Referat ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUI
calendar_month 02 Oct 2007, 00:00
ANALIZA FINANCIARA PE BAZA BILANTULUIDeterminarea situatiei neteDeterminarea fondului de rulment Determinarea necesarului de fond de rulmentDeterminarea trezoreriei neteDeterminarea cash flow-uluiPentru a putea identifica starea de echilibru la nivelul societatii ANTIBIOTICE IASI S.A. este necesara analiza patrimoniala! In aceasta analiza se incearca evidentierea raportului dintre activele si pasivele pe termen lung si scurt.Bilantul financiar corespunzator incheierii exercitiului pe anul 2003ACTIV IndicatoriInceputul perioadeiSfarsitul perioadeiA. Active imobilizate Imobilizari necorporale12,3797,717 Imobilizari corporale11,886,03311,653,633 Imobilizari financiare67,151,56051,099,005 Active imobilizate total79,049,97262,760,355B. Active circulante Stocuri 316,347386,812 Creante2,780,38029,356,114 Investitii financiare pe termen scurt23,918,71022,599,945 Casa si conturi la banci131,41826,199 Active circulante total27,146,85552,369,070 C. Cheltuieli in avans243,587224,686Total ACTIV106,440,414115,354,111PASIVIndicatoriInceputul perioadeiSfarsitul perioadei Capital propriu89,223,64989,973,229 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli7990 Venituri in avans00 Datorii pe o perioada mai lunga de un an5,706,83319,319,294D. Capitaluri permanente94,931,281109,292,523 Datorii pe termen mai mic de un an11,509,1336,061,588E. Resurse temporare11,509,1336,061,588Total PASIV106,440,414115,354,111Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate in literature de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru.1.SITUATIA NETA? se calculeaza ca diferenta intre: ACTIVUL TOTAL si DATORII TOTALE ABCDNr. Crt.IndicatorInceputul Sfarsitul perioadei perioadei1.Total Activ106,440,414115,354,1112.Datorii Totale 17,215,16725,380,882 Datorii pe termen lung 5,706,83319,319,294 Datorii pe termen scurt11,509,1336,061,5883.Situatia neta (1 2 )89,223,64989,973,2294.Variatia situatiei nete ( D C )748,781 ?Rezultatele obtinute in cele 2 perioade de timp pentru S.N., reda averea neta a actionarilor, respectiv activul neangajat in datorii. Situaia neta pozitiv si crescatoare reflecta o gestiune economic sntoas. Creterea situaiei nete marcheaz, de fapt, atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, i anume maximizarea valorii ntreprinderii, respectiv a valorii capitalurilor proprii.2. FONDUL DE RULMENT?Este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt.?Exista 2 modalitati de a determina fondul de rulment:a)caracteristica sistemului financiar francez, si se calculeaza prin relatia: CAPITALURI PERMANENTE NEVOI PERMANENTE ABCDNr. Crt.IndicatorInceputul Sfarsitul perioadei perioadei1.Capitaluri permanente94,931,281109,292,5232.Nevoi permanente79,049,97262,760,3553.Fondul de rulment financiar (12)15,881,30946,532,1684. Variatia F.R.F. ( D C )30,650,859b)caracteristica sistemului financiar anglo-saxon, si se calculeaza prin relatia: ACTIV CIRCULANT DATORII PE TERMEN SCURTABCDNr. Crt.IndicatorInceputul Sfarsitul perioadei perioadei1.Activ circulant27,390,44252,593,7562.Datorii pe termen scurt11,509,1336,061,5883.Fondul de rulment financiar (1-2)15,881,30946,532,1684. Variatia F.R.F. ( D C)30,650,859? Pe intreaga perioada analizata, fondul de rulmant este pozitiv si inregistreaza o crestere semnificativa. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca societatea analizata a contractat credite pe termen mediu si lung! Ceea ce putem intelege din valorile pozitive si relativ mari ale FRF, este ca societatea BRADUL dispune de un fond de rezerva din care poate finanta deficitele ce pot aparea intre alocarile si resursele de finantat pe termen scurt.? Pentru caracterizarea starii de echilibru pe termen lung realizat pe seama resurselor proprii se utilizeaza ca indicator de analiza FONDUL DE RULMENT PROPRIU. Aceata este definit ca diferenta intre CAPITALURI PROPRII si NEVOI PERMANENTE ABCDNr. Crt.IndicatorInceputul Sfarsitul perioadei perioadei1.Capitaluri proprii89,223,64989,973,2292.Nevoi permanente 79,049,97262,760,3553.Fondul de rulment propriu (12)10,173,67727,212,8744. Variatia F.R.P.( D C )17,039,197?Valorile pozitive obtinute, certifica faptul ca firma se afla intr-o stare de echilibru financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii. Astfel chiar si dupa rambursarea datoriilor bancare pe termen lung, activele imobilizate vor putea fi finantate in intregime pe seama capitalurilor pe termen lung. ? Diferenta dintre FRF si FRP reprezinta FONDUL DE RULMENT IMPRUMUTAT. Conform tabelului de mai jos se poate observa ca FRI este de 5,707,632- la inceputul perioadei si respectiv de 19,319,294- la sfarsitul perioadei, ceea ce inseamna ca societatea BRADUL s-a imprumutat de aceste sume pentru a putea asigura echilibrul pe termen mediu si scurt.