FUNCTIILE SI PROPRIETATIILE TRICOTURILOR

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu Anonim
CUPRINSCapitolul 1. Proiectarea si realizarea mostrelor1.1Prezentarea si caracterizarea materiei prime1.2Structura mostrelor. Prezentarea procesului tehnologic de tricotareCapitolul 2. Studiul stabilitatii dimensionale a tricoturilorCapitolul 3. Studiul propietatiilor mecanice ale tricoturilor 3.1 Solicitarea de intindere 3.2 Solicitarea de strapungereCapitolul 4. Studiul propietatiilor de confort4.1Permeabilitatea la aer4.2 Permeabilitatea la apaCapitolul 5. Studiul propietatiilor asamblariilorCapitolul 6. Rezultate finale. Concluzii.Capitolul 1. PROIECTAREA SI REALIZAREA MOSTRELOR1.1.Prezentare si caracterizarea materiei primeMateria prima textile, sub forma de fire filate sau filamentare , sat la baza proceselor tehnologilor clasice din industria textila, care conduc, in pricipal la formarea materialelor textile netesute, tesute sau tricotate.La proiectare mostrelor de laborator am folosit fire PAN 2x2x28.Caracteristicile tehnice ale firului 2 x 2 x 28 Tex sunt trecute in tabelul urmator: Finite Tex NmCaracteristici 2 x 2x 28 Tex 36/4 NmNeregularitatea la Nm 2.4Sensul torsiunii STorsiunea (ras/m) 300?21Sarcina de rupere (gf) 450Neregularitatea la sarcina de rupere % 9.5Alungirea de rupere % 22Fibrele PAN dupa aspect si tuseu sunt asemanatoare fibrelor de lana.Fibrele PAN prezinta o foarte buna rezistenta la actiunea umezelii ,a microorganismelor, si a luminii. In mediul umed rezistenta la rupere se pastreaza In proportie de 85-90%,odata cu cresterea umiditatii creste si elasticitatea,pana la o anumita valoare, dar rezistenta scade.Fibrele si firele de PAN prezinta rezistenta buna la Intindere de 3-4cN/den ,si o alungire de 16-35%.Tendinta de formare a pilling-ului la aceste fire este redusa, ceea ce prezinta un avantaj,de asemenea firele de PAN prezinta rezistenta la spalare si uscare rapida, In schimb au o tendinta mare de murdarire si patare, o capacitate de Impaslire mica, si se Incarca foarte usor cu electricitate statica. Mostrele de laborator asupra carora s-au facut determinarii prezinta o structura tricotata.Tricotul este un produs textil, format din ochiuri legate intre ele, dispuse sub forma de siruri si randuri. Dupa modul de realzare se deosebesc doua tipuri de tricoturi:din batatura(simple) si din urzeala. In laborator structura regasita pe mostre este structura unui tricot din batatura care prezinta urmatoarele caracteristici:CaracteristicaTricot din bataturaNumar de fireUn fir sau mai multe alimentate in paralelDirectia de evolutieTransversalaTipul buclariiSuccesiva1.2.Structura mostrelor.Prezentarea procesului tehnologic de tricotareTricotul se caracterizeaza prin: materie prima, forma, structura si parametri de structura.Mostrele de laborator pe care am realizat determinarile prezinta o structura cu legatura glat, cu diferite adancimi de buclare(10.5; 11.5; 12.5). Legatura glat se obtine prin inlantuirea in ambele directii a ochiurilor de acelesi aspect.Tricotul prezinta pe o parte ochiuri cu aspect fata iar pe partea cealalta, ochiuri cu aspect spate.Pe partea de fata a tricotului flancurile sunt continui si acopera buclele de ac ale ochiurilor din randul precedent, iar pe partea de spate buclele de ac si de platina apar in prim plan, trecand peste flancurile ochiurilor din randul urmator, respectiv din randul precedent.Legatura se realizeaza pe masini de tricotat pe ace din acelasi suport.Tricotul cu legatura glat are un aspect neted, uniform. Aspect fata Aspect spateCa parametri de structura ai tricotului cu legatura glat amintim:-pasul ochiului;-inaltimea ochiului;-desimea pe orizontala si verticala;-lungimea firului din ochi;-masa pe unitatea de suprafata;-coeficient de acoperire etc.Tabel nr.1Nr. variantaFDomasuratDVmasuratABDSVarianta 1Np= 10.50.1621,1827,022,361,85572,60Varianta 2Np= 11.522,3236,392,241,37814,65Varianta 3Np=12.522,6246,512,211,071052,2DO =50/ADV=50/BDS=DOx DV= 2500/AxBPentru realizarea mostrelor s-a folosit masina de tricotat STOOL 330 TC, de finite 12E, pe un numar de 345 ace; am folosit 2 sisteme. Masinile de tricotat din seria CMS STOLL sunt prevazute cu selectare electronica la un nivel si comanda program. Masinile sunt Inzestrate cu sisteme de came integrate pentru tricotare sau transfer. Ele sunt destinate producerii tricoturilor sub forma de panouri plane de latime constanta, a panourilor conturate plan si spatial. Masinile CMS prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :Caracteristica tehnica433.6422.6411.6440.6430.6340.6330.6320.6320 C330Numarul de sanii x sisteme2x32x22 x 14343223Finetea masinii (E)5-145-145- 145-145- 145- 145- 145-143,31/2,45-12Latimea nominala a fonturii (cm)224224224224224127127127127115Latimea fonturii In tandem (cm)2x1172x1172x117-------Nr. de unitati de alimentare32322032242420161620Nr. de conducatoare de fire16161416141212121216Viteza de tricotare maxima (m/s)1,21,21,21,21,21,21,21,21,01,2Masa neta a masinii (kg)2260220019902110197014001390137013901390Puterea electromotorului (kW)3,02,82.62,62,52,62,52,42,41J Viteza de lucru