Referat COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgil
DEZVOLTAREA DURABILA A AGRICULTURII DIN ZONA JUDETULUI BUZAU PRIN ORGANIZAREA TERITORIULUI, STUDIUL. PREVENIREA SI COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI.1.Rolul lucrarilor de Imbunatatiri Funciare in dezvoltarea durabila a agriculturii. Datorita diversitatii conditiilor de relief, clima, sol si hidrogeologie, pe aproximativ 2/3 din suprafata agricola se manifesta actiunea separata sau cumulata a secetei, a excesului de umiditate si a eroziunii solului. Aceste fenomene provoaca aproape an de an pagube din ce in ce mai mari agriculturii, contribuind la scaderea nivelului de trai din Romania. Inlaturarea efectelor negative ale secetei, excesului de umiditate si eroziunii solului, constituie obiectivele generale ale lucrarilor de imbunatatiri funciare. Aplicarea masurilor de combatere a eroziunii solului, asigura obtinerea unor productii mari si stabile in conditii de protectie a mediului inconjurator. Aceste lucrari de Imbunatatiri Funciare (C.E.S) au un rol extrem de important in intensificarea agriculturii, nu numai datorita implicatiilor directe, ci si datorita potentierii implicite a altor factori de productie cum sunt fertilizarea si folosirea de soiuri si hibrizi cu productivitate ridicata. 2.Scurta prezentare a cadrului natural al zonei.2.1Asezare geografica. In partea central-sudica a Romaniei, n nordul Campiei Romane, n sudul curburii Carpatilor Orientali, ntre paralele 440 44 si 450 49 latitudine nordica si meridianele 260 04si 270 26 longitudine estica; Suprafata: 6.078 kmp (respectiv 2,5 % din suprafata tarii); Populatie: 517.000 locuitori; Orase: BUZAU-resedinta de judet (cu 150.000 locuitori, pe malul drept al raului cu acelasi nume, la 101 m altitudine, la raspantia "Drumului mare", face legatura ntre Muntenia, Moldova si Transilvania); Nehoiu; Pogoanele; Rm. Sarat. Clima: este temperat continentala, diferentiata n functie de relief (predominand crivatul, n tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, dar si austrul, de la sud-vest, aducand uscaciune si caldura vara, temperaturi ridicate iarna, vanturi ce influenteaza clima judetului); Cursurile de apa: cuprind Buzaul la vest (traversand Muntii Buzaului), cu afluentii sai: Basca Mare, Basca Mica, Basca Chiojdului, Bisoca, Slanic, Niscov si Ramnic la est, Calmatui, precum si lacuri periglaciare si carsto-saline. 2.2Formele principale de relief/microrelief si caracterizarea versantilor (forma, dimensiuni, panta, expozitie)Relieful este variat si dispus n trei trepte, care coboara de la nord-vest spre sud-est. Astfel n nord domina naltimile Muntilor Vrancei (prelungiri) si Buzaului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, si vf. Lacauti, de 1.777 m), apoi n centru dealurile subcarpatice de curbura (Burdusoaia, Ciolanu-Magura, Istrita cu 754 m), si n sud zona de ses a Campiei Romane, cu caracter piemontan si Campia Buzaului (cu 80 m, cu nclinare vestica, pe directia nord-vest si estica, pe directia vest-sud), Gherghitei, Ramnicului; 2.3Caracterizarea solului pe baza cunostintelor de la disciplina de pedologie.Se defineste prin prezenta orizontului Am cu crome ? 2 , urmat de un orizont Bt cu crome si valori < 3,5 la maturitate in stare uscata cel putin in partea superioara, cat si in interiorul agregatelor structurale.Materialul parental este alcatuit din depozite loessoide care nu a influientat procesele de pedogeneza, exceptand unele zone depresionare. Alcatuirea profilului: cernoziom argiloiluvial tipic, are un profil mai dezvoltat decat cernoziomul cambic, de tipul Am Bt C sau Cca.Orizontul Am = 35 45 cm grosime, culoare bruna cenusie inchisa, textura lutoargiloasa, structura granulara, mijlociu sau mare, bine formata, fin spre mediu poros, mediu compact, activitate biologica buna, trecere treptata printr-un orizont AB.Regimul hidric e periodic percolativ, pH = 6.3 6.8, humus = 3 4 %, gradul de saturatie in baze > 75%. Este bine aprovizionat cu elemente nutritive, are activitate microbiologica intensa. Structura: Am = granulara mijocie; Bt = prismaticaFertilitatea si