Referat CONTABILITATEA SI SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgil
CAP. I : CONTABILITATEA SI SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC1.1Contabilitatea si S.I.E;1.2Locul si rolul contabilitatii in agricultura; 1.3Obiectul si metoda contabilitatii.1. Contabilitatea si S.I.E.Obiectul bunurilor materiale necesare unei societati se realizeaza de obicei in cadrul agentilor economici integrati in diferite ramuri a economiei nationale.Agentii economici constituie persoane fizice sau juridice care dispun, controleaza si utilizeaza in activitatea de productie o serie de factori in vederea dezvoltarii si participarii lor la viata economica a unei societati. Cunoasterea activitatii acestor agenti economici se realizeaza cu ajutorul informatiilor.Informatiile constituie o comunicare, un mesaj, o stire referitor la o persoana, obiect sau fenomen. Informatia mai poate fi definita ca o actiune de constatare, de lamurire a unui fenomen, proces, persoana la trecut, prezent sau viitor. Informatiile utilizate pot fi sistematizate dupa mai multe criterii, dupa cum urmeaza:Dupa rolul pe care il au in conducerea unitatilor intalnim:a) Informatii de conducere concretizate in decizii, hotarari, dispozitii;b) Informatii de raportare date de obicei;c) Informatii statistice;d) Informatii financiare;e) Informatii contabile.1.In raport cu reflectarea in timp, informatiile pot fi:a)Active culese in timpul desfasurarii activitatii;b)Pasive care reflecta fenomene sau procese incheiate;c)Previzionale, se refera la fenomene sau procese ce se vor desfasura.2.Dupa natura lor, informatiile pot fi:a)Tehnice;b)Stiintifice;c)Sportive;d)Social economice.Informatiile economice stau la baza conducerii agentilor economici. Informatia economica este apreciata in literatura de specialitate ca materia prima cu ajutorul careia lucreaza un manager indiferent de domeniul sau de activitate si de domeniul ierarhic in care se afla.Ansamblul de metode, procedee si mijloace de observare, culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor se formeaza sistemul informational. El presupune existenta si functionarea unei existente economice si anume contabilitatea. Fiecare isi are sistemul sau informational. Sistemul informational face legatura intre sistemul decizional si sistemul operational (de executie).Sistemul informational in cadrul unitatilor se perfectioneaza concomitent cu dezvoltarea acestuia. Contabilitatea este componenta de baza a sistemului informational, intrucat ea pune la dispozitia celor interesati informatii cu privire la factorii de productie a marimii cheltuielilor, a veniurilor, productiei etc.Privit din punct de vedere organizatoric, sistemul informational poate fi prezentat astfel in mai multe etape:-culegerea datelor;-prelucrarea datelor;-analiza si valorificarea informatiilor (elaborarea deciziilor);-executarea deciziilor.Toate acestea => Transmiterea datelor.Culegerea datelor se face la locul si in momentul in care se produc fenomenele. De obicei in practica unitatilor pentru culegerea datelor sunt utilizate documente.Documentele sunt date scrise care atesta efectuarea unei operatii economice sau financiare.Prelucrarea datelor culese se poate face manual sau cu ajutorul echipamentelor electronice. Din aceasta prelucrare au loc o serie de centralizari (informatii logice) pentru obtinerea informatiilor necesare.Analiza si valorificarea datelor se face de catre sistemul decizional (conducator).Executarea deciziilor se face de catre sistemul informational sau de sistemul de conducere. Are rol important in urmarirea acestor decizii.Transmiterea se face prin curier, sedinte, telecomunicatii.Partea din sistemul informational care se executa cu ajutorul computerului poarta numele de sistem informatic.Contabilitatea a aparut din necesitatea unitatilor de a cunoaste averea de care dispun, activitatea executata si rezultatele financiare.Primul tratat de contabilitate a aparut in 1494 si apartine unui calugar pe nume Luca Baciolo, principiile descrise de el au stat la baza contabilitatii moderne.In 1861 a fost introdusa prin lege.In 1864 au luat fiinta primele scoli comerciale la Bucuresti, Constanta, Cluj, Ploiesti.In 1913 a luat fiinta ASE-ul si in 1920 ASE-ul din Cluj.O lucrare in 1964 a luat premiul Nobel.1.2 Locul si rolul contabilitatii in activitatea unitatilor din agricultura.Obligatia organizarii si conducerii contabilitatii revine tuturor unitatilor patrimoniale (U.P), persoanelor fizice