label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
Situandu-se si definindu-se in raport cu rusul Dostoievski si cu germanul Nietzsche (prin acesta venind totodata, intr-un anume fel, in contact cu vechiul spirit elen), profund marcat in gindirea si in sensibilitatea sa de ei si de alti mari oameni ai Nordului, Kierkegaard, Heidegger sau Melville, Camus se stie si se vrea un om al Mediteranei si al soarelui din Sud (sa nu uitam niciodata ca s-a nascut si si-a petrecut copilaria si tineretea in Algeria): "Nous autres Jn6dit6ran6ens...", spune el de nenumarate ori, cu o insistenta aproape polemica.

In mod curios, opera sa se constituie pe o distinctie nu mai putin stricta decit cea pe care o facea doamna de Stael, cu un secol si jumatate in urma, intre natura (interioara) a popoarelor din Nord si cea a popoarelor din Sud, intre spiritul homeric si cel osianic. in mod tot atit de categoric ca si doamna de Staeli (care, de altfel, preluase mai vechea teorie a lui Montesquieu: spiritul francez, aflat la rascrucea dintre Nord si Sud, este poate o sinteza a lor - sinteza in care totusi, predomina lumina Sudului -, ceea ce-i da putinta de a ie judeca "dinlauntru" pe amandoua), Camus crede intr-un determinism geografic, pentru el factorul geografic sau, mai bine spus, natura exterioara jucind un rol hotaritor in modelarea spiritualitatii unei rase. Rationamentul lui de tip cartezian iubeste aceste ordonari si simetrii, din care se vor naste marile simboluri antinomice ale creatiei sale.