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputul Sfarsitul perioadei perioadei1.Fondul de rulment financiar15,881,30946,532,1682.Fondul de rulment propriu 10,173,67727,212,8743.Fondul de rulment imprumutat (1-2)5,707,63219,319,2944. Variatia F.R.I. ( D C )13,611,6621.NECESARUL DE FOND DE RULMENT? Se determina conform relatiei: (NEVOI TEMPORARE ACTIVE DE TREZORERIE ) --(RESURSE TEMPORARE PASIVE DE TREZORERIE)ABCDNr. Crt.IndicatorInceputul Sfarsitul perioadei perioadei1.Nevoi temporare27,146,85552,369,0702.Active de trezorerie 131,41826,1993. Resurse temporare11,509,1336,061,5884.Pasive de trezorerie 005.Necesarul de fond de rulment ?1?2?(3?4)?15,506,30446,281,2836. Variatia N.F.R. ( D?C )30,774,979 ?Valoarea pozitiva a N.F.R. semnifica existenta unui surplus de nevoi temporare in raport cu resursele pe termen scurt. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere la incheierea exercitiului financiar , comparativ cu inceputul acestuia. Aceasta tendinta apare ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societatii BRADUL. 2.TREZORERIA NETA? Este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general a, intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. ? Reprezinta diferenta dintre FONDUL DE RULMENT FINANCIAR si NECESARUL DE FOND DE RULMENTABCDNr. Crt.IndicatorInceputul Sfarsitul perioadei perioadei1.Fondul de rulment financiar15,881,30946,532,1682.Necesarul de fond de rulment 15,506,30446,281,2833.Trezoreria neta ( 1?2 )375,005250,8854.Variatia T.N. ( D ?C )-124,120 ? Trezoreria neta, fiind pozitiva in perioada de timp analizata, evidentiaza faptul ca exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar. Insa indicatorul inregistreaza o tendinta de scadere determinata de cresterea necesarului de fond de rulment. De aici putem trage concluzia potrivit careia, societatea BRADUL, are un curs descendent din punct de vedere al asigurarii echilibrului financiar!3.CASH FLOW ?Reprezinta fluxul de numerar ramas la dispozitia societatii BRADUL. ?Se calculeaza scazand din valoarea calculata a trezoreriei la sfarsitul perioadei, valoarea trezoreriei rezultata la inceputul exercitiului financiar. ABCNr. Crt.IndicatorValoarea monetara1.Trezoreria neta la inceputul perioadei375,0052.Trezoreria neta la sfarsitul perioadei250,8853.Cash Flow-ul ( 2?1 )-124,120 ?Se observa ca societatea in discutie, inregistreaza un cash-flow negativ. Putem afirma, pe baza acestui rezultat ca au fost facute alocari de fonduri din trezoreria firmei pentru efectuarea de investitii. Insa acest cash-flow negativ mai poate fi explicat si prin lipsa unui flux de lichiditati catre actionari. In acest caz este necesara o atragere de noi capitaluri de la acestia sau gasirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor existente in casa.________________________________________ Tabloul centralizator al analizei financiare Nr.IndicatorInceputulSfarsitulCrt. perioadei perioadei1S.N.89,224,44889,973,2292F.R.F15,881,30946,532,1683N.F.R15,506,30446,281,2834T.N.375,005250,8855C.F.-124,120III. ANALIZA FINANCIARA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDEREDeterminarea valoarii adaugateDeterminarea excedentului brut din exploatareDeterminarea rezultatului din exploatareDeterminarea rezultatului curentDeterminarea rezultatului brut al exercitiuluiDeterminarea rezultatului net al exercitiuluiIndicatorii utilizati in analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare de gestiune, ofera informatii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. MARJA COMERCIALA ?Cuantifica nivelul de performanta financiara inregistrata de firma din activitatea comerciala. ?Ca modalitate de calcul, indicatorul trebuie sa tina cont de veniturile si cheltuielile legate de activitatea de comercializare a marfurilor.