care au calitatea de comerciant sau care executa acte de comert imatriculate in Registrul Comertului conform legii. Unitatile Patrimoniale in sensul legii contabilitatii sunt considerate: regiile autonome de interes national si local, societatile de actiuni (S.A) sau cu raspundere limitata (S.R.L), societati de asigurari, bancare, agricole, fundatii, ministere, banci nationale, administratii de stat si locale. In cadrul Unitatilor Patrimoniale sau a agentilor economici, contabilitatea indeplineste functia de inregistrare, informare, control si previziune. Functia de inregistrare a contabilitatii consta in capacitatea acesteia de a reflecta cat mai real si precis (operativ) procesele si fenomenele ce apar in cadrul unitatilor respective. In calitatea sa de instrument de informare, contabilitatea pune la dispozitia celor interesati o serie de informatii:-volumul si structura patrimoniului;-stadiul desfasurarii activitatii;-rezultatele financiare.Patrimoniul reprezinta expresia baneasca a tuturor bunurilor, a drepturilor si obligatiilor ce apartin unei persoane fizice sau juridice.Contabilitatea prezinta informatii cu privire la marimea cheltuielilor, a veniturilor si a rezultatelor financiare.Cheltuielile reprezinta consumuri de forta vie.Veniturile reprezinta sumele obtinute din vanzarea bunurilor sau serviciilor.Contabilitatea pune la dispozitie informatii referitoare la marimea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare.Toate aceste date au la baza documente care se intocmesc la locul si momentul producerii fenomenelor.In calitatea sa de control gestionar, contabilitatea verifica modul de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti, modul de gospodarire a capitalurilor, verifica gradul de realizare a indicatorilor prevazuti in bugetul de venituri si cheltuieli (B.V.C), termenul de recuperare a dreptului pe care le au de incasat unitatile, cat si termenul de achitare a datoriilor. In aceasta calitate, contabilitatea este cea care asigura respectarea disciplinei financiare intr-o unitate. Contabilitatea pe langa prezentarea activitatii dintr-o unitate, ea pune la dispozitia celor intaresati o serie de date care le permite efectuarea unei analize economico-financiare, dar in acelsi timp datele din contabilitate stau la baza fundamentarii si intocmirii bugetului de venituri si cheltuieli. Prin aceste aspecte, contabilitatea indeplineste functia de previziune in cadrul unitatilor. In ceea ce priveste sfera de actiune a contabilitatii, aceasta se organizeaza conform legii autonome, institutii publice, societati comerciale, societati agricole etc. In masura in care economia unei tari devine tot mai complexa, sfera de actiune a contabilitatii se poate extinde si la un nivel macroeconomic si in aceasta situatie, ea poarta numele de contabilitate nationala. In indeplinirea functiilor sale, contabilitatea foloseste o serie de notiuni si elemente de la alte discipline economice, dupa cum si alte discipline economice utilizeaza notiuni si elemente din contabilitate. Plecand de la aceste aspecte, contabilitatea are relatii cu economia politica. Economia politica este disciplina care constituie baza teoretica a contabilitatii. La randul sau, economia politica utilizeaza datele din contabilitate, care prin prelucrare, explica o serie de fenomene economice, constituie instrumentul de lucru al contabilitatii. Alte instrumente de lucru sunt informatica, dreptul care fixeaza cadrul juridic de desfasurare a activitatii unitatilor. Pentru practica judiciara, datele din contabilitate constituie baza de documentare si clarificare a unor factori.1.3 Obiectul si metoda contabilitatiiDelimitarea obiectului unui studiu a unei discipline, constituie o problema importanta pentru ca da posibilitatea precizarii locului disciplinei in cadrul general al stiintelor, cat si al relatiilor sale cu alte discipline.Contabilitatea este o disciplina economica si face parte din grupa stiintelor sociale. Caracteristic pentru obiectul contabilitatii, il constituie faptul ca in sfera sa de extindere, intra acele elemente care pot fi transformate in bani. O alta caracteristica este acea ca elementele prezentate de contabilitate sunt exprimate sub doua aspecte sau au o dubla reprezentare. Plecand de la aceste aspecte, in obiectul de studiu al contabilitatii, trebuie sa figureze urmatoarele elemente:-valorile materiale si banesti aflate la dispozitia unitatilor;-miscarea si transformarea valorilor materiale si