Folclorul, izvor de inspiratie - Revedere

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
In caietele manuscrise ale lui Eminescu s-a gasit un material folcloric, cules de poet nou copiat dupa altii, cuprinzind, basme, proverbe, cintece epice si, mai ales, numeroase specii ale poeziei lirice. Intentia lui n-a fost sa publice o culegere populara, cum facuse Alecsandri, ci sa cunoasca prin intermediul creatiei folclorice credintele, obiceiurile si limba poporului, precum si intregul sistem al mijloacelor de realizare artistica elaborat prin veacuri si pastrat prin traditii orala. in conceptia lui Eminescu, sursele folclorice ale literaturii culte contribuie in mod hotaritor la definirea trasaturilor proprii, a specificului ei national.



Ceea ce aprecia Eminescu indeosebi la poezia populara era capacitatea ei de a gasi expresia cea mai potrivita, mai simpla si mai naturala a numi gindul sau a numi sentiment. Influenta populara este evidenta in multe din poeziile lui Eminescu. El a preluat teme, motive, versuri, ritmuri, armonii, imagini pe care le-a asamblat in compuneri noi, purtind pecetea inimitabila stilului sau. Unele sint prelucrari folclorice adaosuri de rafinament in planul expresiei sau al ideii (Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Cartea feciorului din Scirsoarea III etc.), astfel sint profund originale, sursa populara cunoscind transformari esentiale (Calin - file din poveste, Luceafarul). in toata insa intilnim acea imbinare inconfundabila intre glasul poetului si glasul poeziei populare, prin care Eminescu si-a dobindit timbrul specific. in aceasta privinta G. Calinescu facea urmatoarea observatie: „Cea mai mare insusire a lui Eminescu este de a face poezie populara fara sa imite, si cu idei culte, de a cobori la acel sublim impersonalism poporan”.