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Venituri din vanzarea marfurilor427,3822,929,6642.Cheltuieli privind marfurile324,1191,570,2363.Marja comerciala ( 1 2 )103,2631,359,428 ?Marja comerciala raportata la costul marfurilor vandute reprezinta practic adaosul comercial practicat de societate. ?Desi M.C. inregistreaza o crestere semnificativa de la o perioada la alta, din rezultatul financiar prezentat de firma rezulta o marire importanta a veniturilor din vanzarea marfurilor.Politica practicata de hotelul BRADUL, nu se inscrie in tipare. Desi au preturi mari, viteza de rotatie a marfurilor este rapida. PRODUCTIA EXERCITIULUI ? Valoarea acestui indicator nu reflecta realitatea financiare, intrucat elementele ce sunt luate in calcul nu au o compozitie omogena. Evaluarea unora la pretul de vanzare (productia vanduta, si a celorlalte la costul de productie (productia stocata si cea imobilizata) face din productia exercitiului un indicator ambigu. ? formula de calcul: PRODUCTIA EXERCITIULUI = productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Productia vanduta6,299,1551,549,9382.Productia stocata003.Productia imobilizata004.Productia exercitiului (1+2+3)6,299,1551,549,938? Se poate constata o valorificara totala a potentialului financiar deoarece nu s-au inregistrat imobilizari de capital.VALOAREA ADAUGATA?Exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, indeosebi a factorului de munca si capital, peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de societate de la terti.? Reprezinta sursa de acumulari banesti din care se face renumerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a hotelului:personal, stat, actionari si insasi firma. ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Productia exercitiului6,299,1551,549,9382.Consumuri intermediare(a+b+c+d)9,174,6758,368,163 a. cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 299,3631,336,526 b. alte cheltuieli materiale0289,521 c. alte cheltuieli din afara(cu energie si apa)103,498232,210 e. cheltuieli privind prestatiile externe8,771,8146,509,9063Marja comerciala103,2631,359,4284Valoarea Adaugata( 1 2+3 )-2,772,257-5,458,797?Ceea ce este evident in cazul de fata este fluctuatia considerabila a valorii acestui indicator de la o perioada la alta.?Nivelul absolut al indicatorului are o tendinta de descrestere in perioada analizata, datorata in principal de scaderea drastica a productiei exercitiului.EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE (EBE)?Scoate in evidenta fluxurile de numerar implicate in activitatea de exploatare a hotelulul.?Marimea EBE-ului se calculeaza dupa formula: EBE = VA + Subventii pentru investitii Cheltuieli cu personalul Impozite, taxe si varsaminte asimilate? In alta ordine de ideii, EBE-ul exprima suma ramasa la dispozitia firmei, pentru remunerarea investitorilor de capital, dupa plata salariatiilor si dupa eliminerea influentei statului.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.VA-2,772,257-5,458,7972.Subventii pentru investitii003.Cheltuieli cu personalul (= a + b)256,3901,314,595 a.salarii213,940969,024 b.cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala42,450345,5714.Impozite, taxe si varsaminte asimilate 511,15652,391 a. cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte assimilate511,15652,3915.EBE (1+2-3-4)-3,539,803-6,825,783?Valorile calculate ne indica faptul ca, societate isi micsoreaza resurselor de finantare din activitatea de exploatare de la o perioada la alta.REZULTATUL DIN EXPLOATARE? acest sold intermediar de gestiune este influentat de politica de investitii a intreprinderii ?se calculeaza astfel: RE = EBE+ Reluari asupra provizioanelor +Alte venituri din exploatare Amortizari si provizioane Alte cheltuieli din exploatareABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.EBE-3,539,803-6,825,7832.Reluari asupra provizioanelor( a + b )00 a. amortizari si provizioane pentru deprecierea imobiliizarilor corporale si necorporale(venituri)00 b. ajustarea valorii activelor circulante(venituri)003.Alte venituri din exploatare19,42559,3504.Amortizari si provizioane( a + b )1,272,918450,288 a. amortizari si provizioane pentru deprecierea imobiliizarilor corporale si necorporale(cheltuieli)1,272,918450,288 b. ajustarea valorii activelor circulante(cheltuieli)005.Alte cheltuieli din exploatare2,602181,728 a. cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate2,602181,7286.RE ( 1 + 2 + 3 4 5 )-4,795,898-7,398,449? Sumele calculate indica deficienta resurselor create de intreprindere prin activatatea ei de exploatare directionate catre mentinerea dotarilor materiale.REZULTATUL CURENT? este determinat de rezultatul exploatarii si cel al activitatii financiareABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.RE-4,795,898-7,398,4492.Venituri financiare( a + b + c + d )2,438,92324,700,081 a. venituri din interese de participare00 b. venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate00 c. venituri din dobanzi 2,062,42222,929 d. alte venituri financiare376,50124,677,1523.Cheltuieli financiare( a + b + c )880,88316,274,066 a. ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare detinute ca active circulante00 b. cheltuieli privind dobanzile75,786145,156 c. alte cheltuieli financiare805,09716,128,9104. RC (1 + 2 3)-3,237,8581,027,566- activitatea financiara aduce o imbunatatire asupra randamentului financiar al intreprinderii, mai ales la sfarsitul perioadei, unde valoarea inregistrata este pozitiva, aspect observabil prin aceea ca activitatea financiara face ca RC-ul sa inregistreze o valoare considerabil mai buna decat RE-ul.REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI ? Posibilitatilor de remunerare a participantilor la capitalul subscris al intreprinderii este masurata cu ajutorul rezultatului brut al exercitiului ? Exprima in forma absoluta, rentabilitatea financiara a activitatii prestate de intreprindere in vedere remunerarii actionarilior. ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.RC-3,237,8581,027,5662.Venituri exceptionale9,154,49603.Cheltuieli exceptionale1,053,00904. RBE ( 1 + 2 - 3)4,863,6291,027,566 ? Rezultatul brut evolueaza pe parcursul perioadei de analiza ca si rezultatul curent , firma prezentand o activitate exceptionala, fructificandu-si capitalurile avansate de proprietari in societate.REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI?reprezinta in marime absoluta masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de actionariABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.RBE4,863,6291,027,5662.Impozit pe profit1,101,260277,9873.RN (1 ?2)3,762,369749,579 Tabloul centralizator al rezultatelorNr. Crt.IndicatorInceputul perioadeiSfarsitul perioadei1.Marja comerciala103.2631.359.4282.Productia exercitiului6.299.155 1.549.9383.Valoarea adaugata-2.772.257-5.458.7974.Excedentul brut din exploatare-3.539.803-6.825.7835.Rezultatul exercitiului-4.795.898-7.398.4496.Rezultatul curent-3.237.8581.027.5667.Rezultatul brut al exercitiului4.863.6291.027.5668.Rezultatul net3.762.369749.572IV. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE ? Capacitatea de autofinanare reflect potenialul financiar degajat de activitatea rentabil a ntreprinderii, la sfritul exerciiului financiar, destinat s remunereze capitalurile proprii i s finaneze investiiile de expansiune i de meninere sau rennoire din exerciiile viitoare. ?Capacitatea de autofinanare poate fi determinat prin dou metode:deductiv i adiional. ? Prin metoda deductiv, capacitatea de autofinanare se calculeaz astfel: CAF = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare Cheltuieli financiare + Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Impozit pe profitABCDNr. Crt.IndicatorINCEPUTULSFARSITUL PERIOADEIPERIOADEI1.EBE-3,539,803-6,825,7832.Alte venituri din exploatare INCASABILE19,42559,3503.Alte cheltuieli din exploatare PLATIBILE 004.Venituri financiare INCASABILE 2,438,92324,700,0815.Cheltuieli financiare PLATIBILE880,88316,274,0666.Venituri exceptionale INCASABILE9,154,49607.Cheltuieli exceptionale PLATIBILE1,053,00908.Impozit pe profit1,101,260277,9879.CAF ( 1+2-3+4-5+6-7-8 )5,037,8891,381,595Folosind metoda adiional, capacitatea de autofinanare se calculeaz n modul urmtor:CAF = RNE + Amortizri i provizioane (de exploatare, financiare, excepionale) calculate Cote pri din subvenii pentru investiii virate asupra rezultatului exerciiului Reluri asupra amortismentelor i provizioanelor Venituri din cesiunea elementelor de activ + Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Rezultatul net al exercitiului3,762,369749,5792.Amortizari si provizioane1,272,918450,2883Cote parti din subventii pentru investitii004Reluari asupra amortizarilor si provizioanelor005Venituri din cesiunea elementelor de activ006Valoarea net contabila a elememntelor de activ cedate2,602181,7287CAF ( 1 + 2 - 3 - 4 + 5 -6 )5,037,8891,381,595Mrimea autofinanrii degajat de o ntreprindere joac un puternic rol de semnalizator al performanelor ntreprinderii. Ea indic potenialilor investitori ai ntreprinderii c este capabil s utilizeze eficient capitalurile ncredinate i s le asigure o remunerare atrgtoare. Pentru creditori, mrimea absolut i relativ a autofinanrii certific nivelul capacitii de rambursare ca i nivelul riscului de neplat.Scderea capacitii de autofinanare de la o perioada la alta semnaleaz faptul c ntreprinderea nu a fost capabil s utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziia sa, fapt ce conduce la scderea ncrederii acionarilor i a creditorilor.V.DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEME DE RATELa nivelul