banesti in cadrul proceselor de productie;-enumeratia (salarizarea) fortei de munca;-stabilirea rezultatelor financiare obtinute in urma activitatii desfasurate.Expresia baneasca a valorilor materiale si banesti, a miscarii acestora in procesul de productie (drepturi si obligatii) constituie patrimoniul persoanelor fizice si juridice.Exprimarea valorica a elementelor patrimoniale, da posibilitatea determinarii marimii acestora, cat si o serie de indicatori ce stau la baza caracterizarii activitatii unei unitati. Dubla reprezentare a patrimoniului in cadrul societatilor, da posibilitatea stabilirii unei ecuatii valorice.Plecand de la aceasta reprezentare, patrimoniul poate fi privit astfel:-al felului sau componentei acestuia, aspect ce determina o anumita utilizare in cadrul proceselor de productie (procese economice) si pentru care in contabilitate se utilizeaza notiunea de bunuri economice, mijloace economice sau active. Acest aspect concret al patrimoniului constituie de fapt baza materiala a unitatilor concretizate in: terenuri, constructii, bani etc.-din punct de vedere al provenientei, al relatiilor de proprietate sau situatia juridica a bunurilor economice. Din acest punct de vedere, ele apar sub denumirea de drepturi si obligatii.Bunuri economice = Drepturi + Obligatii (Datorii).Patrimoniul se exprima valoric si sub doua aspecte. Patrimoniul mai poate fi privit ca dubla reprezentare prin prisma utilizarilor si resurselor. Resursa arata fondurile de finantare a valorilor materiale si banesti.Fondul = SursaFinantarea reprezinta acordarea unor sume fara rambursare.Aceste resurse pot fi: - proprii (asigurate de catre proprietar);- straine (furnizate de catre terti (altii)).Tot in categoria resurselor intra si rezultatul financiar sub forma de profit. Utilizarile arata modul de intrebuintare a bunurilor in cadrul activitatilor desfasurate. Aceste utilizari pot fi:-permanente si ele apar cu denumirea de imobilizari si investitii;-temporare, folosite pentru activitatea de exploatare sau productie;-finale sub forma de pierderi.Profitul reprezinta un rezultat pozitiv.Pierderile reprezinta un rezultat negativ.In aceasta situatie, ecuatia patrimoniala inseamna:Utilizari = ResurseIn literatura de specialitate, aceste fonduri (resurse) mai poarta numele de capitaluri.Fond = Sursa = Capital (Resurse)Utilizari = Capital propriu + Capital strainIn cadrul procesului de productie, miscarea patrimoniului cuprinde nu numai operatiile de intrare si de iesire ca simple deplasari in spatiu ci si activitatile care produc transformari calitative si cantitative in masa patrimoniului. Acest lucru se datoreaza faptului ca prin activitatile desfasurate, are loc consumul real al resurselor si in acelasi timp se obtin o serie de rezultate. Aceste activitati apar in contabilitate cu denumirea de cheltuieli (consumarea resurselor) si venituri.Modificarile produse in masa patrimoniului mai pot fi grupate in operatii de finantare, operatii de investitii si operatii de exploatare.Operatiile de finantare presupun crearea resurselor necesare procurarii si desfasurarii unei activtati.Operatiile de investitii se ocupa cu obtinerea sau procurarea unor bunuri de folosinta indelungata (Imobilizari).Operatiile de exploatare au drept obiectiv aprovizionarea societatilor cu bunurile necesare unei societati, productia propriu-zisa si desfacerea bunurilor rezultate (Proces de productie sau exploatare).Existenta si miscarea patrimoniului in cadrul societatilor se exprima in final prin performanta financiara a unitatii. Performantele financiare determinate prin prisma activitatii desfasurate, poarta numele de rezultate financiare pozitive (profit) sau rezultate financiare negative (pierderi).Performanta financiara mai poate fi determinata din punct de vedere al patrimoniului numindu-se situatie neta (SN).SN = Activ DatoriiActivul reprezinta totalitatea mijloacelor valorice.Se spune ca exista situatie neta pozitiva cand SN? DatoriiConcluzie. Obiectul contabilitatii cuprinde atat existenta si miscarea patrimoniului exprimat valoric sub dublu aspect cat si performanta financiara a unei unitati.Metoda contabilitatiiIn realizarea obiectului sau de studiu, contabilitatea utilizeaza o metoda proprie de cercetare. Metoda contabilitatii are la baza anumite principii ce decurg din particularitatile obiectului contabilitatii si anume ca duc la reprezentarea patrimoniului care constituie trasatura de baza a metodei contabilitatii. Aceasta caracteristica