folosinta: Se recomanda a se cultiva cu grau, porumb, orz, floarea-soarelui, sfecla de zahar, soia, lucerna, se preteaza bine si pentru legumicultura, iar pe versantii cu expozitie sudica se recomanda plantatii de vii si pomi.2.4 Studiul eroziunii solului folosind ecuatia universala a eroziunii solului (pentru terenul arabil si viti-pomicol, se va analiza influenta diversilor factori asupra eroziunii solului).Es = Ka * In * Lm * S * C * Cs [t/ha an]Es = eroziunea de suprafata medie anuala; Es < 6t/ha;Ka = coeficient de agresivitate climatica;In = panta versantilor pe directia de scurgere [%];Lm = lungimea versantului masurata pe directia de cea mai mare panta;S = coeficient de corectie pentru influenta solului = coeficient de erodabilitate;C = coeficient de corectie pentru influenta culturilor si a structurii acesteia;Cs = coeficient de corectie pentru influenta masurilor si lucrarilor de CES -> pe terenuri arabile. a) Vie L=672 m2I=280-200/500=0.16=>16%Ka=0.13; S=0.9;C=0.7( plantatii viticole de 5 ani)Culturi pe linia de cea mai mare panta Cs=1Es=0.13*58.26*6.72*0.7*0.9*1=32.06 t/haSistemul de cultura cu fasii sau benzi inierbate Cs=o.4Es=0.13*58.26*6.72*0.7*0.9*0.4=12.82 t/ha anSistemul de cultura cu agroterase Cs=0.15Es=0.13*58.26*6.72*0.7*0.9*0.15=4.80 t/ha anb) Pomi-L=550 m2I=60/510=0.11=>11%Ka=0.13; S=0.9;C=0.5( plantatii pomicole inclinate)Culturi pe linia cea mai panta Cs=1Es=0.13*75.96*5.50*0.5*0.9*1=24.40 t/ha anSistemul de cultura cu fasii sau benzi inierbate Cs=o.4Es=0.13*75.96*5.50*0.5*0.9*0.4=9.77 t/ha anSistemul de cultura pe curbele de nivel Cs=0.8Es=0.13*75.96*5.50*0.5*0.9*0.8=19.52 t/ha anSistemul de cultura cu agroterase Cs=0.15Es=0.13*75.96*65.50*0.7*0.9*0.15=3.66 t/ha an 3.Masuri de prevenire si CES de suprafata si de adancime.3.1Organizarea Teritoriului Arabil.3.1.1Principii de baza aplicate la organizarea teritoriuluiOrganizarea teritoriului arabil reprezinta un complex de masuri tehnice organizatorice juridice care trebuie sa conduca la solutionarea urmatoarelor probleme:-stabilirea structurii categoriilor de folosinta corespunzatoare zonarii productiei agricole si a conditiilor natural ec specifice zonei;-valorificarea la un nivel superior a resurselor financiare concentrarea si specializarea productiei;-asigurarea conditiilor optime necesare pt organizarea muncii si cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor agricole;-protectia maxima asolului impotriva eroziunii; -folosirea ratoinala a fortei de munca.Organizarea teritoriului arabil cuprinde ansamblul masurilor prin care se stabileste:-numarul si suprafata asolamentelor;-amplasarea judicioasa a solelor, parcelelor si drenurilor de exploatare.Asolamentul ca forma de organizare a teritoriului arabil, se stabileste pe ferme si pot fi:-pentru culturi de camp, diferentiate in asolamente pe terenuri irigate/neirigate si pe terenuri in panta;-pentru culturi legumicole;-pentru culturi furajere;-mixte, de protectie.Terenul fiecarui asolament se imparte in sole, sola constituind unitatea teritoriala de lucru in cadrul asolamentelor de camp. Pe o sola se cultiva de regula o singura planta, cel mult doua, cu cerinte agrofitotehnice asemanatoare. 3.1.2 Modul de amplasare a solelor pe versantiAmplasarea solelor pe versanti se face in functie de relief, sol, limite obligate.In functie de relief si panta, prin modul de amplasare a solelor se va impune executarea tuturor lucrarilor pe distanta generala a curbelor de nivel. Pe aceasta, pe terenurile cu panta>5% solele se vor amplasa pe lungimea paralela cu directia generala a curbelor de nivel, se admit abateri pana la 3%.In functie de sol pt uniformizarea dozelor de ingrasamant si a tehnologiei de cultivare se urmareste ca sola sa cuprinda terenuri ecologice omogene din aceeasi grupa agroproductiva de sol, cu acelasi grad de fertilizare si eroziune. Amplasarea solelor fata de limitele obligate se face in asa fel incat sa fie delimitata de acestea (hotare, cai de comunicatie, canale, diguri, lucrari de CES, formatiuni ale eroziunii in adancime).a)Arabil i se repartizeaza pe suprafete cu pante reduse cu soluri fertile