ORA?UL BIZANTIN N SECOLELE X-XI

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
La mijlocul secolului al IX-lea, dupa o perioada de declin, are loc o reanimare a vietii urbane in statul romeilor, avand la baza moneda bizantina, nomisma. Acest proces este strans legat de reluarea controlului asupra principalelor drumuri comerciale, in conditiile marii exapansiuni militare a Bizantului din secolele IX-X. Astfel, comertul se desfasura pe trei directii:
1. spre Occident, pe de o pare pe Valea Dunarii catre Europa Centrala, iar pe de alta parte prin Peninsula Balcanica, pe la Thessalnic – Ochrida – Dyrrachium, de unde se trecea in Italia;
2. spre Nord, asa numitul drum "de la varegi la greci", de la rusii scandinavi, pe Nipru, spre Marea Neagra si apoi catre Constantinopol;
3. spre Orient, cu mai multe ramificatii: drumul matasii, prin Asia Centrala catre Trapezunt; prin Marea Rosie sau Golful Persic.



Si micul comert avea un rol important pentru vistieria statului bizantin, care percepea de la negustori o taxa numita commerkion ce reprezenta 10-18 % din valoarea marfurilor.
Principalul izvor care furnizeaza informatii despre organizarea vietii urbane in aceasta perioada este Cartea eparhului, multa vreme atribuita imparatului Leon al VI-lea inteleptul (886-912), dar cercetarile efectuate asupra textului in ultimele decenii au stabilit ca este vorba despre o culegere de norme si reglementari realizata pe parcursul secolului al X-lea. Documentul infatiseaza un tablou amplu al vietii mestesugaresti si comerciale din Constantinopol, o atentie deosebita fiind acordata breslelor sau corporatiilor, a caror existenta, inainte sau dupa secolul al X-lea, este putin cunoscuta, fiind controversata atat originea lor, cat si data disparitiei. Cartea eparhului se refera doar la capitala bizantina, dar, fara indoiala, astfel de bresle existau si in celelalte orase ale Imperiului, insa lipsesc informatiile despre ele.