este programabila pana la 1,2 m/s maxim. Cursa saniei cu lacate este variabila si optimizabila automat cu sistemul RCR. Camele de buclare sunt pozitionate automat prin comanda program cu motoare pas cu pas si pot realiza ochiuri de marimi diferite la aceeasi deplasare a saniei cu lacate. Indicativul masinilor din seria CMS este compus dintr-un grup de 3 sau 4 cifre cu urmatoarea semnificatie.cifra 3 (pentru masini compacte) sau 4 (pentru masini late)indica faptul ca latimea sistemului este 6" (indicativul .6 lipseste la masinile din generatiile mai vechi cu latimea sistemului mai mare de 6") grup de 2 cifre ce indica numarul de sisteme si numarul de saniiExemple:CMS 433.6 - Masina lata prevazuta cu 2 sanii cu cate 3 sisteme cu latimea de 6" (fig. 1 a). CMS 411.6- Masina lata prevazute cu 2 sanii cu cate un sistem cu latimea de 6" (fig. l b). CMS 330.6 - Masina compacta prevazute cu o sanie cu 3 sisteme cu latimea de 6" (fig. 1 c) CMS 330 - Masina compacta prevazute cu o singura sanie cu 3 sisteme.Studiul tehnologic al mecanismelor masinii CMS 330Mecanismul de alimentareAlimentarea cu fire este negativa si se poate face cu maxim 16 conducatoare de fire plasate pe 4 sine de glisare duble. Traseul firului de la bobina la conducatorul de fir este prezentat In figura 2. Firul se desfasoara axial de pe bobina 1 plasata pe masa suport 2 si este trecut succesiv prin urmatoarele organe:3 ochi de conducere plasat In prelungirea axei bobinei4 dispozitiv de tensionare cu talere si arc5 dispozitiv de sesizare a prezentei si marimii nodurilor6 ochi de conducere7 ochi de conducere plasat pe bratul antenei elastice de recuperare a firului la capat de cursa8 ochi de conducere9 ochi de conducere10 mecanism de alimentare prin frictiune11 ochi de conducere plasat pe capacul lateral al fonturii12 ochi de conducere13 ochiul de conducere al antenei elastice 14 plasata la extremitatea fonturii14,15 ochiuri de conducere16 ochi de conducere plasat pe suportul conducatorului de fir17 orificiul de alimentare al conducatorului de firCapatul firului este prins si retinut In clemele 8 plasate la extremitatile fonturilor. Clemele 18 asigura retinerea capatului firului pana la introducerea In lucru a conducatorului de fir. Dupa alimentarea firului capatul firului este eliberat din cleme. La sfarsitul tricotarii cand conducatorul de fir este adus In spatiul dintre cleme capatul firului este prins si retinut In clema.Dispozitivul de sesizare al prezentei si marimii nodurilor are rolul de a declansa un impuls de oprire a masinii In momentul In care firul prezinta un nod mai mare decat valoarea prestabilita a ecartamentului dispozitivului.In functie de latimea de tricotare la un moment dat limitarea curselor glisierelor conducatoarelor de fir se face prin ridicarea si coborarea antrenorilor. Limitatorii de cursa pentru glisiere sunt plasati doar ca masura de siguranta la extremitatile sinelor de glisare.Mecanismul de alimentare prin frictiune asigura Imbunatatirea conditiilor de alimentare In sensul reducerii tensiunii In fire la alimentare. Mecanismul asigura tragerea firului de pe bobina si furnizarea acestuia, prin frictiune, cu o tensiune scazuta spre conducatorul de fir.Traseul firului prin mecanismul de alimentare este prezentat In figura 3:Firul este trecut peste bara de ghidare cu role 1, peste valtul de frictiune 2, ghidajul cu role 3 montat pe bratul basculant 4, voltul de frictiune 5, ghidajul 6 montat pe bratul basculant 7, din nou peste valtul de frictiune 2 si apoi este introdus In orificiul de conducere 11 (fig. 2) plasat pe capacul lateral al fonturii.Cand nu se foloseste mecanismul de alimentare firul este trecut peste rola 8 si apoi prin orificiul de conducere plasat pe capacul lateral al fonturii.Viteza periferica a volturilor de frictiune este prestabilita prin program si trebuie sa corespunda consumului maxim de fir.Bratul basculant 6 este mobil si permite reglarea generala a unghiului de Infasurare pe valturile de frictiune pentru toate firele. Bratele basculante 4 pot fi repozitionate In mod independent si permit reglarea individuala a unghiului de Infasurare pentru fiecare fir.Reglarea mecanismului se face astfel:1. Se mareste la valoarea maxima unghiul de Infasurare pentru toate firele prin coborarea bratului 7. In acest moment toate firele vor fi alimentate prin frictiune cu viteza corespunzatoare consumului maxim.2. Pentru fiecare fir In parte se regleaza individual unghiul de Infasurare prin ridicarea sau coborarea bratelor basculante 4.La variatiile vitezei de consum (scadere fata de valoarea corespunzatoare consumului maxim) tensiunea In fir scade ceea ce determina micsorarea aderentei Intre fir si valturile de frictiune. Mecanismul de formare a ochiurilorMasina de tricotat este dotata cu urmatoarele organe de formare a ochiurilor (figura 4):al ac cu limba, cu lamela de transfer laterala, cu arc lamelar In articulatia limbii, cu un calcai de lucru c ;ca conducator de ac oscilant, cu un calcai de lucru median Inecabil cm si cu tija usor Indoita;ps platina de selectare cu un calcai superior Inecabil cs, un calcai inferior ci si un prag de blocare pb ;s selector oscilant de un singur tip, cu un calcai de lucru superior cs, unul inferior ci si o coada de apasare cap ;arc arc lamelar Incorporat In selectorul oscilant ; In stare libera arcul determina aducerea calcaiului inferior al selectorului la suprafata fonturii ;pI-A platina de Inchidere-aruncare oscilanta ; la partea superioara a peretelui canalului, platina mobila este asociata cu un dinte de aruncare fix.