Ruinele Curtii Domnesti din Bucuresti se afla in zona centrala, vis-a-vis de Hanul lui Manuc. Tot peste drum de Curtea Veche, era libraria Agenda, vestita odata ca acolo era singurul loc din Bucuresti unde gaseai pixuri mecanice 0,5, tusuri, rapidografe sau sabloane din DDR. Orasenii care grabeau, in faptul diminetii, spre Hala Unirii aflata in imediata apropiere, cu patru decenii in urma, sau in directia opusa, spre Ulita cea mare a Lipscanilor, nu erau constienti ca strabatand Strada Soarelui isi purtau pasii pe o veche alee a Curtii Domnesti, consemnata pe hartile anului 1790.
Se presupune ca terenul de circa 25.000 de metri patrati ce adapostea Curtea, cu tot ce insemna palatul, constructiile care gazduiau nu numai familia voievodala, ci si institutiile centrale ale tarii, incepand cu Sfatul, Logofetia, Visteria, Spataria, Vornicia si toate celelalte, era de fapt o imensa ograda numita Curtea Domneasca. Construirea cetatii la Bucuresti, precum si prezenta voievodului si a curtii sale, la inceput temporara, au constituit importante conditii de continua crestere a rolului economic, politic si militar ale Bucurestilor. Domnitorul Alexandru Ipsilanti hotaraste ridicarea unei alte resedinte domnesti situata pe Dealul Spirii care va purta numele de "Curtea noua". Decizia sa il va fi inspirat pe Nicolae Iorga sa il numeasca pe Ipsilanti "un om de oaste, nu de carte". De atunci, in opozitie cu noul palat, acest loc unde s-a scris istoria, devine "Curtea Veche".
Palatul Voievodal Curtea Veche
label
Referate
calendar_month
2011-04-17, 00:00
autorenew
2025-09-29, 16:59
history_edu
Edward Chenciu
