Atitudinea individului fata de boala cronica1.CALITATEA VIETIIQuality of Life (QoL)Definitii :OMS, 1993 : perceptia indivizilor asupra pozitiei lor in contextul sistemelor culturale si valorice in interiorul carora traiesc si in relatie cu propriile lor scopuri, standarde si preocupariIamandescu, 2002 : satisfactia generala data de viata sau bucuria de a trai DomeniiDimensiuniStare de bine fizic si material1.Securitate materiala si financiara2.Sanatate si siguranta personalaRelatiile cu alte persoane1.Relatiile cu sotul/sotiaRelatiile civice1.Participarea la problemele locale si guvernamentaleDezvoltare personala, perfectionare1.Dezvoltare intelectuala2.Perspicacitate si planificare3.CarieraRecreere1.Intalniri cu alte persoane2.Activitati pasive si observationale3.Recreere activaScopul tratamentelor atunci cand vindecare nu este posibila : ameliorarea calitatii vietii !!!2.FACTORI IN FUNCTIE DE CARE VARIAZA ATITUDINEA IN FATA BOLIIA.Factori demograficia.Varsta : i.Copiii : dependenti de familie, scoala. Variabilele personale depind de gradul de dezvoltare psihoafectiva.ii.Tineri : sfidarea unor norme salutogenetice, impulsivitate, imprudenta, dezirabilitate socialaiii.Adulti : sedentarism, exceseiv.Varstnici : prudenta, conformism terapeutic excesiv.b.Sexul :i.> : Responsabilitati multiple, ignorare pericole, apel redus la medicii.+ : Prudenta, igiena de viata mai buna (acte fiziologice medicalizate ex. nasterea), apel crescut la medic, conformism terapeutic mai bun.c.Apartenenta etnica :i.Societati occidentale : educatie sanitara buna, implicare profesionala excesiva, abuzuri, sedentarismii.Societati orientale (asiatice) : conceptii filosofico-religioase cu dogme salutogenetice.d.Statut socioeconomic : scazut=>slaba educatie sanitara, promiscuitate.B.Factori socio-culturali :a.Religia :i.Elemente favorabile :1.recomanda comportamente salutogenetice specifice fundamentale (ex. post, meditatie, miscare)2.moduleaza favorabil echilibrul psihic al individuluiii.Elemente nefavorabile :1.fatalism2.precepte religioase ce impun conduite nesalutogenetice (ex.interzicerea tratamentelor chirurgicale, interzicerea metodelor de contraceptie)C.Factori individuali : trasaturi de personalitate.D.Factori profesionaliDate din articole :(1)Copilul : Copiii cu boli cronice au risc de 2x mai mare de a face tulb.psihice fata de cei sanatosi si de 3x mai mare daca au o a doua problema.Severitatea clinica a bolii nu este factor de prognostic pentru tulburarile psihice. Copii percep diferit fata de parintii lor boala : cei nascuti cu handicap isi accepta problemele mai usor si se adapteaza mai usor.Factori de risc (F.R) evitabili :Incertitudinea privind diagnosticulComunicarea slaba parinti/copiiSchimbari frecvente de domiciliu si/sau scoalaStatut socio-economic Neintelegeri intre parintiProbleme psihologice ale parintilorSemnale de alarma privind distresul copiilor sunt :Problemele scolare sau socialeRespect de sine Neajutorare sau lipsa speranteiNegarea sau compliantei terapeuticeAnxietate, depresie, refractaritate.Probleme de comportament/ mancare sau somn.Recomandarile pentru managementul acestor familii includ : suport practic pentru toate aspectele medicale, echipe multidisciplinare si auto-determinare. Pentru parinti : sa nu-si neglijeze copiii sanatosi, sa le atraga atentia copiilor asupra a ceea ce pot face, distragandu-le astfel atentia de la dizabilitati si sa dea atentie comunicarii familiale.(2)Adolescentul : Adolescentii cu b. cronice au de obicei o experienta suficient de indelungata cu managementul bolii. Un aspect extrem de deranjant este consumul mare de timp pentru ingrijiri : ex. 1h/zi pt cei cu diabet, 1.5h/zi pt cei cu fibroza chistica. Dificultatile tin si de realizarea ingrijirilor la scoala : liceele nu au locuri adaptate pt acest lucru iar pt ei este jenant sa fie vazuti de anturaj in timpul administrarii tratamentului. Recomandarile includ o buna organizare a timpului si implicarea convingatoare a adolescentilor in tratament pt a le permite autonomia.(3)Adultul : Cinci deficiente :Ingrijirile medicale fragmentate si focalizate pe simptomle acute sau urgenteRolul slab conturat al pacientului in managementul boliiUrmarirea sporadicaServiciile comunitare ignoratePreventia folosita sub necesar.Se recomanda realizarea ingrijirilor de catre un singur medic, daca acest lucru este posibil. De asemenea, accesul la informatii privind boala si la resurse este de dorit.(4)Varstnicul : Preocupari cateva directiiAmeliorarea simptomelor deranjanteIncetinirea progresiei boliiPrevenirea complicatiilor si a spitalizarilor nenecesare.3.ATITUDINI ALE BOLNAVULUI FATA DE BOALAa.Reticenta in acceptarea bolii :i.Aparitia unor simptome interpretabile ca semnele unei boli noi/agravarea uneia preexistenteii.Apelul la cunostinte medicale proprii sau la semiprofesionistiiii.Automedicatiaiv.Bagatelizarea simptomelorv.Prezentarea in ultima instanta la medicb.Modificari psihocomportamentale caracteristice :i.Negarea : nu sunt bolnav , nu mi se poate intampla mie ii.Ignorarea : desi observa ca ceva s-a schimbat in functionarea organismului, nu acorda importantaiii.Problematizarea bolii: intrebari excesive, citeste si se documenteaza foarte mult.iv.Regresia : revenirea la nivelul afectiv-comportamental al copilariei - comportamentul este dominat de dependenta si vulnerabilitate afectiva.v.Evaziunea: scutirea de responsabilitati se prelungeste dupa vindecarea boliivi.Exaltarea eului : boala este un mijloc de valorizare pentru pacient sunt un caz interesant ! vii.Contagiunea informationala - bolnavii devin experti in domeniul bolii lor si ii determina si pe ceilalti pacienti sa le urmeze sfaturile4.STATUTUL SOCIAL AL BOLNAVULUIa.Statut social = drepturi + obligatii ale persoanei in societateb.Dupa Parsons, 4 caracteristici pt statutul social al bolnavului :i.Dreptul la ajutorii.Scutirea de responsabilitatiiii.Obligatia de a cere ajutor competentiv.Obligatia de a considera boala indezirabila.Exemple importanta QoL in practica medicala : QoL influenteaza deciziile terapeutice.