^^^^^Lacatele sunt constituite din sisteme de came integrate, identice pentru cele doua fonturi si cuprind urmatoarele came (fig. 1):1 came de ridicare-Inchidere fixe (+), S In sau S I ;2 came de transfer-primire fixe (+), incluse In camele 1, S In-t;3 came de siguranta fixe (+), I In;4 came de apasare fixe (+); camele sunt folosite pentru predarea ochiurilor;5 came cu rol dublu: muchiile de coborare interioare folosesc la buclare, iar muchiile de ridicare exterioare folosesc pentru predarea ochiurilor (^), In B sau S I+?;6 came de ghidare fixe (+); actioneaza asupra calcaiului acului de tricotat si initiaza miscarea de coborare a acului, Incepand de la pozitia I+?;7 limba oscilanta; actioneaza asupra calcaiului acului de tricotat si coboara acul pe traiectoria I+? I;8 came de margine fixe (+); la baza camelor In colturile interioare, se gasesc muchii de coborare cu Intarziere la stationare, fara buclare;9 came de conducere fixe (+), S S;10 came de apasare oscilante (^); actioneaza In partile laterale ale sistemului de came, In dreptul camelor 1 si 5 si se folosesc pentru primirea ichiurilor;11 came de apasare oscilante (^);actioneaza pe centrul sistemului de came si se folosesc pentru formarea buclelor;12,13 ansamblul de came de ghidare fixe (+) care actioneaza asupra calcaielor inferioare ale platinelor de selectare; ghidarea se poate face la 3 nivele distincte, In functie de selectare (pozitia de baza 0 si pozitiile de desen 1 si 2);14 came de apasare fixe (+) actioneaza asupra calcaielor superioare ale platinelor de selectare;15 came de anulare a selectarii la marginile sistemului (+);16 blocuri cu 2 posturi de selectare (BS1 si BS2);17 came de ridicare In pozitia de desen 2 (+);18 came de ridicare In pozitia de desen 1 (+);19,20 came centrale de anulare a selectarii (+);21 came de introducere In functiune a selectoarelor selectate; muchia 21a actioneaza In dreptul postului de selectare BS1, iar muchia 21b actioneaza In dreptul postului de selectare BS2;22 came de apasare asupra cozilor selectoarelor; actiunea se executa cu scopul de a determina apropierea capetelor tuturor selectoarelor de magnetul permanent al blocului de selectare 16.Deplasarea laterala a fonturilorLa masinile CMS STOLL mobila este fontura spate. Dispozitivul pentru deplasarea laterala a fonturii spate este amplasat In partea dreapta a suportului fonturii cu ace si este actionat de un motor pas cu pas comandat prin programul de tricotare. Amplitudinea deplasarii este programabila continuu (fara trepte) si poate ajunge pana la maxim 4 (cca. 10 cm).Pentru orice pozitie de deplasare exista posibilitatea efectuarii a cate 10 pati de corectie In stanga si In dreapta. Amplitudinea de deplasare exprimata In pasi de ac depinde de finetea masinii.Pentru domeniul de finete KE= 514 amplitudinile sunt:KE= 1456 aceKE= 1248 aceKE= 1040 aceKE= 832 aceKE= 728 aceKE= 520 acePozitia la un moment dat a fonturii spate fata de pozitia de baza precum si corectiile pentru deplasare sunt afisate pe monitorul masinii.Mecanismul de tragereTragerea tricotului este asigurata prin:1.Mecanism de tragere principal cu cilindrul sectionat si role individuale de presiune2.Mecanism de tragere auxiliar cu cilindri rifelati3.Pieptene de Inceput actionat automat4.Mecanism cu platine de Inchidere-aruncare la ambele fonturiMecanismul de tragere principal (figura 5)este alcatuit din cilindru de tragere sectionat (1) si role individuale de presiune reglabile (2).Forta si viteza de tragere este programabila si adoptata la latimea de lucru.Mecanismul de tragere auxiliar este alcatuit din 2 cilindri rifelati 3 si 4 plasati imediat sub fonturi.Actiunea celor 2 cilindri rifelati este programabila prin parametrii: - forta de tragere- viteza de tragere- presiunea cu care apasa pe tricotTragerea auxiliara poate fi cuplata sau decuplata In functie de necesitati. Folosirea ei prezinta Insa avantaje In special la realizarea panourilor conturate unde datorita amplasarii cilindrilor de tragere imediat sub fonturi, acestia preiau imediat variatia latimii tricotului.Pieptenele de Inceput, fig.5, serveste pentru Inceperea automata a tricotarii pe ace fara ochiuri si exercita forte de tragere asupra tricotului pana la tricotarea unei lungimi de tricot suficienta pentru a intra sub actiunea mecanismului de tragere principal.Pieptenele este constituit din tijele 1 (figura 6) prevazute cu un canal longitudinal Inchis In care culiseaza tijele zavor 2. Tijele 1 si respectiv 2 sunt montate In suporti independenti. La ridicarea pieptenului de Inceput cu tijele zavor retrase, bucla de platina din randul de Inceput patrunde sub actiunea muchiei 3 In degajarea 4 (fig. 6a). LA Inchiderea