a dublei reprezentari a patrimoniului da posibilitatea aplicarii unui alt principiu a metodei contabilitatii si anume aceea a dublei inregistrari. Aceasta dubla inregistrare este specifica numai contabilitatii. Plecand de la aceste doua caracteristici, metoda contabilitatii utilizeaza mai multe procedee. Unele procedee sunt folosite numai de contabilitate si poarta numele de procedee specifice metodei contabilitatii, altele sunt folosite de contabilitate dar si de alte discipline economice si poarta numele de procedeele metodei contabilitatii comune si altor discipline economice.Procedeele specifice metodei contabilitatiiDin aceasta categorie fac parte:-bilantul;-contul;-balanta de verificare (balanta conturilor).Bilantul este cel mai reprezentativ procedeu al contabilitatii. Cu ajutorul bilantului se asigura infaptuirea unei caracteristici a contabilitatii si anume aceea a dublei reprezentari a patrimoniului. In bilant, patrimoniul se exprima valoric, intrucat acest etalon da posibilitatea determinarii marimii patrimoniului. In general, informatiile prezentate de catre bilant sunt niste informatii globale, generale, utilizate cu precadere de cei din conducerea unei societati, dar mai ales de cei din afara societatii.Informatiile din bilant sunt niste informatii reale si corecte numai in raport cu data la care acest bilant a fost intocmit.Informatiile prezentate de bilant se numesc informatii statistice. Conducerea si organizarea unei activitati presupune pe langa informatii cu caracter general si informatii cu un grad mare de detaliere.In vederea obtinerii unor informatii referitoare la structura si miscarea elementelor patrimoniale, contabilitatea utilizeaza un alt procedeu specific ei si anume contul. Ca urmare, pentru fiecare element patrimonial se deschide cate un cont cu aceeasi denumire a elementului patrimonial. In cont se prezinta situatia elementului patrimonial la o anumita data, dar si toate modificarile (cresteri, scaderi) suportate de elementul patrimonial.Contul reprezinta informatii cu grad mare de detaliere.Contabilitatea utilizeaza un numar mare de conturi.Prin intermediul conturilor se realizaza cel de al doilea principiu al contabilitatii si anume dubla inregistrare.Dubla inregistrare presupune inregistrarea unei operatii economice sau financiare in cel putin doua conturi.Balanta de verificare este procedeul care face legatura intre Bilant si Cont. Balanta de verificare se intocmeste lunar. Verificarea cu ajutorul balantei se face prin intermediul seriilor de egalitati. Balanta de verificare da posibilitatea verificarii unei actiuni economice operative.Procedeele metodei contabilitatii comune si altor discipline economice. Din aceasta categorie fac parte: documentele, evaluarea, calculatia, analiza, inventarierea, situatiile de sinteza.In contabilitate toate operatiile economice si financiare sunt inregistrate pe baza de documente. Documentele sunt acte scrise intocmite la locul si in momentul in care se produc fenomenele.Evaluarea presupune exprimarea in bani a existentei si miscarii patrimoniului. Prin intermediul evaluarii are loc determinarea marimii patrimoniului si a o serie de indicatori economici care caracterizeaza activitatea dintr-o unitate.Indicatori economici: costuri de productie = cheltuieli / productie (Q) (unitatea de produs) (lei/t), cheltuieli = costuriCalculatia presupune toate calculele efectuate in contabilitate. In literatura de specialitate, calculatia presupune determinarea costului de productie realizat.Analiza presupune valorificarea informatiei contabile. Prin intermediul analizei se explica activitatea si rezultatele obtinute de o unitate patrimoniala, dar si modalitatile de imbunatatire a activitatii viitoare a unei societati.Inventarierea este procedeul prin care are loc, la anumite intervale de timp, punerea de acord a datelor din contabilitate cu cele de pe teren. Ca urmare a aplicarii acestui procedeu, datele din contabilitate si informatiile prezentate sunt niste informatii reale astfel incat deciziile luate de catre factorul de conducere sunt niste decizii in cunostinta de cauza.Situatiile de sinteza sunt surse de informare privind activitatea din unitatea patrimoniala, informatii utile celor din conducerea societatii si mai ales celor din afara ei. Situatiile de sinteza sunt fixate de catre lege (lunare, semestriale, anuale).Sub aspect metodologic, intre procedeele metodei contabilitatii se stabilesc o serie de legaturi. In cadrul