ntreprinderii, un alt instrument de determinare al performantelor economico-financiare il constituie metoda ratelor. Ele se pot determina ca raport ntre efecte i eforturi i pot fi exprimate n procente sau n mrimi absolute.ANALIZA RENTABILITATII Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate comerciala, economica si financiara, dar mai ales pe baza factorilor cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate. Ratele de reantabilitate permit compararea perfomanelor industriale i comerciale ale firmelor.1. Rata de rentabilitate comercial Apreciaz randamentul diferitelor stadii ale activitii ntreprinderii la formarea rezultatelor; 1.1Rata marjei comercialese determina ca raport intre marja comerciala si veniturile din vanzarea marfurilorABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Marja comerciala103,2631,359,4282.Venituri din vanzarea marfurilor427,3822,929,6643.Rata marjei comerciale(1/2)0.240.46 Aceast rat pune n eviden strategia comercial a ntreprinderii analizate. Se remarc o uoar cretere a rentabilitii marjei comerciale, reflectnd meninerea i consolidarea poziiei ocupate pe pia.1.2. Rata marjei brute de exploatare, sau rata EBEAcest indicator valoric, din sectorul de analiza al ratelor, evidentiaza, dupa cum se poate observa si din raportul ce il indeplineste, potentialul propriu al activitatii de exploatare de a degaja profit. Se determina ca raport intre excedentul brut de exploatare si cifra de afaceriABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Excedentul brut din exploatare-3,539,803-6,825,7832.Cifra de afaceri6,726,5374,479,6023.RataEBE (1/2)0.000.00 Concluziile ce se pot desprinde in urma calculului, sunt acelea ca societatea BRADUL nu isi poate sustine obtinerea de profit prin sau in urma unor activitatii proprii de exploatare.1.3.Rata marjei neteexprim eficiena global a ntreprinderii, respectiv, capacitatea sa de a realiza profit i de a rezista concurenei.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Rezultatul net 3,762,369749,5792.Cifra de afaceri6,726,5374,479,6023.Rata marjei nete(1/2)0.560.17Scderea acestei rate reflect o nrutire a capacitii globale a ntreprinderii de a obine rezultate financiare pozitive. Dac la inceputul perioadei, rata marjei nete are o valoare relativ bun, scaderea acesteia la sfarsitul perioade indic o activitate general a firmei ineficient.1.4.Rata marjei nete de exploatare Pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele? industrial, administrativ si comercial. ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Rezultatul exploatarii -4,795,898-7,398,4492.Cifra de afaceri6,726,5374,479,6023.Rata marjei nete de exploatare(1/2)0.000.00 Cazul de fata prezinta o situatie precara din punctul de vedere al ratei marjei nete de exploatare prin valorile neglijabile obtinute si de asemenea se observa diferenta evidenta dintre rata marjei nete si cea a marjei nete de exploatare! Diferenta explica faptul ca activitatea desfasurata de societatea BRADUL nu are ca fundament financiar puterea proprie de a genera profit in urma activitatilor de exploatare.1.5.Rata marjei asupra valorii adaugate Se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si valoare adaugataABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Excedentul brut din exploatare-3,539,803-6,825,7832.Valoarea Adaugata-2,772,257-5,458,7973.Rata marjei asupra valorii adaugate(1/2)1.281.25Ceea ce s-a obtinut in urma calcului tabelar explica pentru prima perioada o stare de dezechilibru financiar (vazut prin prisma valorilor negative ale EBE si ale VA), chiar daca rata inregistreaza o valoare pozitiva, aceasta datorandu-se de fapt ordinului negativ de marime ce este neutralizat in urma raportului. Rezulta faptul ca societatea studiata nu beneficiaza de o bogatie concreta in urma deducerii cheltuielilor de exploatare. Aceeasi stare de dezechilibru se observa si in cea de-a doua perioada supusa analizei, valoarea ratei obtinute explica faptul ca un excedent brut din exploatare neexistent, ci necesar, este rapotrat unei valori adaugate excesiv mari, disproportionale si nejustificate in raport cu efortul intreprins de exploatare.2. Ratele de rentabilitate economica Masoara eficiena mijloacelor financiare i materiale alocate activitii ntreprinderii. Se poate determina ca raport intre rezultatul economic si activul totalABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Excedentul brut din exploatare-3,539,803-6,825,7832.Activ total106,440,414115,354,1113.Rata e (1/2)0.000.00 In termeni reali rentabilitatea economic trebuie s depeasc rata inflaiei, deoarece ntreprinderea trebuie s i menin substana economic, ea trebuie s remunereze capitalul investit, dar s acopere i riscul economic i financiar pe care i-i l-au asumat acionarii i creditorii. Rentabilitatea economic trebuie s permit ntreprinderii rennoirea i creterea activitii sale, ntr-o perioad ct mai scurt. Judecand dupa rezultatele obtinute in tabelul de mai sus, constatam faptul ca hotelul analizat nu se inscrie in parametrii functionali. Acesta este un punc slab al societatii ce necesita in viitor o rectificare. 