zavoarelor buclele de platina din randul de Inceput sunt retinute de catre pieptene (fig. 6b). Dupa tricotarea unei lungimi de tricot suficienta pentru a intra sub actiunea mecanismului de tragere principal, zavoarele se retrag si datorita tensionarii tricotului si elasticitatii firului din randul de Inceput acesta din urma este eliberat din pieptene.Platinele de Inchidere-aruncare sunt asociate dintilor de aruncare si au rolul de blocare a elementelor vechi la nivelul liniei de aruncare, la ridicarea acelor. La fiecare sistem platinele primesc miscari de oscilatie spre marginea exterioara a dintilor de aruncare de la came de actionare montate pe sania cu lacate.Mecanismul desenatorLa fiecare sistem selectarea acelor se realizeaza electronic la un nivel cu ajutorul a doua posturi de selectare ce transmit impulsuri electromagnetice pe masura deplasarii saniei cu lacate. Prin selectare se urmareste departajarea unor organe auxiliare In 3 pozitii de desen 0, 1, 2 .Selectarea este valorificata prin came de apasare plasate In cele 3 pozitii de desen. Latimea maxima a rapoartelor teoretic este nelimitata Insa practic este determinata de capacitatea memoriei electronice a masinii de a stoca un anumit numar de informatii de selectare ( de ordinul a zecilor de milioane de ochiuri).Mecanismul de comandaUnitatea de comanda a masinii este amplasata In partea stanga a masinii sub suportul fonturilor si este acoperita cu un capac de protectie. In unitatea de comanda este memorizat un program (AUTOSINTRAL) ce contine software pentru exploatare. Cu ajutorul acestui program se interpreteaza si se prelucreaza programul de tricotare introdus In unitatea de comanda de catre utilizator.Introducerea programelor de tricotare In unitatea de comanda a masinii poate fi realizata prin doua modalitati:-prin legatura on-line (linie directa de comanda a masinii) cu instalatia M1 de pregatire a programelor-cu ajutorul unei dischete magnetice Incarcata cu programul de tricotare In instalatia M1 de pregatire a programelor.Program sintral structura glat: 1 C CMS330TC.noname2 E7 /studenti 11/14/05 09:50:26 3.3.027 Build 5 Release (gb) #139=532 #156=0 2 C #137= C Zus.Anfangsr.E20 (#137=16..18) 3 RS1=5 C Schlauch Rapport 4 C RS17= C Abwerfen (RS17=0) 11 C NP1=9.0 Setup Row 12 C NP2=11.5 Tubular Cycle front 13 C NP3=11.5 Tubular Cycle back 14 C NP4=11.5 Loose Row 15 C NP5=12.5 Struc Single jersey front 16 C NP6=12.5 Struc Single jersey back 17 C NP7=12.5 Safety rows 18 C NP20=9.0 Start1 19 C NP21=10.0 Start2 20 C NP22=11.0 Start3 21 C NP24=12.0 Start5 22 C NP25=17.0 COMBTHREAD_2 23 C MSECI=0.70 MSECK=0.50,3 39 IF #L=0 #L=26 IF #R=0 #R=325 #LM=0 #RM=0 40 START 41 PF0 42 Y-CR1 50 YGC:1=A 2=K / 2=B 6=C; 51 YDF=2 52 C------------------------------------I------------------------------------I 53 C LEFT I RIGHT I 54 C------------------------------------I------------------------------------I 55 C I 6=C Rib thread 2 I 56 C 2=K Comb thread1 I 2=B Rib thread 1 I 57 C 1=A Draw thread1 I I 58 C------------------------------------I------------------------------------I 80 FBEG:M1-SIZES; 81 F1=1-349 82 PA:JA1; PAI:JA1; PANP<>:JA1; 83 PM:1:F1; SEN=1-349 #51=26 #52=325 84 FEND C M1-SIZES 85 JA1=1341(1100-1100) 110 Y-2A:HL1G; Y-2B:HR1G; 111 IF RS17=0 S0Y PRINT/Conducatorii in pozitia de baza/ 112 IF RS17=1 S0YCR0 PRINT/Conducatorii in pozitia de baza/ 113 F:COMBTHREAD; F:M1-SIZES; 114 F:M1-SINTRAL; 115 END 116 FBEG:M1-SINTRAL; 117 SBEG 118 Y-2A:F1*;Y-2B:F1+;Y-6A:F1A;Y-2B:R25;Y-6A:R25; 119 IF RS17=0 Y-2A:C; S1 120 << S:<1-><+>A(21)-Y(21)/<1->A-Y; Y:=B/=C; S2 S3 WMF1 MSEC6 121 SEND 122 >> S:<1-><+>A(21)-Y(21)/<1->A(22)-Y(22); Y:=B/=C; S1 S2 IF RS17=0 W0 123 IF #137=>16 IF #137<=18 F:SCHALTER-1; C Zus.Anfangsr.E20 124 JA1=1335 #L=26 #LM=0 #RM=0 #R=325 125 Y-2B:F1+; 126 << S:<1-><+>A(22)-Y(22)/<1->UVS+/<1->UVS+; Y:=B; S1 S2 S3 127 Y-1A:F1B;Y-1A:R25; 128 >> S:<1-><+>AH(22)-H(20)/<1->0-Y/<1->U^ST; Y:=B/=A; V0 S1 S2 S3 MSEC9 129 << S:<1->A(21)-Y(21)/<1->0-Y/<1->->UVS+; Y:=C/0; S1 S2 S3 MSEC6 130 >> VU S0 W0 131 << S:<1-><+>AH(22)-H(20)/<1->0-Y(21)/<1->A(24)-0; Y:=B/0/=A!; S1 S2 S3 WMF1 132 >> S:<1-><+>H(1)-H(1)/<1->A(2)-0; Y:=B/=C; S1 S2 133 << S:<1-><+>A(2)-0/<1->0-Y(3); Y:=B/=C; S2 S3 134 IF RS1<>0 F:RAPPORT-2; C Schlauch Rapport 135 JA1=1315 #L=26 #LM=0 #RM=0 #R=325 136 Y-2B:F1+;Y-6A:F1A; 137 >> S:<1-><+>0-Y(4)/<1->A(4)-0; Y:=B/=C; V0 S1 S2 138 SBEG 139 Y-1A:F1B; 140 Y-1A:C; S1 141 << S:<1->UVS+/<1->UVS+; S2 S3 142 SEND 143 >> VU S0 W0 144 << S:<1-><+>A(5)-0/<1->A-0; Y:=B/=C; VU S2 S3 WMF1 MSEC2 145 REP*49 146 >> S:<1-><+>A(5)-0/<1->A-0; Y:=B/=C; VU S1 S2 147 << S:<1-><+>A(5)-0/<1->A-0; Y:=B/=C; VU S2 S3 148 REPEND 149 >> S:<1-><+>A(5)-0/<1->A-0; Y:=B/=C; VU S1 S2 150 << S:<1-><+>A(7)-0/<1->A-0; Y:=B/=C; VU S2 S3 151 >> S:<1-><+>A(7)-0/<1->A-0; Y:=B/=C; VU S1 S2152 << S:<1-><+>A(7)-0/<1->A-0; Y:=B/=C; VU S2 S3 153 >> S:<1-><+>A(7)-0/<1->A-0; Y:=B/=CK; VU S1 S2 154 IF RS17=0 F:SCHALTER-3; C Abwerfen 155 FEND C M1-SINTRAL 156 C ---------- Zus.Anfangsr.E20 ---------- 157 FBEG:SCHALTER-1; 158 JA1=1337 #L=26 #LM=0 #RM=0 #R=325 159 Y-2B:F1+; 160 << S:<1-><+>A(22)-Y(22); Y:=B; S2 