acestor legaturi, traseul obligatoriu sau de baza al ciclului contabil il formeaza urmatoarele procedee: documentele, conturile, balanta de verificare si bilantul. Celelalte procedee sunt utilizate in raport de acest traseu atunci cand este nevoie.CAP. II : BILANTUL2.1 Patrimoniul agentilor economici agricoli Elemente patrimoniale;2.2 Bilantul societatilor comerciale;2.3 Continutul si structura bilantului;2.4 Influenta operatiilor economice asupra bilantului.2.1 Patrimoniul agentilor economici agricoli Elemente patrimonialeDesfasurarea unei activitati presupune existenta unui patrimoniu. Patrimoniul reprezinta expresia baneasca a tuturor bunurilor, drepturilor si obligatiilor ce apartin unei persoane fizice sau juridice. Notiunea de patrimoniu este o notiune complexa cu o sfera larga de aplicare si cu o serie de semnificatii. In cadrul semnificatiilor prezinta importanta economica si juridica. Economic, patrimoniul arata dotarea cu valori materiale si banesti a unitatilor, miscarea acestora in cadrul proceselor de productie si utilizarea rezultatului final. In sens juridic, patrimoniul reflecta raportul de proprietate asupra bunurilor aflate la dispozitia unei unitati. Acest raport de proprietate apare sub forma de drepturi si obligatii. Drepturile arata faptul ca proprietarul dispune de un anumit volum de bunuri economice pe care le foloseste in vederea obtinerii performantei economice. In cazul obligatiilor, titularul de patrimoniu trebuie sa acorde anumite prestatii sau un echivalent valoric pentru bunurile aflate in dotarea si folosinta sa. Ca urmare a acestui lucru se poate spune ca stuctural, notiunea de patrimoniu include atat patrimoniul economic dar si cel juridic. Marimea si structura patrimoniului se determina in raport de felul si structura productiei pe care trebuie sa o obtina o unitate. Utilizarea valorilor materiale in cadrul unei unitati poarta numele de mijloace economice sau active economice. In raport de rolul pe care acestea il au in procesul de productie se impart in active imobilizate si active circulante.Activele imobilizate sunt caracterizate prin faptul ca sunt utilizate o perioada mai indelungata in activitatea agentilor economici. Ca urmare a acestui lucru, recuperarea valorilor se face in mai multe cicluri de productie. In raport de natura lor, activele imobilizate se impart in: imobilizari corporale, imobilizari necorporale si imobilizari financiare.Imobilizarile corporale denumite imobilizari materiale sau tangibile apar in unitatile agricole sub denumirea de terenuri, mijloace fixe (constructii, echipamente tehnologice), imobilizari in curs. Mijloacele fixe conform legii contin mijloacele de munca sau complexul de obiecte utilizate ca atare si care indeplinesc obligatoriu doua conditii:1)valoarea de intrare trebuie sa fie mai mare decat valoarea inscrisa in hotararea de guvern;2)durata de utilizare trebuie sa fie mai mare de un an.Ca urmare a utilizarii lor in procesul de productie, mijloacele fixe sunt supuse procesului de depreciere. Acest aspect de depreciere poarta numele de uzura. Ea apare sub denumirea de uzura fizica ca urmare a utilizarii mijloacelor fixe in procesul de productie, cat si a actiunii factorilor atmosferici.Uzura morala se datoreaza progresului tehnic. Includerea valorii uzurii in cheltuieli poarta numele de amortizare. Caracteristic pentru agricultura, in categoria mijloacelor fixe apar mijloace fixe vii (plantatii pomicole si animale).Imobilizarile in curs (Investitiile) constituie bunuri create prin mijloace proprii, dar care nu au fost terminate pana la finele anului sau mai pot fi definite drept consumuri sau cheltuieli realizate pentru obtinerea de noi mijloace fixe (plantatii tinere, constructii neterminate).Imobilizarile necorporale denumite si imobilizari nemateriale sunt caracterizate prin faptul ca acestea nu imbraca forma fizica materiala (intangibila). Din aceasta categorie fac parte: cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare/dezvoltare, concesiunile, brevetele, programe informatice create sau achizitionate etc.Cheltuielile de construire cuprind cheltuieli de infiintare a unei societati sau fuziunea acesteia cu alte unitati.Cheltuielile de cercetare/dezvoltare se ocupa de cheltuielile efectuate pentru obtinerea unor produse noi, tehnologii moderne etc.Imobilizarile financiare poarta numele si de investitii financiare. Acestea cuprind: valori financiare, investite de catre o unitate in patrimoniul altor unitati