3.Ratele de rentabilitate financiara Ratele de rentabilitate financiare msoar capacitatea ntreprinderii de a degaja profitul net prin utilizarea capitalului propriu. Rentabilitatea financiar reflect scopul final al activitii economice, deoarce evideniaz remunerarea acionarilor prin dividende i prin creterea rezervelor. Rentabilitatea financiar trebuie s evidenieze rentabilitatea factorului munc corelat cu structura investiiilor i cu randamentul investiiilor:ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Rezultatul net3,762,369749,5792.Capital propriu89,223,64989,973,2293.Rata de rentabilitate financiara (1/2)0.040.01Valorile reduse obtinute pot fi interepretate ca fiind un mod de a nu atrage atentia asupra propriei afaceri prin a nu degaja un profit remarcabil deoarece acesta ar necesita, in prealabil, un efort sustinut nu numai de exploatare, dar si logistic, de investitii, aspecte care ar necesita forte accentuat mobilizate.RATELE STRUCTURII FINANCIARERatele structurii financiare sunt de trei tipuri:A.Ratele echilibrului financiar: reprezint expresia realizrii echilibrului financiar pe termen lung i a echilibrului funcional, evideniind existena sau inexistena fondului de rulment, nevoii de fond de rulment i a trezoreriei nete. n acest sens vom avea urmtoarele grupe de rate:1.Rate de finantare: evideniaz modalitatea de finanare a investiiilor, ce pot fi strategice, de modernizare, de exploatare sau de echilibru. Se pot determina urmtoarele rate:a.Rata de finanare a imobilizrilor ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1. Capitaluri permanente94,931,281109,292,5232. Active imobilizate total79,049,97262,760,3553.RFR (1/2)1.201.74Aceast rat nregistra valori supraunitare, ceea ce nseamnc totalitatea activelor imobilizate este finanat din resurse permanente, iar creterea valorii raportului semnifica o ameliorare a structurii de finanare.b.Rata de finanare a nevoii de fond de rulmentABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Fondul de rulment financiar15,881,30946,532,1682.Necesarul de fond de rulment 31,387,61392,813,4513.RNFR (1/2)0.510.50 Hotelul BRADUL se confrunta cu o situatie in care nevoile ii depasesc capacitatile de finantare a acestora!De mentionat ca nu exista sanse de imbunatatire a situatiei avand in vedere faptul ca eficienta de acoperire a nevoilor financiare scade.2.Ratele de lichiditate (trezorerie):Caracterizeaz situaia financiar a ntreprinderii, pornind de la capacitatea acesteia de a-i onora datoriile. a.Rata lichiditii generaleReflect capacitatea de plat pe care o are ntreprinderea pe baza transformrii n lichiditi a activelor circulanteABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Active circulante 27,146,85552,369,0702. Resurse temporare11,509,1336,061,5883.Rlg (1/2)2.368.64Valoarea este supraunitar, ntreprinderea va avea capacitatea pe termen scurt de a-i onora obligaiile de plat, ceea ce pentru banc reprezint un grad de siguran n cazul acordrii sau rennoirii credituluib.Rata lichiditii reduse Perspectiva oferita de aceasta rata este cu referire directa asupra nevoilor necesare din cadrul activelor circulante, de aceea din expresia lor de calcul sunt eliminate stocurileABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Active circulante 27,146,85552,369,0702.Stocuri316,347386,8123. Resurse temporare11,509,1336,061,5884.Rlr ? (1-2)/3?2.338.58Tinand cont de faptul ca domeniul valoric pe care il adopta in mod obisnuit aceasta rata este unul subunitar, putem spune ca in cadrul societatii BRADUL,stocurile nu sunt finanate prin datorii pe termen scurt, ci prin avansuri primite de la clieni, care nu aduc costuri financiare.c.Rata lichiditii imediateAceasta ofera o vedere asupra necesarului de acoperire financiara pe care il reclama datoriile curente, volumului de disponibilitati.