WMF1 MSEC6 IF RS17=0 W0 161 >> S:<1-><+>A-Y; Y:=B; S2 IF RS17=0 W0 162 FEND C Zus.Anfangsr.E20 163 C ---------- Schlauch Rapport ---------- 164 FBEG:RAPPORT-2; 165 RBEG*RS1 166 JA1=1319 #L=26 #LM=0 #RM=0 #R=325 167 Y-2B:F1+;Y-6A:F1A; 168 >> S:<1-><+>0-Y(3)/<1->A(2)-0; Y:=B/=C; V0 S1 S2 WMF1 MSEC6 169 << S:<1-><+>A(2)-0/<1->0-Y(3); Y:=B/=C; S2 S3 170 REND 171 FEND C Schlauch Rapport 172 C ---------- Abwerfen ---------- 173 FBEG:SCHALTER-3; 174 JA1=1103 #L=26 #LM=0 #RM=0 #R=325 175 << S:<1->H(7)-H(7)/<1->H-H; Y:0/0; V0 F:WAZ-5; S2 S3 MSEC=0.70 176 >> S:<1->H-H/<1->H-H; Y:0/0; F:WAZ-4; S1 S2 MS=2.5 177 #98=1 178 FEND C Abwerfen 179 FBEG:WAZ-5; 180 WMF0 WMN=0 WMI=0 WM^2.0,20,M WMC0WM+C=10 WMK+C=10 W+=1 W+C=10 181 FEND 182 FBEG:WAZ-4; 183 WMF0 WMN=0 WM=30.0 WMI=3 WMC0 WM+C=10 WMK+C=10 W+=1 W+C=10 184 FEND 185 C------------------------------ Comb thread --------------------- 186 FBEG:COMBTHREAD; 187 IF RS17 <> 0 GOTO FEND 188 YDF=1 #L=1 #R=#142 189 IF#52=#142 #52=#52-1 190 #LM=0 #RM=0 #52=#52+1 LK1 Y-2A:R25; 191 IF #137= 3 PA:#52:H 1:; IF#51<4 PA:#52:H 1:; 192 IF #137= 35 PA:#52:H 1:; IF#51<4 PA:#52:H 1:; 193 IF #137= 4 PA:#52:H 1:; IF#51<4 PA:#52:H 1:; 194 IF #137= 5 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 195 IF #137= 7 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 196 IF #137= 8 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 197 IF #137=10 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; 198 IF #137=12 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; 199 IF #137=14 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:;200 IF #137=16 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 201 IF #137=18 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 202 IF #137=20 PA:2.#52:H 1:; IF#51<7 PA:2.#52:H 1:; 203 IF #137=252 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 204 IF #137=352 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 205 IF #137=52 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; 206 IF #137=62 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; IF#51<7 PA:<*YGYA.#52>#52:H 1:; 207 IF #137=72 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 208 IF #137=92 PA:#52:H 1:; IF#51<7 PA:#52:H 1:; 209 IF #98 = 0 F:!-PRESS-OFF; 210 IF#140=1 IF #99<10 F:!-COMB-IN-END; GOTO #123 211 IF #149>2 GOTO #123+6 212 << S0 AS0 WMC=0 MSEC=1.0 213 >> S:B*AWGP(25)-YTOHZ(25)/+G-IGZ; Y:=KS/0; #R=#52 #98=0 S1 S2 =-= MSEC=0.4 214 << S:Y+OHZ-AW*IGL/B+GHZ-ITGH; Y:=K!/0; S1 S2 C IF #139=552 PSC=1215 >> S:P(20)-L(20); Y:0; V# S2 =^= MSEC=1.0 ML PRINT/=^= ATTENTION =^=/ 216 GOTO FEND 217 << S0 AS0 WMC=0 MSEC=1.0 218 >> S:B*AWGP(25)-YTOHZ(25)/+G-IGZ; Y:=KS/0; #R=#52 #98=0 S2 S3 =-= MSEC=0.4 219 << S:Y+OHZ-AW*IGL/B+GHZ-ITGH; Y:=K!/0; S1 S2 C IF #139=552 PSC=1 220 >> S:P(20)-L(20); Y:0; V# S3 =^= MSEC=1.0 ML PRINT/=^= ATTENTION =^=/ 221 FEND 222 FBEG:!-PRESS-OFF; 223 << S0 AS1 W0 MSEC=1.0 224 >> S:R(20)-R(20); Y:0; S1 S2 WMC=0 WM^2,20,M 225 IF #139=580 VV0 226 IF #139=581 VZL0 VZR0 227 IF #139=582 VZV0 VZ^0 228 << V0 SX SX WMF0 WM=30 229 >> SX SX 230 FEND 231 FBEG:!-COMB-IN-END; 232 << S0 WMF0 WM=30 WMC=0 #99=#99+1 IF #99>10 #99=0 MS PRINT/ !!! ATTENTION =^= CONTROLL !!! / 233 >> S0 234 IF #140=0 #99=0 MS PRINT/ !!! ATTENTION =^= CONTROLL !!! / 235 FEND 999 S0 W0Capitolul 2. STUDIUL STABILITATII DIMENSIONALE A TRICOTURILORPentru materialele destinate confectiilor textile capacitatea de mentinere a dimensiunilor in decursul operatiilor de utilizare sau intretinere constituie una dintre cele mai importante propietati. Mentinerea dimensiunilor principale (lungime, latime, suprafata) in limitele unor variatii prestabilite in decursul operatiilor de utilizare sau intretinere( inmuiere, spalare, uscare, calcare, aburire) este esentiala pentru valoarea de prezentare a unei confectii si este determinata prin fixare termica( in procesul de finisare).Stabilitatea dimensionala este determinata de:-Compozitia fibroasa si structura materialului texti/ legatura, desimi tehnologice.-Tehnologia si de parametri tehnologici de prelucrare.-Tehnologia si parametric procesului de finisare.Indicatori pentru aprecierea stabilitatii dimensionaleModificarea dimensiunilor se manifesta prin scaderea sau crestera dimensiunilor principale in conditii de:-relaxare, in atmosfera standard de clima sau in conditii prestabilite.-simularea unui proces de intretinere sau utilizare: inmuiere, spalare, uscare, calcare sau aburire.Modificarea dimensiunilor se exprima prin:-Contractie liniara, care caracterizeaza fibrele si firele cat si modificarea lungimii/ latimii tricoturilor: (%)-Contractie de suprafata, care caracterizeaza tricoturile: (%)-Contractie de volum, prin care se urmaresc efectele complexe ale tratamentelor umidotermice: (%)Unde: , , , reprezinta dimensiunile initiale ale epruvetelor , iar L, S, V, reprezinta dimensiunile epruvetei dupa:24, 48, 72 ore, respective dupa aburire.Pentru a caracteriza materialele textile sub aspestul stabilitatii dimensionale, in cadrul acestui proiect sau masurat mostrele imediat dupa ce au fost tricotate pe masina, masurandu-se si (adica lungimea si latimea) ,iar apoi sau