Dupa cum este cunoscut, principiul separatiunii puterilor in stat, potrivit caruia sunt organizate si functioneaza cele trei puteri in statul nostrum de drept-puterea legislativa,executive si judecatoreasca-implica atat o colaborare,cat si un control reciproc al activitatii lor. Contenciosul administrative ne da prilejul sa abordam un caz concret in care activitatea unor organe de stat, care realizeaza sarcinile unei puteri de stat,care realizeaza sarcinile altei puteri in stat. Este cazul controlului exercitat de instanttele judecatoresti-organe ale puterii judecatoresti-asupra activitatii organelor administratiei publice-organe ale puterii executive.
Dezvoltandu-se acest subiect ,se releva o forma juridica de aparare a drepturilor omului impotriva eventualelor abuzuri ale organelor administratiei publicesi a functionarilor publici ce-si desfasoara activitatea in cadrul acestor organe, astfel incat, orice se considera vatamat intr-un drpt al sau,recunoscut de lege,printr-un act administrative al unui organ al administratiei publice, sa poata cere-sI sa obtina- anularea sau modificarea actului administrative si repararea pagubei cauzate. in acest sens, articolul 48 din Costitutia Romaniei prevede ca “persoana vatamata intr-un drpt al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indrptatita sa obtina recunoasterea drptului pretins, anularea actului sI repararea pagubei.”
Dezvoltand unele notiuni generale asupra contenciosului administrativ, unii autori aratau ca, din punct de vedere al litigiilor ce formeaza obiectul judecatii, functiunea jurisdictionala-a statului, se imparte in doua ramuri si anume:
a) contenciosul de drept comun, care este alcatuit din totalitatea litigiilor de competenta organelor judecatoresti propriu –zise, de natura civilo-comerciala si penala;
b) contenciosul administrativ, compus din majoritatea litigiilor de naturea administrativea, de competenta, fie a tribunalelor de drept comun, fie a unor tribunale speciale administrative, dupa sistemul de drept pozitiv adoptat in diverse state.1
Potrivit legislatiei in vigoare,contenciosul administrativ se realizeaza, in tara noastra, atat de instatte de drept comun, precum si,pentru anumite acte administrative, de catre unele organe cu activitate jurisdictionala ce functioneaza in cadrul organelor administratiei publice.
a) Sunt de competenta instanttelor judecatoresti de contencios administrativ –sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor judetene si al municipiului Bucuresti, ale curtilor de apel si Sectia de contencios administrative a Curtii Supreme de Justitie-litigiile determinate de prevederile art. 1 din Legea contenciosului administrative nr. 29/1990, potrivit caroar, orice persoana fizica sau juridica, daca se considera vatamata in drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autoritati administrative de a-I rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanttei judecatoresti competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata.
b) Sunt de competenta instanttelor judecatoresti de drept comun, litigiile date in competenta lor prin legi speciale, ca de exemplu, potrivit prevederilor art. 6 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatelor de stat, actele notariale se pot anula prin hotarari judecatoresti,iar actiunea in anulare se rezolva de judecatoria competenta potrivit regulilor de competenta territoriala privind introducerea actiunilor prevazute de Codul de procedura civila, ori conform prevederilor art. 67 din Legea nr 5/1973 privind administrarea fondului locative si reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, potrivit carora, orice litigii in legatura cu aplicarea prevederilor prezentei legi se solutioneaza de instanttele judecatoresti , cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor organe, sau potrivit art. 18(1) din Decretul-Lege nr 10/1990 privind regimul pasapoartelor si al calatoriilor in strainatate, refuzul eliberarii, retragerea sau anularea pasapoartelor trebuie sa fie motivate si communicate in scris solicitantului , in termen de 15 zile de la data luarii acestei masuri. Potrivit alin (2) al aceluiasI articol, cel nemultumit de masura luata poate face contestatia la organul ierarhic superior celui care a luat hotararea, iar potrivit prevederilor alin (3) al articolului mentionat, daca solicitantul nu este multumit de solutia data sau contestatia nu este rezolvata in termen de 15 zile, solicitantul se poate adresa instanttei judecatoresti locale.Legalitatea unor acte administrative este controlata, pe cale judecatoreasca de catre tribunale; este cazul, de exemplu, al hotararilor comisiilor de reexaminare a contestatiilor in materie de inventtii care, potrivit prevederilor art. 57 din Legea 64/1991 cu privire la brevetele de inventtii, pot fi atacate cu recurs la Tribunalul Municipiului Bucuresti.
Contenciosul administrativ Roman
label
Referate
calendar_month
2010-02-10, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
studentie.ro