Psihologia cognitiva

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
Traind intr-un mediu hipercomplex, omul ar putea fi repede coplesit de numarul si marea diversitate a stimulilor sau situatiilor pe care le intalneste. Pentru a face fata cu succes acestei situatii, subiectul uman recurge la categorizarea obiectelor reducand astfel diversitatea mediului la categorii usor de procesat.

Categorizarea sau clasificarea vizeaza instituirea de clase care includ un grup de obiecte/stimuli. Despre aceste elemente se spune ca sunt membri ai (sau apartin) categoriei respective. Pe baza acestor clasificari accedem la informatiile relevante, disponibile in sistemul cognitiv despre categoria respectiva si putem face predictii. De pilda, incadrarea unui individ intr-o anumita categorie de psihodiagnostic, sa zicem intelect de limita, ne faciliteaza accesul la o multime de cunostinte aferente disponibile in memorie despre respectiva categorie de diagnostic, si ne ajuta sa prezicem comportamentul intr-o serie de situatii. in cazul acesta, ne reamintim dificultatile de adaptare specifice unui atare individ, eventualele tulburari socio-afective, putem prezice reusita sa scolara etc.

Categorizarea unui grup de demonstranti ca fiind pacifisti sau extremisti ne activeaza un set de cunostinte despre ideologia sau lozincile lor, chiar daca acestea nu sunt inca manifeste, si ne permite predictia comportamentului lor in conditiile interventiei politiei. Similar, in cazul clasificarii unor obiecte din mediul natural (ex: "plante", "fructe" etc.), se activeaza cunostintele reprezentative corespunzatoare pe baza carora putem prezice evolutia ulterioara a obiectului in cauza.



Literatura consacrata categorizarii, abunda in confuzii riscante. Uneori se pune semnul de egalitate intre categorie si concept. Mai mult, unii autori sustin ca orice concept are un referent real a carui proiectie mentala este. Ambele pozitii sunt eronate. Exista concepte care nu au o categorie corespunzatoare in realitatea obiectiva, de exemplu conceptele de "numarul irational", "inorog". Mai mult, adesea, omul impune o clasificare, o instituie mai degraba decat o descopera in realitate. De exemplu, "multimea numerelor naturale divizibile cu 3" sau "automobile cu mai mult de 10.000 km la bord" sunt categorii instituite de subiectul uman, pe baza scopurilor sau intentiilor sale, nu pe baza detectarii unor proprietati fizice care individualizeaza membrii categoriilor respective de orice alt membru al unei categorii complementare. Animati de diferite scopuri, putem forma categorii din obiecte care au foarte putine caracteristici in comun. Daca vrem sa mergem intr-o excursie la munte, atunci vom forma categoria de obiecte necesare pentru o drumetie in munti, in care includem cortul, ceaunul, bocancii, rucsacul, chibrituri, leucoplast etc., adica o multime de obiecte care, altfel, sunt disparate, nu seamana nici prin forma fizica, nici prin functiile lor specifice.

CUPRINS

Modul 1
CATEGORIZAREA
1.1. Introducere
1.2. Functiile categorizarii
1.2.1. Similaritatea
1.2.2. Codarea experientei. Nivelul de baza al categorizarii
1.2.3. Generarea de inferente
1.3. Reprezentarea mentala a categoriilor
1.3.1. Conceptul
1.3.2. Prototipul
1.3.3. Prototipicalitate si similaritate
1.3.4. Reprezentarea conexionista
1.4. Analiza descendenta si categorizarea
1.5. Învatare implicita si categorizare
1.6. Sumar
Modul 2
IMAGISTICA MINTALa
2.1. Clasificare, terminologie
2.2. Caracteristicile imaginilor mintale
2.2.1. Reprezentarea relatiilor topologice
2.2.2. Absenta sintaxei
2.2.3. Neutralitatea fata de valoarea de adevar
2.3. Exista o memorie imagistica?
2.3.1. Analiza descendenta si imagistica mintala
Modul 3
SISTEMELE MNEZICE
3.1. Memoria de scurta durata sau memoria de lucru
3.1.1. Capacitatea memoriei de scurta durata
3.1.2. Durata memoriei de scurta durata
3.1.3. Memoria de scurta durata este memorie de lucru
3.2. Atentia si memoria de lucru
3.2.1. Interpretarea legii Yerkes-Dodson
3.3. Memoria episodica si memoria semantica
3.3.1. Principalele rezultate teoretico-experimentale
3.3.2. Aplicatii si implicatii
3.4. Memoria de lunga durata
3.5. Uitarea
3.5.1. Reactualizarea cunostintelor
3.5.2. Oare uitam?
3.6. Memoria explicita vs. memoria implicita
3.6.1. Memoria implicita a deprinderilor
3.6.2. Fenomenul de amorsaj
3.6.3. Memoria implicita a reflexelor conditionate
3.7. O sistematizare posibila si implicatiile ei
3.7.1. Tipuri si sisteme mnezice
3.8. Sumar
Modul4
REZOLVAREA DE PROBLEME ŞI RAtIONAMENTUL
4.1. Rezolvarea de probleme
4.1.1. Ce este o problema?
4.1.2. Spatiul si mediul problemei
4.1.3. Metode de cercetare a procesului rezolutiv