profunde si slab sau cel mult erodate.Panta maxima va fi de cel mult 22% si numai in zonele in care se aplica asolamente de protectie poate ajunge la 25%.b)Plantatiile viticole se vor amplasa pe terenuri cu pante cuprine intre 15-25% cu grosimea minima a stratului de sol de 35-40 cm.c)Plantatiile pomicole pot fi amplasate pe terenuri cu panta pana la 30% avand in vedere cerintele mecanizarii si conditiilor de sol, limitele de panta pentru livezi sunt:-10-15% pentru plantatii super intensive si intensive;-pana la 22% pentru plantatii mecanizabile;-peste 15% pentru plantatii infiintate pe terase;-peste 22% pentru plantatii nemecanizabile.Pentru altitudini mai mari de 800m nu se recomanda ca expozitia sa fie sudica, la altitudini de 400-800m expozitie de S, SE, SV, la altitudini mai mici in zone sudice plantatiile pomicole se pot amplasa si pe versanti nordici.3.1.3Modul de stabilire a solelorIn functie de tipul de asolament, aria solelor variaza astfel:- asolamente de zona de campie, pe terenuri agricole neirigabile, marimea maxima a solelor este de 100-200 ha, asolamente arabile situate in panta la:- 3-8%-100ha;- 8-16%-50ha; - la pante mai mari de 16%-25ha.Suprafata solelor din cadrul unui asolament trebuie sa fie egale se recomanda ca abaterea maxima fata de suprafata medie sa se incadreze intr-un procent de 3-5%. Din recomandate ale solelor se stabileste in functie de panta terenului iar raportul optim intre latime si lungime se recomanda a fi 1/2-1/3Pe terenuri cu panta pana la 5% L=1500-200m l=500-800m; Pe terenuri cu panta intre 5-15% L=800-1600m l=150-300m.Solele vor fi corelate cu uniformitatea versantilor, cu natura solului, cu lucrarile anterioare existente si cu limitele obligate (ravene, fire de vale, alte folosinte, drumuri).3.1.4 Influenta modului de amplasare si dimensionarea solelor asupra eroziunii solului si asupra cerintelor de mecanizare a lucrarilor agricole.Lungimea optima a solelor (parcelelor independente de lucru dpdv al asolamentului la executarea lucrarilor mecanizate si al organizarii proceselor de productie (alimentarea agregatelor) corespunde lungimii de 1200-1600m.Dimensiunea solelor va fi corectata cu dimensiunile si uniformitatea versantului, cu natura solului, cu lucrariri antierozionale existente si cu limitele obligate. 3.2. Organizarea teritoriului in plantatii de vii si pomi. a) Plantatiile viticoleUnitatile teritoriale si de exploatare sunt: masivul, trupul, tarlaua si parcela.Masivul viticol - suprafata de 1000-1500ha.Trupul viticol - are o suprafata de 300-500ha si este delimitat de ravene, fire de vai, drumuri intravilane, cumpene de separatie a apelor, sau alte limite obligate.Un tip sau mai multe pot forma o ferma. Tarlaua reprezinta unitatea teritoriala de baza, deoarece se executa lucrari agricole cu mijloace mecanice. De aceea forma si amplasarea se vor stabili in asa fel incat sa se asigure un randament maxim de masini agricole folosite la executarea lucrarii de intretinere a plantatiilor.Tarlaua cuprinde 3 pana la 6 parcele. Forma recomandata este dreptunghiulara sau trapezoidala. Se admit si tarlalele cu laturi curbe.Parcela are forma dreptunghiulara, patrata, triunghiulara.b)Plantatii pomicoleSunt aceleasi unitati ca si la acele viticole.Masivul si Tupul au aceleasi caracteristici ca si cele din plantatiile de vie.Parcelele se intalnesc numai daca intr-o tarla se impune cultivarea mai multor soiuri de pomi. 3.2.2 Modul de amplasare si dimensionare a unitatilor teritoriale.a) Plantatiile viticoleTarlalele sunt delimitate pe directia curbelor de nivel de drumurile de exploatare, iar pe linia de cea mai mare panta fata de drumurile de exploatare tasate in diagonala sau in serpentine.Pe latura scurta se prevad laturi cu zone de intoarcere cu l=6m cu exceptia terenurilor cu panta sub 10% cand intoarcerea se face pe drumurile de legatura.Lungimea optima a tarlalelor pentru lucru cu mijloace mecanizate este de 600-800m. De aceea in cazul versantilor cu panta sub 10% si plantarea viei din deal in vale pentru a se respecta lungimea 600-800m se poate lucra pe 2 tarlale, traversand drumul care le separa