in vederea obtinerii unor avantaje economice. (ex: Titlurile de participare).Activele circulante sunt destinate sa asigure continuitatea proceselor de productie. Ele se gasesc intr-o continua miscare si transformare in cadrul circuitului economic (aprovizionare, productie, desfacere).Activele circulante sunt caracterizate prin faptul ca ele se consuma intr-un singur ciclu de productie si ca urmare isi transmit in totalitate valoarea asupra bunurilor obtinute. In raport de forma concreta pe care o imbraca in diferitele faze ale circuitului economic, activele circulante se pot grupa astfel:a)Active circulante materiale;b)Active circulante banesti;c)Active circulante in decontare.Activele circulante materiale sunt cele care asigura continuitatea procesului de productie si mai poarta numele de stocuri. Din activele circulante fac parte urmatoarele elemente:-Materiale consumabile (samanta, pesticide, combustibili) sunt bunuri folosite in procesul de productie si care de obicei sunt procurate din afara societatii;-Materiale de natura obiectelor de inventar (sapa, galeti, saci) in practica unitatilor sunt considerate mijloace de munca de mica valoare indiferent de durata de utilizare sau mijloace de munca de mare valoare cu durata mica de utilizare;-Produse finite (grau, porumb, sfecla, lapte) bunuri obtinute in urma unui proces de productie si care sunt destinate valorificarii;-Materiile prime sunt bunuri folosite direct la fabricarea altor bunuri (struguri pentru vin, faina pentru paine);-Semifabricatele sunt bunuri obtinute in cadrul unui proces tehnologic incheiat intr-o anumita faza si care se continua in mai multe faze (cascavalul, pomii);-Baracamentele sunt amenajari provizorii, achizitionate sau construite de catre unitatea patrimoniala in vederea achizitionarii unor investitii;-Productia in curs de executie (productie neterminata) se caracterizeaza prin cheltuieli efectuate in anul curent, iar productia se obtine in anul urmator (ex: graul de toamna, lucrari in plantatiile de rod dupa recoltare etc).-Cheltuieli inregistrate in avans (anticipate) sunt cheltuieli efectuate in anul curent si produse in urmatorii 2-4 ani (ex: lucerna, amendamentele ).-Animale tinere si la ingrasat-Marfurile sunt bunuri pe care unitatile le cumpara in vederea vanzarii.Mijloacele circulante banesti. Sunt valori economice care imbraca sau indeplinesc functia de bani. In componenta acestor mijloace se includ: disponibilitatile banesti si plasamentele. In cadrul agentilor economici, disponibilitatile banesti pot sa apara in lei si in devize.Devizele sunt mijloace de plata folosite in mijloacele internationale. Se folosesc drept devize, moneda tarilor cu economie dezvoltata. In practica actuala se utilizeaza drept deviza:$, . Aceste disponibilitati banesti pot sa apara in numerar si poarta numele de casa in lei sau casa in devize sau la banci apar sub numele de cont curent in lei si in devize. Pentru disponibilitatile banesti ale agentilor economici aflate in contul curent se primesc dobanzi. De asemenea banca la cererea agentilor economici asigura o serie de operatii de incasari si plati, operatii ce poarta numele de decontare.Decontarea este operatia de anulare sau de stingere a drepturilor, respectiv obligatiilor intre doua persoane fizice sau juridice. De obicei decontarile intre agentii economici se fac fara numerar si poarta numele de decontari prin virament.Viramentul constituie trecerea scriptica a unei sume din contul unei societati in contul altei societati.Carnete de cecuri cu limita de suma, ele imbraca forma de documente, valoare prin intermediul careia se fac plati pentru prestari de servicii sau achizitionari de marfuri. Pastrarea acestor carnete se face la banca intr-un cont distinct.Acreditivul constituie mijloace banesti al unei societati aflate intr-un cont distinct la dispozitia altei societati din care se fac plati in masura livrarii unor bunuri.Devizele consta in documente de plata (cecuri, cambia, biletul la ordin) si hartii de valoare (actiune, obligatiune, titluri de valoare) exprimata intr-o moneda internationala + toate monedele aflate in casa si in cont.Cambia constituie un titlu de credit folosit ca instrument de plata si arata o obligatie pe termen scurt.Titlul de credit este un act juridic de o forma speciala care ii ofera celui care il detine dreptul de creanta sau de asociere. Acest titlu de credit este purtator de dobanda.Creanta este dreptul de a primi la o anumita data o anumita suma