masurat : si , adica lungimea si latimea dupa 24 de ore. si , adica lungimea si latimea dupa 48 de ore. si , adica lungimea si latimea dupa 72 de ore. si , adica lumgimea si latimea dupa finisare , in cazul nostru aburire.Tabelul nr.2variantaParametru masuratTimp0Timp24Timp48Timp72Timp84Timp96DupaaburireVar.1NP.10.5L3736.53635.536.535.936.7l777575767473.876.2Var.2NP.11.5L27.527272727.527.528.2l736767.56867.565.667.3Var.3NP.12.5L21.521212120.520.120.1l7271.5716968.566.565Tabelul nr.3variantaContractialiniara % % % % % %Var.1NP.10.5 1.3512.7024.0541.3512.9720.810 2.5972.5971.2983.8964.1551.038Var.2NP.11.5 1.8181.8181.81800-3.636 8.2197.5346.8497.53410.1367.800Var.3NP.12.5 2.3252.3252.3254.6516.5116.511 0.6941.3884.1664.8617.6389.722CONCLUZII:La adancimea de buclare mica, in cazul nostru 10.5, contractia liniara pe lungime atinge o valoare critica la 72 de ore dupa tricotare, ( adica 4.05 % ) aceasta se stabilizeaza si ajunge la o valoare de 0.8 % abia dupa ce mostra a fost supusa tratamentelor termice de aburire. Contractia liniara pe latime ajunge la o valoare critica la 96 de ore dupa tricotare( adica 4.1 % ) si se stabilizeaza la o valoare de 1.03 % abia dupa aburire. Adica mostrele au atat o lungime cat si o latime mai mare decat atunci cand au fost scoase de pe masina de tricotat.La adancimea de buclare medie, adica 11.5, contractia liniara pe lungime atinge valoarea de 1.8 % dupa 24 ore de relaxare, aceasta valoare mentinandu-se constanta pana la 72 de ore de la tricotare. Dupa acest interval valoarea contractiei liniare pe lungime ajunge la 0 %, iar dupa finisare aceasta ajunge la o valoare negative de -3.6 %. Iar coeficientul liniar pe latime creste brusc dupa 24 de ore de la tricotare, adica 8.2 % si inregistreaza in continuare o scadere usoara pana la 84 de ore de la tricotare, dupa care valoarea creste brusc la 10.1 %, la 96 de ore de la tricotare. Dupa finisare valoarea acesteia se stabilizeaza la 7.8 %. Deci in final tricotul va avea o latime mai mare si o lungime mai mica decat atunci cand a fost scos de pe masina.La adancimea de buclare mare, adica 12.5, contractia liniara pe lungime creste treptat in primele 96 de ore de la tricotare, ajungand la o valoare de 6.5%, aceasta valoare se mentine si dupa finisare.Contractia liniara pe latime inregistreaza si ea de asemeni o crestere contiua si treptata, nu numai dupa tricotare cand ajunge la o valoare de 7.6 % ci si dupa finisare cand ajunge la o valoare de 9.7 %. Deci tricotul va fi dupa finisare si mai lung si mai lat decat atunci cand a fost tricotat.Capitolul 3. STUDIUL PROPIETATIILOR MECANICE ALE TRICOTURILOR3.1. Solicitarea la intindereSolicitarea cea mai frecventa la care sunt supuse tricoturile in timpul purtari este aceea de tractiune. Solicitarea de tractiune provoaca intotdeauna o deformatie pe directia de solicitare.Practic, fortele de tractiune la care sunt supuse tricoturile in timpul utilizarii, de cele mai multe ori sunt mai mici decat cele de rupere, dar pot provoca deformatii ireversibile pronuntate. Asemenea deformatii apar chiar dupa o prima solicitare, sau mai pregnant dupa solicitari repetate. In ambele cazuri marimea lor este dependenta de tipul solicitarii.Fiecare tip de fir si implicit fiecare tip de structura, in cazul tricoturilor, se caracterizeaza printr-un anumit tip de comportare la tractiune.In timpul solicitarii la tractiune firele si modul lor de legare, care dau structura tricotului, opun o rezistenta a carei valoare maxima se inregistreaza in timpul ruperi.Rezistenta la rupere se apreciaza prin marimea fortei de rupere, sau prin indici specifici, respective prin rezistenta specifica, tenacitatea sau lungimea de rupere. La fire de acelasi tip, in cazul nostru PAN, marimea fortei de rupere este dependenta si de structura tricotului.Forta de rupere reprezinta marimea fortei de tractiune, care aplicata axial mostrei de tricot provoaca ruperea acesteia; forta de rupere se exprima in cN/ mostra, iar marimea ei este dependenta de tipul de fir si de structura tricotului.Orice corp sub actiunea unei forte de tractiune, suficient de mare, se deformeaza, in sensul maririi dimensiunii pe directia de actiune a fortei. Fenomenul este cunoscut sub denumirea de alungire.In cadrul proiectul determinarea rezistentei la tractiune sa realizat pentru trei moste martor( doua in structa glat, dar cu desime si culori diferite si una in structura patent- structurile fiind tricotate pe masini circulare si din fire de bumbac) si pentru mostrele tricotate de noi. Modul de lucruDinamometru la care s-au inregistrat masuratorile este METEFEM.Prelevarea mostrelor se face atat pe directia firelor de batatura( adica a randurilor) cat si pe directia firelor de urzeala( adica a sirurilor) in cazul mostrelor etalon si doar pe directia urzeli( a sirurilor) in cazul variantelor din fire de PAN. Dimensiunile epruvetelor sunt de 20 x 5 cm. Se blocheaza clema superioara. Se prinde epruveta intre cleme, mai intai in clema superioara si apoi in clema inferioara. Se infasoara pe cilindru hartia necesara inregistrarii diagramei efort- alungire. Se deblocheaza clema