Referat ASPECTE PRIVIND EXTINDEREA CERCETARII PENALE SI LUAREA MASURILOR DE PREVENTIE

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgil
Unele aspecte privind extinderea cercetarii penale si luarea masurilor de preventie Ion Neagu Luarea masurilor de preventie n procesul penal are scop asigurarea bunei desfasurari a procesului penal ori mpiedicarea sustragerii nvinuitului sau inculpatului de la judecata ori de la executarea pedepsei.Masurile preventive pot fi luate daca exista vreuna dintre conditiile prevazute de art. 148 c.p.p.Asadar, una dintre conditiile esentiale cerute de lege pentru luarea unei masuri de preventie este aceea privind savrsirea unei infractiuni.n vederea respectarii dispozitiilor legale, organele judiciare au obligatia sa administreze probe din care sa rezulte ca nvinuitul sau inculpatul a savrsit una sau mai multe infractiuni si, n acelasi timp, sa observe daca n cauza este vorba de o infractiune continua, continuata sau complexa.n aceasta ordine de idei, organele de urmarire penala si instantele de judecata au obligatia sa contureze cu exactitate elementele materiale ce se nscriu n latura obiectiva a infractiunii si, daca este cazul, pot dispune luarea unei masuri preventive cu privire la nvinuit sau inculpat.n vederea respectarii legii, organele judiciare au obligatia ca ntr-o cauza penala sa fixeze cu precizie perimetrul activitatii infractionale si, n acelasi timp, sa observe daca exista mai multe acte materiale ce intra n continutul laturii obiective a aceleiasi infractiuni aflate n legatura de conexitate sau corelativitate.n raport cu aspectele evidentiate mai sus, organele care instrumenteaza cauzele penale trebuie sa faca aprecieri legate de necesitatea luarii masurilor de preventie.n acest context, n cazurile n care se constata existenta mai multor activitati infractionale savrsit de catre aceeasi persoana, organele juridice au obligatia sa le ,,atraga n aceeasi cauza penala si sa constate daca activitatile respective formeaza continutul aceleiasi infractiuni sau al mai multor infractiuni aflate n concurs real sau ideal.n numeroase cazuri, din dorinta nejustificata de a constitui dosare penale diferite si pentru a dispune masuri de preventie nejustificate, organele de urmarire penala nu respecta dispozitiile legii, alcatuind mai multe dosare penale n care aceeasi persoana primeste calitatea de nvinuit sau inculpat si mpotriva acesteia se dispun, la anumite intervale de timp, masuri preventive.Practica invederata mai sus contravine dispozitiilor codului de procedura penala, n care sunt prevazute instrumentele procedurale adecvate pentru asemenea ipoteze. Astfel, potrivit art. 238, ipoteza I din c.p.p., organul de cercetare penala, daca constata fapte noi n sarcina inculpatului ori mprejurari noi care pot duce la schimbarea ncadrarii juridice a faptei pentru care s-a pus n miscare actiunea penala, face propuneri procurorului pentru ca acesta sa decida n privinta extinderii cercetarii penale sau schimbarii ncadrarii juridice a faptei.Aceasta dispozitie legala vizeaza att mprejurarile noi care intra n latura obiectiva a aceleiasi infractiuni (continua, complexa sau continuata), ct si mprejurarile noi care pot constitui infractiuni aflate n legatura de conexitate sau corelativitate cu infractiunea care face obiectul cauzei penale.n cazul infractiunii continuate, aceasta solutie se impune deoarece, daca au fost descoperite acte materiale noi, acte care se includ n latura obiectiva a aceleiasi infractiuni, cercetarile trebuie extinse n aceeasi cauza penala si nu poate fi construit un nou dosar penal n care sa fie luata o noua masura de preventie.Extinderea privind actele materiale noi trebuie facuta n faza de urmarire penala n conformitate cu prevederile art. 238 c.p.p., dar si n faza de judecata, potrivit art. 335 alin.1 si 2 c.p.p., chiar daca anterior, cu privire la unele acte materiale, a fost pronuntata o hotarre definitiva.Daca legea (art. 335 alin. 2 c.p.p.) prevede ca n vederea solutionarii corecte a cauzei (cnd este vorba de o infractiune continuata) se desfiinteaza o hotarre definitiva pronuntata anterior cu privire la unele acte materiale ale aceleiasi infractiuni, cu att mai mult se impune reunirea actelor materiale