de bani sau anumite bunuri de catre o persoana fizica sau juridica.Bunurile economice sunt bunuri care au capacitatea de a satisface anumite necesitati pe o perioada limitata (1an).Biletul la ordin este un instrument de plata prin care persoana eminenta isi asuma sarcina de a plati intr-un anumit loc si la anumit termen o suma de bani altei persoane.Actiunea este o hartie de valoare care da posibilitatea purtatorului sa participe la capitalul unei societati. Pentru actiunile detinute, posesorii acestora primesc o parte din profitul net care poarta numele de dividend.Obligatiunea este o hartie de valoare emisa de stat sau de alta institutie in vederea lansarii unui imprumut. Ele sunt purtatoare de dobanda.Titlul de proprietate este un act juridic care atesta dreptul real asupra unor bunuri economice, mobiliare si imobiliare ce apartin unei persoane fizice sau juridice sau chiar statului. Titlul de proprietate se poate instraina prin vanzare, mostenire si donatie.Bunurile mobiliare in practica judiciara poarta numele de bunuri miscatoare si constau in: obligatiuni, pietre pretioase, opere de arta, actiuni etc.Bunurile imobiliare in practica judiciara poarta numele de bunuri nemiscatoare si constau in: terenuri, cladiri etcPlasamentele cuprind actiuni si obligatiuni pe termen scurt in vederea realizarii de catre unitate a unui castig.Mijloacele circulante in decontare mai poarta numele de creante (drepturi), constau din valori economice avansate temporar altor unitati sau altor persoane fizice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Din aceasta categorie fac parte clientii si debitorii diversi.Clientii arata drepturile de incasat a unei unitati in urma livrarii unor produse sau prestari de servicii (morile de faina, fabricile de ulei). In situatia in care clientii fac dovada ca nu pot plati la termenul fixat, ei apar in contabilitate cu denumirea de clienti incerti. In situatia in care unitatea deschide o actiune juridica in vederea incasarii drepturilor cuvenite, ei apar cu denumirea de clienti in litigii.Debitorii arata drepturi de incasat ale unitatilor de la persoane fizice care au produs pagube materiale, au cumparat active imobilizate din reclamatii, avansuri primite pentru deplasari in interes de serviciu si nedecontate la termen.Relatiile de proprietate asupra bunurilor economice (aspectul juridic al patrimoniului) evidentiaza modul de procurare a mijloacelor economice si destinatia acestora. Pentru procurarea mijloacelor economice, unitatile apeleaza la finantari proprii si finantari straine.Finantarile proprii exprima relatiile de proprietate asupra mijloacelor economice. Din categoria acestor finantari proprii fac parte:-Capitalul care ia nastere la infiintarea unei societati, fiind conditia necesara de existenta si functionare a acesteia. Acest capital apare cu denumirea de:capital social subscris, nevarsat sau nedepus care arata capitalul pe care actionarii s-au angajat sa il depuna pana la o anumita data;capital social varsat sau depus, ocazie cu care societatea incepe sa functioneze.Capitalul constituie aportul in bani si in natura adus la infiintarea unei societati. In cadrul unei societati private sau particulare, capitalul poarta numele de capital individual sau capitalul intreprinzatorului.Pe parcursul existentei si functionarii unei societati, capitalul poate sa se mareasca prin incorporarea de rezerve, rezultate financiare pozitive, emisiunea de actiuni sau poate sa se micsoreze prin restituirea catre actionari a unei parti din capital, prin acoperirea rezultatelor financiare negative.-Prime de capital, sunt fonduri proprii care duc la cresterea capitalului si ele iau nastere din primele de emisiune (ex: capitalul emite noi actiuni), din fuziune sau din aport.-Rezervele pot fi:Rezerve din reevaluare apar ca urmare a unor reevaluari stabilite prin acte normative. In cadrul unitatilor, rezervele sunt create din profit. Structural, aceste rezerve pot fi:Rezerve legale care sunt stabilite prin lege, ele se constituie intr-un anumit procent din profitul brut (~5%), nu trebuie sa depaseasca un anumit procent din valoarea capitalului social. Aceste rezerve legale stau la baza cresterii capitalului.Rezerve statutare (contractuale) se constituie din profitul societatii corespunzator statutului de functionare a acesteia. Ele au scopul ca activitatea dintr-o unitate sa functioneze in conditii optime.Alte rezerve iau nastere in anii cu rezultate financiare foarte bune, prin hotararea adunarii generale. Din aceste rezerve se creaza fonduri pentru finantarea unor investitii, acoperirea pierderilor.