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Casa si conturi la banci131,41826,1992. Resurse temporare11,509,1336,061,5883.Rli ( 1/2)0.01140.0043Scaderea valorii de la o perioada la alta si obtinerea unui rezultat care nu se incadreaza in limitele normale, duce la concluzia ca pe termen scurt hotelul se afla in stare de insolvabilitate fata de creditorii saiB.Rate de indatorareaceste rate se folosesc n analiza lichiditate-exigibilitate, evideniind gradul de ndatorare pe care l are ntreprinderea.a.Rata levieruluiEste o rat care arat autonomia financiar a firmei, indicnd gradul n care angajamentele pe termen scurt i lung sunt garantate de ctre capitalurile propriiABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Datorii Totale =17,215,96625,380,882 Datorii pe termen lung +5,706,83319,319,294 Datorii pe termen scurt11,509,1336,061,5882. Capital propriu89,223,64989,973,2293.L ( 1/2)0.190.28Rezultatele obtinute in cele 2 perioade de timp analizate dovedesc independenta financiara a hotelului si mai mult decat atat, orice banca,in baza valorii levierului, va fii dispusa a-i acorda credit.b.Rata datoriei financiareConform raportului pe care il indeplineste, aceasta reda gradul de indatorare al societati pe termen lung.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Datorii Totale =17,215,96625,380,882 Datorii pe termen lung +5,706,83319,319,294 Datorii pe termen scurt11,509,1336,061,5882. Capitaluri permanente94,931,281109,292,5233.RDF ( 1/2)0.180.23Observam ca valoarea raportului este mai mica decat 0,5, ceea ce inseamana inregistrarea unei rate satisfacatoare. Se poate concluziona ca angajamentele bancare ale firmei pe termen lung si mediu sunt garantate de capitalurile permanente.c.Rata autonomiei financiareReda gradul de independenta financiara al societatii.Se calculeaza prin raportarea capitalurilor proprii la capitalurile permanenteABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1. Capital propriu89,223,64989,973,2292. Capitaluri permanente94,931,281109,292,5233.RAF ( 1/2)0.940.82Desi nivelul acestei rate manifesta o tendinta de scadere, datorita atragerilor aferente de imprumuturi pe termen lung, si acest rezultat contribuie ca argument in favoarea aspectului de autonomie financiara ce caracterizeaza hotelul BRADUL.d.Rata capacitatii de imprumutEste un alt indicator al autonomiei financiare, deoarece arata ponderea capitalului propriu comparativ cu datoriilor pe termen lung.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1. Capital propriu89,223,64989,973,2292. Datorii pe o perioada mai lunga de un an5,706,83319,319,2943.RCI ( 1/2)15.634.66 Valoarea indicatorului este supraunitara. Avem de a face cu o situatie favorabila. Putem spune ca unitatea BRADUL este ferita de problema insolvabilitatii.e. Rata capacitatii de rambursareReprezinta o exprimare teoretica, a capacitatii intreprinderii de a rambursa in totalitate imprumuturile contractate pe termen lung.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1. Datorii pe o perioada mai lunga de un an5,706,83319,319,2942.CAF 5,037,8891,381,5953.RCR ( 1/2)1.1313.98Conform normelor bancare ce impun o valoare mai mica de 3 ani, unitatea BRADUL, la inceputul perioadei poate returna imprumuturile angajate pe termen lung,in schimb, la sfarsitul perioadei lucrurile stau complet diferit. Datoriile au crescut considerabil, in timp ce capacitatea de autofinantare a scazut, ceea ce pune firma in incapacitate de plata la termen.f.Rata de prelevare a cheltuielior financiareEste o rata ce separa societatile falimentare de cele sanatoaseABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Cheltuieli financiare805,09716,128,9102.EBE-3,539,803-6,825,7833.RPC ( 1/2)0.000.00Desi indicele obtinut esti mai mic decat 0,6, asa cum cere o situatie normala de functionare, valoarea negativa a excedentului brut din exploatare nu permite o concluzionare adecvata.C. Indicatori de structuraa.Rata activelor imobilizateSe calculeaza dupa formula: ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Active imobilizate=79,049,97262,760,355 Imobilizari necorporale+12,3797,717 Imobilizari corporale+11,886,03311,653,633 Imobilizari financiare67,151,56051,099,0052.Total ACTIV106,440,414115,354,1113.RAI( 1/2)74.2754.41Masoara gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mari a echipamentelor, utilajelor, a dotarilor tehnice si instalatiilor.Aceast rat a nregistrat totusi o uoar scdere la sfarsitul perioadei comparativ cu inceputul perioadei cu 19,86 procente, scznd astfel ponderea activelor imobilizate n totalul activelor.b.Rata activelor circulanteExprima ponderea in totalul activelor a capitalului circulant.Se calculeaza dupa formula: ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1. Stocuri +316,347386,812 