ale aceleiasi infractiuni, ct timp nu a fost pronuntata o hotarre judecatoreasca n cauza.Maniera n care uneori procedeaza organele de cercetare penala, prin ocolirea dispozitiilor art. 238 c.p.p., are ca strategie obtinerea unor mandate de arestare care sunt solicitate contrar legii si principiilor raspunderii penale n lumina legislatiei penale si procesual-penale n vigoare n Romnia. n acest sens, subliniem faptul ca, n materia concursului de infractiuni, legiuitorul prevede aplicarea unor sanctiuni penale distincte si executarea aceleia care este mai aspra (a se vedea art. 34 c.p.), n orice caz se aplica sistemul cumulului juridic.Prin procedeul de a se ntocmi mai multe dosare penale aceleiasi persoane, pentru infractiuni descoperite n aceeasi perioada de timp sau pentru acte materiale ale aceleiasi infractiuni, cu ncalcarea dispozitiilor art. 238 c.p.p. si art. 335 alin. 1 c.p.p., se ajunge la un cumul aritmetic al masurilor de preventie, adica este antamata o raspundere mai aspra (nainte de a se constata vinovatia persoanei printr-o hotarre definitiva) n desfasurarea procesului penal dect aceea pe care legea a prevazut-o dupa terminarea procesului penal, ceea ce este, desigur, de neconceput, deoarece prin aceasta se ajunge, implicit, la ncalcarea grava a principiilor care garanteaza libertatea persoanei n procesul penal.Subliniem faptul ca ipoteza prevazuta n art. 335 alin. 1 c.p.p., vizeaza acte materiale noi ale aceleiasi infractiuni cu privire la care se desfasoara judecata. Asadar, noile acte materiale nu trebuie sa fie rezultatul cercetarii judecatoresti, deoarece n aceasta etapa a judecarii cauzei legea nu face nici o referire la cercetarea judecatoreasca, asa cum, spre exemplu, face n art. 332 c.p.p. si art. 333 c.p.p. Or, n cazurile n care legea nu distinge expres momentul descoperirii noilor acte materiale ale aceleiasi infractiuni, se ntelege ca oricnd acestea trebuie reunite cu infractiunea din care acestea fac parte. Aceasta solutie, asa cum aratam mai sus, are si sprijinul dispozitiilor art. 335 alin. 2 c.p.p., n care se arata expres ca reunirea actelor materiale se face chiar daca a fost pronuntata o hotarre definitiva pentru unele dintre actele materiale ale aceleiasi infractiuni.Obligatia extinderii cercetarii penale subzista si n cazul infractiunilor complexe si a concursului de infractiuni. In sensul celor aratate mai sus, n practica judiciara, gresit s-a procedat cnd, n aceeasi cauza, a fost retinut un concurs de infractiuni ntre falsul n nscrisuri, evaziune fiscala si contrabanda. Intr-o asemenea speta, organele judiciare nu au avut n vedere faptul ca infractiunea de contrabanda este o infractiune complexa si absoarbe n continutul sau falsul, care este parte componenta a laturii obiective a acestei infractiuni.Este indiscutabil faptul ca n structura infractiunii de contrabanda se include o conditie legala specifica, preexistenta unor documente vamale false. In atare situatie, falsul nu mai poate fi retinut ca infractiune autonoma, intrnd n continutul legal al infractiunii de contrabanda. Pe de alta parte, n materie vamala, intra n continutul infractiunii de contrabanda si art. 12 din Legea nr. 87/1994, deoarece n art. 7 din aceasta lege se arata expres ca: Nerespec-tarea reglementarilor fiscale din domeniul vamal, prin declararea inexacta, sub orice forma, a valorilor sau prin sustragerea bunurilor de la operatiunile de vamuire, n scopul neachitarii taxelor vamale sau al diminuarii acestora se sanctioneaza potrivit legii. Deci, legiuitorul a nteles ca n domeniul vamal sa nu se mai retina infractiunea de evaziune fiscala, ci sa se aplice legea care deja sanctioneaza asemenea fapte, aceasta fiind Legea nr. 141 din 1997.Nesocotirea dispozitiilor legale privind extinderea cercetarilor penale, a actiunii penale si a procesului penal si alcatuirea unor dosare penale distincte n situatii n care, n mod practic, toate activitatile infractionale care sunt n diverse legaturi ar putea forma obiectul aceleiasi cauze penale, conduce, n cele mai multe cazuri, la luarea, mpotriva aceleiasi persoane, a mai multor masuri de preventie, fiind ncalcate astfel normele legale prin care este garantata libertatea persoanei n procesul penal. www.studentie.ro - 2005