Propaganda isi are insa inceputurile in negura istoriei. De exemplu, imparatul roman Augustus i-a comandat poetului Vergiliu sa scrie Eneida cu scopul de a glorifica maretia Romei, de a inocula sentimentul de mandrie pentru trecutul Romei si pentru a cultiva virtutile romane traditionale, precum loialitatea fata de familie, Imperiu si zeii acestuia. Unii se intreaba daca aceasta este propaganda sau patriotism. in prezent, termenul are o conotatie mai curand negativa, referindu-se la raspandirea deliberata a unor informatii, zvonuri, idei si lucrari de arta, cu scopul de a dauna altor grupuri specifice, miscari, credinte, institutii sau guverne. Astfel de exemple sunt propaganda revolutionara si propaganda nazista.
In Doctrina pentru operatii psihologice a fortelor armate ale SUA din 2003 se poate gasi una din putinele definitii "oficiale" ale propagandei, inscrisa intr-un document doctrinar militar: Orice forma de comunicare in sprijinul unor obiective nationale in scopul influentarii opiniilor, emotiilor, atitudinilor sau comportamentelor oricarui grup de oameni in beneficiul direct sau indirect al sponsorului acestei comunicari. Tot aici, propaganda este clasificata in Propaganda Neagra, in care se lasa sa se inteleaga ca informatia ar emana de la alta sursa decat cea reala; Propaganda Gri, in care nu este identificata sursa; si Propaganda Alba, in care sursa sau sponsorul este cunoscut publicului. Relatia intre notiunile de "Propaganda" si "Relatii publice" este complexa si - in functie de interesele de moment si de conceptia despre lume - poate sa fie structurata in diverse feluri.
In urma ultimelor evenimente desfasurate pe plan mondial, chiar si deosebirile intre propaganda si relatii publice sunt greu de sesizat. In functie de punctul de vedere al celor interesati, propaganda poate fi opusul relatiilor publice, in masura in care relatiile publice "informeaza", in timp ce propaganda "dezinformeaza" si "manipuleaza", sau poate fi o forma speciala a relatiilor publice, in masura in care propaganda foloseste, intr-o masura mai mare, mijloace de manipulare si de distorsionare a realitatii. Ambele notiuni sunt foarte strans legate de notinile de "Publicitate", "Informare", "Manipulare" si "Cenzura". Din punct de vedere istoric, cenzura a fost pusa in relatie cu propaganda, dar in ultima vreme, mai ales dupa inceperea razboiului din Golful Persic, instantele politico-militare ale SUA au aplicat cenzura si in legatura cu relatiile publice.
In esenta, propaganda reprezinta o propagare sistematica a unei doctrine, ideologii sau idei, care reprezinta o valoare pentru vorbitor (un exemplu poate fi si propaganda electorala). Cuvantul-cheie al definitiei este "sistematic". Simpla expunere a unei ideologii sau doctrine nu reprezinta propaganda. Pentru a deveni propaganda, ideologia si doctrina trebuie sa fie raspandite printr-un sistem de comunicare, printr-o serie de evenimente organizate pe o perioada lunga de timp, cu scopul de a face ca auditoriul sa adopte un nou fel de a gandi.