cu utilaje agricole cu pozitie de repaus.Lungimea parcelelor pe directia deal-vale este influentata de panta terenului, de lungimea versantului pe linia cea mai mare panta si de distanta dintre drumurile de exploatare care este:300-400 m I=10%120-140 m I=10-18%100-120 m I> 18%b) Plantatiile pomicole Tarlaua reprezinta si in plantatiile pomicole unitatea teritoriala de baza pe care se executa lucrari agricole cu mijloace mecanice.Suprafata teritoriala variaza intre 2-8 ha pe terenurile cu I>20% si intre 8-16 ha cand I<20%.Tarlaua se amplaseaza cu latimea paralela cu directia generala a curbelor de nivel se recomanda ca laturile lungi sa fie 11b. Zonele de intoarcere se prevad pe latura scurta a tarlalelor cand drumurile sunt trasate si nu pot fi utilizate pe intoarcerea agregatelor sau cand tarlalele delimitate dintre randurile de pomi este< 10m .Parcelel se intalnesc numai daca intr-o tarla se impune cultivarea mai multor soiuride pomi. 3.2.4 Proiectarea teraselor din plantatii viticole.3.4.1 Alegerea tipului de terasa.-terasa cu platrforma orizontala-3.4.2. elemente principale ale teraselor.1. Latimea platformei terasei (L) este suprafata efectiv cultivata cu vita de vie. Aceasta trebuie sa fie egala cu multiplul distantei dintre rd + dist de la primul si ultimul rand de vie pana la taluzul aval, respectiv amonte.2. Latimea terasei L1include latimea platformei si suprafata ocupata de taluz.3. Inaltimea taluzului platformei-se stabileste in functie de stabilitatea terenului -valoarea maxima este de:-2m pentru terasele executate pe solurile formate pe loess consolidate biologic-2-3 m pe terasele executate pe solurile formate pe loes consolidate cu zid de sprijin.Daca h> 2.5m se reduce nr de randuri de vie4. Inclinarea taluzului: 1m se stabileste in functie de textura1m 1/2 terenurile cu stabilitate buna cu soluri permeabile formate pe loess.5. Inclinarea platformei pe ax transversalb terase cu platforme inclinata in sensul pantei terenului cu Ip cuprinsa intre 3-5% exceptional8%- se recomanda in zonele bogate in precipitatii pe soluri cu permeabilitate medie.c) terase cu platforma inclinata in sens invers pantei ternului-necesita un surplus de terasamente motiv pentru care se folosesc foarte rar.6. Inclinarea pe ax longitudinal al platformei teraselor.In functie de metoda de udare panta maxima pe ax longitudinal poate lua urmatoarele valori:0.6-0.8% la udare prin brazde1-2 % la udare prin aspersiune1-3 % la udare prin picurare si rampe perforateDimensionarea terenurilorLatimea platformei teraselor si a teraseiL=(nr-1) d+d1=d2 mL= nr-1) d+d1=d2+mh=L+mhNr=nr de randuride vita de vied= distanta intre randurid1 = distanta de la primul rand la baza amonte a taluzului platformei 1.6 md2 =distanta de la ultimul rand la baza aval al taluzului platformei este:0.8-1 mpt terasele inguste cu pana la 3 randuri de vie-1.8 mpt terasele cu4 randurim taluzului-1.15h= inaltimea taluzului2.Inclinarea taluzului teraselor h se calculeaza in functie de tipul terasei:terase cu platforme orizontalaI-panta versantuluiH-hh =L1+IvL1=L+mhh = (L+mh)Iv=l*Iv+mhIvhg-mh*Iv=LIV/1-mIv mDeterminarea elementelor constructive: 1) latimea platformei teraseiL=(3-1)2*1.6+1=06.42) inaltimea taluzului h= LIv/1-mIv= 9.4*0.16/1-1.15*0.16=1.75 mm=1.153)latimea terasei L1L1=L+mh=9.4+1.25*1.17=11.524)nr terasenr ter= 100/L+mh=100/9.4+1.25*1.7=8.68=95) volumul de terasamente liniarVe=L*h/8=9.4*1.7/8=1.99 m3/lVter/ha=Ve*400*nr ter/4 < 2500 m3/ha =1.99*400*9/4=1791 m3/ha6) inclinarea taluzului =1/1.25 4.Combaterea eroziunii solului prin lucrari transversale pe firul ravenei4.1 Alegerea tipului de lucrareCreionajele sunt lucrari hidrotehnice transversale cu inaltime de 0.6 -1 mIn cazulravenelor care efectueaza teren ag si transporta numaimat cudimensiuni mici (argila, mak, nisip) panta de compensatie Ic poate avea valori;0.5-1% tex grosiera0.8-3% text mijlocie4.2 Stabilirea nr de lucrarii si a distantei dintre lucraripanta de compensatie 0.8-3%?hc=L*Ic m?hrc=L(Ir-Ic)?H=L*Ir?hrc=L*Ir-L*IcNr luc= ?hrc/h-calcule-h=1mIc=1%=0.01?hc=L*Ic =80*0.01=0.8 mL=20*4=80?hrc=L(Ir-Ic) Ir=477.5-470.3/80=0.09=9%