superioara si se comanda deplasarea clemei inferioare in jos.In momentul in care mostra incepe sa se rupa se citeste forta si alungirea la rupere. Se ridica inscriptorul care a inregistrat diagrama efort- alungire. Se comuta butonul care comanda ridicarea clemei inferioare, se elibereaza mostra si se continua inregistrarile.Tabelul nr.4Variantede mostreParametrimasuratiDeter.Nr.1Deter.Nr.2Deter.Nr.3Deter.Nr.4Deter.Nr.5Val.MedieEtalonNr.1(sir)Alungirea828180788180.4Forta1111.7511.7511.51211.6EtalonNr.1(rand)Alungirea152145163161143152.8Forta5.254.577.254.255.65EtalonNr.2(sir)Alungirea566458666161Forta1113.7510.75121211.9EtalonNr.2(rand)Alungirea143148142145136142.8Forta5.754.7564.254.755.1EtalonNr.3(sir)Alungirea565351535553.6Forta1715.21715.218.516.58EtalonNr.3(rand)Alungirea238247245260261250.2Forta5.55.55.45.155.3Var.nr.1NP.10.5Alungirea9211697105112104.4Forta1016.510.516.251413.45Var.nr.2NP.11.5Alungirea147141136129113133.2Forta1922.519.5201419Var.nr.3NP.12.5Alungirea110109116114112112.2Forta121617.519.51716.4 CONCLUZIIComparatia intre mostrele din fire de bumbac, in structura glat, realizate pe masini de tricotat circulare:Alungirea este mai mare pe directia randurilor iar pe directia sirurilor aceasta este mai mica.Rezistenta la tractiune este influientata si de desimea tricoturilor, astfel:-tricoturile cu desime mare au rezistenta la tractiune mai mare pe directia sirurilor decat pe directia randurilor.-tricoturile cu desime mica au rezistenta la tractiune mai mare pe directia randurilor decat pe directia sirurilor.In cazul structurii patent din fire de bumbac, realizat pe masini circulare de tricotat, alungirea este mai mare pe directia randurilor si mai mica pe directia sirurilor, iar rezistenta la tractiune este mai mare pe directia sirurilor decat pe directia randurilor.Comparatia intre mostrele de PAN, in structura glat, relizate pe masini de tricotat rectilini:-Valoarea medie a adancimi de buclare este 11.5, cu cat aceasta este mai mica alungirea si rezistenta la tractiune este mai mica.-Daca adancimea de buclare este mai mare de 11.5, ( in cazul de fata 12.5) atunci alungirea si rezistenta la tractiune este mai mare decat la tricoturile cu adancime de buclare mai mica de 11.5, (in cazul de fata 10.5 ), dar sub valoarile de la adancimea de buclare 11.5.Deci valoriile maxime ale alungirii si rezistentei la tractiune se inregistreaza pentru adancimea de buclare 11.5. 3.2 Rezistenta la strapungereAceasta rezistenta reprezinta propietatea tricoturilor de a rezista la o forta care actioneaza asupra mostrei intr-o zona centrala, forta concentrandu-se in mijlocul epruvetelor. Modul de lucruAparatul la care s-au inregistrat aceste masuratori este un dinamometru textil, la care in locul clemelor sunt atasate: sus, dispozitivul de strapungere iar jos, suportul cilindric in care se fixeaza dispozitivul de tip sandwich, in care se gaseste mostra.Mostrele se fixeaza intr-un dispozitiv tip sandwich, fixinduse si mai bine cu ajutorul unei chei speciale. Acest dispozitiv se aseaza intr-un suport cilindric care se ridica . Dispozitivul de strapungere se compune dintr-o tija prevazuta la capatul inferior cu o bila metalica. Bila vine in contact cu mostra care se ridica continu pana cand aceasta( bila) strapunge materialul textil- tricotul. Atunci se comanda coborarea mostrei, citindu-se forta cu care sa realizat strapungerea. Materialul este indepartat din dispozitivul special de actionare si se continua celalalte determinari.Tabelul nr.5Variantede mostreDeter.Nr.1Deter.Nr.2Deter.Nr.3Deter.Nr.4Deter.Nr.5Val.medieEtalonNr.112.511.512111312EtalonNr.27.57710.57.57.9EtalonNr.313.51413.5141614.2Var.nr.1Np.10.553555453.553.553.8Var.nr.2Np.11.54441.54441.54443Var.nr.3Np.12.5323434353534 CONCLUZIIIn cazul mostrelor in structura glat, realizate din fire de bumbac pe masini de tricotat circulare putem spune ca rezistenta la strapungere este influientata de valoarea desimilor, ea este mai mare cu cat desimea tricoturilor este mai mare.Comparand mostrele din bumbac, in structura glat cu cele in structura patent, realizate pe masini de tricotat circulare, putem spune ca rezistenta la strapungere este mai mare in cazul tricoturilor in structura patent decat a celor in structura glat.In cazul mostrelor din PAN, relizate in structura glat pe masini de tricotat rectilini, putem spune ca rezistenta la strapungere creste o data cu adancimea de buclare.Capitolul4. STUDIUL PROPIETATIILOR DE CONFORT 4.1.Permeabilitatea la aerPermeabilitatea la aer rprezinta capacitatea structurii de a permite trecerea aerului dintr-o parte in cealalta.Aceasta este importanta pentru marea majoritate a materialelor destinate produselor de imbracaminte, care trebuie sa asigure un confort fiziologic.Pentru foarte multe tipuri de produse cum ar fi: parasute, filtre, panzele de ambarcatiune, prelate, permeabilitatea la aer este o proprietate prioritara legat de functionalitatea acestora.Trecerea aerului dintr-o parte in alta are loc numai daca intre cele doua parti exista o diferenta de presiune.Astfel, daca doua sectoare ale unei conducte de sectiune constanta sunt separate