In 1828 – 1829, Chiang Kai-Shek, liderul Gomindang-ului, principalul partid politic chinez, s-a impus in poziţia de conducator al Chineicu acordul celorlalte forţe politico-militaredin ţara. Singurul opozant a fost Partidul Comunist Chinez. Pentru japonezi, acest lucru era un posibil dezastru. China avea o popul ie de peste 10 ori mai mare decat cea a Japoniei, insa economia si sistemul politic slab dezvoltate ale acesteia au facut ca Japonia sa devina puterea dominanta in Asia de Est. Japonia s-a alaturat puterilor occidentale in stabilirea unor tratate care ii ofereau anumite privilegii in China. Cu toate acestea, Tchang Kai-Chek s-a angajat el insusi sa modernizeze China si sa puna capat unor astfel de tratate. in 1930 acesta dobandea autoritatea necesara savarsirii acestor transformari. in urmatorii 9 ani, tensiunea s-a intensificat intre Japonia si China, si a condus la conflicte.
Invadarea Chinei de catre Japonia, in iulie 1937, in urma unei ciocniri intre trupele japoneze si chineze la Podul Marco Polo langa Peking, a dus la izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial in Asia. Prima ciocnire a avut loc in 7 iulie, iar in urmatoarele 3 saptamani s-au succedat cateva conflicte armate. Pe 28 iulie 1937 a izbucnit o lupta insemnata pentru controlul asupra Peking-ului.