Creante+2,780,38029,356,114 Investitii financiare pe termen scurt+23,918,71022,599,945 Casa si conturi la banci+131,41826,199 ? Active circulante total27,146,85552,369,0702.Total ACTIV106,440,414115,354,1113.RAC( 1/2)25.5045.40 Nivelul stocurilor, al investitiilor si disponibilitatile banesti ramane relativ constant. Rata activelor circulante creste de la o perioada la alta ca urmare a cresterii ponderii creantelor in procent de 19,89%.c.Rata stabilitatii financiareEste o rata ce reflecta legatura dintre capitalurile permanente de care unitatea dispune si totalul pasivABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Capitaluri permanente94,931,281109,292,5232.Total PASIV106,440,414115,354,1113.RSF( 1/2)0.890.95Nivelul ratei, in perioada analizata, inregistreaza o tendinta de imbunatatire, ca urmare a cresterii capitalurilor permanente. Capitalurile permanente sunt cele care sustin activitatea desfasurata de hotelul BRADUL, in consecinta aceasta institutie economica nu este constransa de termene de plata reduse.d.Rata autonomiei financiare globaleEste cea care va indica in mod global potentialul hotelului BRADUL de a-si asigura echilibrului financiar prin propriile forte.ABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Capital propriu89,223,64989,973,2292.Total PASIV106,440,414115,354,1113.RAFG( 1/2)0.840.78Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii. Rata obtinuta vine sa intareasca realitatea de care beneficiaza aceasta societate si anume aceea ca este autonoma din punct de vedere financiar! RATE PRIVIND ROTATIA CAPITALURILORMasoara atat viteza de transformare a activelor in lichiditati cat si cea de reinnoire a datoriilor.a.Durata de incasare a creantelorABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Creante2,780,38029,356,1142.Cifra de afaceri neta6,726,5374,479,6023.DIC( 1/2)148.802,359.18Indicatorul, exprimat in zile, reprezinta durata de timp medie in care se realizeaza transformarea creantelor in lichiditati. Perioada in care societatea va putea beneficia de surse de finantare concrete, creste. Acest lucru se intampla din cauza creantelor ce inregistreaza o crestere semnificativa de la o perioada la alta.b.Renumerarea factorului muncaABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Cheltuieli cu personalul (= a + b)256,3901,314,5952 a.salarii213,940969,024 b.cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala42,450345,5712.Valoarea Adaugata-2,772,257-5,458,7973. R fm ( 1/2)0.000.00S-a obtinut un rezultat nesemnificativ. Nivelul scazut al acestei rate, nu pune in pericol renumerarea celorlalti factori participanti la realizarea valorii adaugate. Rezultatul atesta de asemenea echilibrul financiar al societatii.c.Renumerarea macroeconomieiABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.Impozite, taxe si varsaminte asimilate511,15652,3912.Valoarea Adaugata-2,772,257-5,458,7973.RM ec ( 1/2)00Aceasta rata defineste gradul de fiscalitate care apasa asupra intreprinderii si a ramurii de activitate din care acesta face parte.d.Renumerarea capitalului imprumutatABCDNr. Crt.IndicatorInceputulSfarsitulperioadeiperioadei1.cheltuieli privind dobanzile75,786145,1562.Valoarea Adaugata-2,772,257-5,458,7973.R ( 1/2)00Valorile nule pentru acest indicator determina si defineste inca o data autonomia financiara de care beneficiaza hotelul BRADUL, ca factor de putere si rezistenta in perimetrul activitatilor economice! ________________________________________Tabel centralizator al rezultatelor Nr. Crt.IndicatorInceputul perioadeiSfarsitul perioadei1.Rata marjei comerciale0.240,462.Rata excedentului brut din exploatare003.Rata marjei nete 0.560.174.Rata marjei nete de exploatare005.Rata marjei asupra valorii adaugate1.281.256.Rata rentabilitatii economice007.Rata de rentabilitate financiara 0.040.018.Rata de finantare a imobilizarilor1.201.749.Rata de finantare a necesarului de fond de rulment0.510.5010.Rata lichiditatii generale2.368.6411.Rata lichiditatii restranse2.338.5812.Rata lichiditatii imediate0.01140.004313.Rata Levierului0.190.2814.Rata datoriei financiare0.180.2315.Rata autonomiei financiare0.940.8216.Rata capacitatii de imprumut15.634.6617.Rata capacitatii de rambursare1.1313.9818.Rata de prelevare a cheltuielilor financiare0019.Rata activelor imobilizate74.2754.4120.Rata activelor circulante25.5045.4021.Rata stabilitatii financiare0.890.9522.Rata autonomiei financiare globale0.840.7823.Durata de incasare a creantelor148.802,359.1824.Remunerarea factorului de munca0025.Remunerarea macroeconomiei0026.Remunerarea capitalului imprumutat00