii, politici, activitate, Editura Agroprint, Timisoara, 2000. Courty Guillaume, Devin Guillaume - Constructia europeana, Editura C.N.I. "Coresi" SA, Bucuresti. Fuerea Augustin - Institutiile Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2002; Geana Elena-Zenovia - Surse de informare privind Uniunea Europeana, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003. }