printr-o epruveta E aerul va trece dintr-o parte in alta daca exista o diferenta de presiune DP.DP=P1-P2 [Pa]unde P1 si P2 sunt presiunile aerului, in Pa.Permeabilitatea la aer la diferente de presiune DP, reprezinta raportul dintre debitul de aer si aria sectiunii transversale a conductei si se calculeaza cu relatia:Pa = q/A [dm3/min.cm2]Unde: q- debitul de aer, dm3/min sau l/min.A-aria sectiunii transversale, cm2.Determinarea permeabilitati la aer se face conform EN ISO 9237-1999.Aceasta consta in masurarea debitului de aer ce trece printr-o suprafata de material, la o anumita diferenta de presiune DP intre cele doua fete, in unitate de timp.Dispozitivul circular de sustinere a epruvetei trebuie sa permita ca incercarea sa se faca pe 5 cm 2, 20 cm 2, 50 cm 2, 100 cm 2.Diferenta de presiune pe epruveta trebuie sa pota fi reglata intre 50 Pa si 500 Pa.Constructia aparatului METRIMPEX permite reglarea debitului de aer si a diferentei de presiune, precum si schimbarea diametrului gurii de absorbtie a aerului.La acest aparat permeabilitatea la aer la diferenta de presiune DP se calcul;eaza cu relatia:Pa= q/A x 167 [mm/s]unde:q- debitul de aer in dm 3 / min; A- aria sectiunii gurii de absorbtie in cm 2; 167- factor de convbersie de la dm 3 /min. cm 2, la mm/s ; Pa- permeabilitatea la aer in milimetri pe secunda Tabelul nr.6Nr. variantaNr.determinariDebit aerMedieVarianta 1Np=10.518308302825383048405825Varianta2Np=11.511875187521900318504185051900Varianta3Np=12.513200333023500332504330053400 4.2.Permeabilitatea la apaAceasta proprietate este necesara pentru aprecierea functionaltati unor categori de materile ca cele destinate producerii de impermiabile, umbrele, corturi, prelate, furtunuri.Testarea comportarii fata de apa se face prin dua metode:-metoda ,, ploaie artificiala ,,; -permeabilitatea la apa sub presiune hidrodinamica;In laborator pentru determinarea prmeabilitati la apa mostrele au fost decupate sub forma unui cerc si apoi asezate pe circumferinta unor pahare care contineau 50 ml apa.Fixarea s-a realizat cu ajutorul unor suruburi(doua) si a unui cerc din PVC.Acest ansamblu a fost cantarit la balanta electronica si introdus intr-o etuva cu presiune atmosferica 0. Primele inregistrari au fost tabelate ca masa initiala Mi. Dupa 24 de ore, mostrele au fost scoase, cantarite citinduse masa finala. Diferenta dintre Mi si Mf reprezinta cantitatea de apa care a trecut prin material in cele 24 de ore la presiune atmosferica 0. Tabel nr.7Nr.variantaNr.determinariMiMf[g/m2h]PVVarianta 1Np= 10.51116.8802116.61475.64410.26552118.1223117.68569.28350.4367Varianta 2Np= 11.51118.3868118.09196.26910.29492120.6193120.33915.95660.28023119.2503118.87587.96130.3745Varianta 3Np= 12.51117.9294117.49529.23040.43422117.1598116.73559.01990.4243 CONCLUZIIPermeabilitatea la aer si vaporii cresc odata cu cresterea adancimii la buclare.Produsele de imbracaminte, trebuie sa aiba o buna permeabilitate la apa si la aer.Capitolul 5. STUDIUL PROPIETATIILOR ASAMBLARIStructurile tricotate sunt caracterizate in primul rand prin elasticitate si flexibilitate. De aceea in cazul asamblarilor trebuie folosite cusaturi care sa confere si ele propietatiile date de tricot. La asamblarile tricotate se folosesc cu precadere, cusaturi plane de acoperire si cusaturi in lant( cu 2 sau 3 fire); deasemenea se folosesc si cusaturile simple.Clasele de cusaturi folosite sunt: 300 (301), 400 (401, 406 ), 500 (504, 506 ), 600(602, 605 ).Cusaturile zig- zag se folosesc pentru cusaturi decorative si ornamentale.Exemple de cusaturi: Capitolul 6. REZULTATE FINALE.CONCLUZIITabel centralizator( structura glat) nr.7mostra?(cm)F(N)PaPvstrapungereVar.1NP.10.5104.413.455.620719.298553.8Var.2NP.11.5133.2196.72943.596143Var.3NP.12.5112.216.49.12577.426734Tabel centralizator( structura patent 4:4) nr.8mostra?(cm)F(N)PaPvStrapungerea Var.1Np1=10184.294.823.6260.87854.12 Var.2 Np2=10.817393.425.5061.63541.42 Var.3Np3=11.5153.881.829.791.64335.4Tabel centralizator( structura patent 1:1) nr.9 mostra ?(cm)F(N)PaPvStrapungere Var.1Np.1=10.510934.2512.93 4.8541.4Var.2Np 2=11106.331.2515.817.4534.8Var.3Np 3=11.296.929.3516.487.5134.9CONCLUZII FINALE La adancimea de buclare 10.5 putem compara mostrele in structura glat cu mostrele in structura patent 1:1:-patent 1:1 are alungirea, rezistenta la rupere si permeabilitatea la aer mai mare decat a structurii glat;-glatul are o permeabilitate la vapori si o rezistenta la strapungere mai mari decat ai structurii patent 1:1;In functie de destinatie si cerintele produsului la care se vor folosi aceste tricoturi, cu adancime de buclare 10.5, se va alege structura patent 1:1 sau glat. La adancimea de buclare 11.5 comparam mostrele in structura glat mostrele in structura patent 4:4:-patent 4:4 are alungirea, rezistenta la rupere, permeanilitatea la aer si rezistenta la strapungere mai mare decat a structurii glat;-structura glat are permeabilitatea la vapori mai buna decat a patentului 4:4;In functie de destinatie si cerintele produsului la care se vor folosi aceste tricoturi, cu adancime de buclare 11.5, se va alege structura patent 4:4 sau glat.