In toamna anului 1918 cand Germania a solicitat incheierea pacii, ea a presupus ca prevederile acesteia se vor baza pe cele 14 Puncte ale presedintelui Woodrow Wilson. Acestea au facut obiectul unei note adresate Congresului american, in ianuarie 1918. Wilson, cautand sa se distanteze de relatiile diplomatice europene traditionale, s-a referit la o pace ale carei prevederi sa se bazeze pe dreptate, egalitate si democratie.
El a declarat acum ca aceasta eventuala pace nu trebuie sa presupuna „anexari, contributii, despagubiri de razboi”. Cele 14 Puncte ale lui Wilson (completate apoi cu 4 principii si 5 detalii) erau socotite o fantezie idealista de catre majoritatea politicienilor de seama ai Europei. Acestora nu le era insa la indemana sa le respinga. Daca voiau sa infranga Germania, Marea Britanie si Franta erau nevoite sa recurga la ajutorul Statelor Unite, cea mai mare putere economica a lumii. Cu toate acestea, atat Lloyd George, prim ministrul al Marii Britanii, cat si Georges Clemenceau si-au exprimat unele rezerve fata de ideile lui Wilson.
Ei realizau ca majoritatea englezilor si francezilor doreau o pace dura. in noiembrie 1918 chiar si Wilson a acceptat faptul ca Germania trebuie sa plateasca despagubiri „ pentru toate pagubele pricinuite populatiei civile din tarile aliate”. Conferinta de pace care s-a tinut la Paris in ianuarie 1919 a fost dominata de cei trei mari – Lloyd George, Clemenceau si Wilson.
Pacea dupa primul razboi mondial si problemele legitimitatii invingatorilor si invinsilor
label
Referate
calendar_month
2010-01-09, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:57
history_edu
studentie.ro