-Subventii pentru investitii sunt sume primite de la buget sau de la alte unitati patrimoniale destinate achizitionarii sau crearii de active imobilizate, finantarii unor activitati pe termen lung (ex: se primesc subventii pentru noi locuri de munca, pentru angajare de absolventi pe o perioada de cel putin doi ani etc).-Fonduri cu destinatie speciala (ex: fondul social-cultural) se creaza din profit si din contributia angajatilor si este utilizat pentru realizarea unor cheltuieli cu caracter social-cultural (ex: gradinite, tratamente, abonamente la reviste de specialitate etc).-Fondul de participare la profit se creaza din profit si este util pentru cointeresarea materiala a angajatilor.Finantarile straine sunt prezente in unitatea patrimoniala si ele exprima fonduri sau capitalul furnizat de catre terti si pentru care unitatile trebuie sa acorde un echivalent valoric. Capitalurile straine se mai numesc obligatii sau datorii.-Datoriile financiare exprima sume primite de la banca sau de la alte institutii care trebuiesc restituite intr-un anumit termen cu dobanda. Din aceasta categorie fac parte creditele pe termen scurt (<1an) pentru activitatea de productie si credite pe termen lung (>1an) si se folosesc pentru investitii (procurare de noi mijloace fixe, active imobilizate corporale).-Datoriile comerciale apar ca urmare a relatiilor intre unitatile patrimoniale (Furnizorii).Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice care pun la dispozitia societatilor anumite bunuri sau au prestat servicii care nu au primit contravaloarea acestora (ex: RENEL, Apa Nova etc).Patrimoniul juridic apare sub denumirea de capitaluri proprii si capitaluri straine (datorii, obligatii), datorii financiare (ex: credite pe termen scurt, credite pe termen lung, furnizori etc).Datoriile salariale se refera la retributia si alte drepturi cuvenite angajatilor intreprinderii.Datoriile sociale se refera pe de o parte la obligatiile pe care le au unitatile patrimoniale fata de asigurarile sociale (sanatate, somaj), iar pe de alta parte la obligatiile personalului privind asigurarile sociale (sanatatea), respectiv unitatea trebuie sa faca retinerile respective, iar aceste sume trebuiesc decontate organelor in drept.Datoriile fiscale inchid obligatiile unitatilor patrimoniale fata de bugetul statului (impozite si taxe).2.2 Bilantul societatilor comercialeOrganizarea si conducerea unei activitati in cadrul societatilor, necesita cunoasterea la anumite intervale de timp a ansamblului patrimoniului si a situatiei financiare a acesteia. Acest lucru se realizeaza de catre contabilitate printr-un procedeu specific ei si anume bilantul.Datorita varietatii elementelor patrimoniale, acestea se prezinta in bilant in etalon valoric. De asemenea, elementele patrimoniale se prezinta in bilant sub doua aspecte. Primul aspect, pe de o parte felul lor, modul de intrebuintare in activitatea unitatilor, elemente pentru care se mai utilizeaza notiunea de mijloace sau active. Pe de alta parte, al doilea aspect il constituie provenienta respectiv relatiile de proprietate si destinatia elementelor patrimoniale, aspect pentru care se mai utilizeaza notiunea de capitaluri = fonduri = surse. Aceasta dubla reprezentare a patrimoniului apare ca un raport de echivalenta sau ca o ecuatie valorica.In situatia in care in bilant se prezinta ansamblul patrimoniului, termenii ecuatiei sunt Activul si Pasivul.Activul contine elemente patrimoniale aflate la dispozitia unitatilor, iar Pasivul arata provenienta acelor elemente patrimoniale. Insasi termenul de Bilant provine de la cuvantul din limba italiana bilancia care la randul sau provine din limba latina bilanxcare inseamna egalitate. Denumirea de Activ provine de la caracteristicile elementelor patrimoniale de a se afla intr-o continua miscare si transformare in procesul desfasurarii circuitului economic. Elementele patrimoniale din Pasivul bilantului apar ca ceva static, ele nu isi modifica volumul si structura in mod independent si modificarile lor sunt determinate de miscarile si transformarile elementelor patrimoniale din Activul bilantului. De la aceasta stare statica a elementelor patrimoniale, aceasta parte a bilantului poarta numele de Pasiv.Continutul celor doua sectiuni ale bilantului poate fi privit economic si juridic.Din punct de vedere economic, Activul contine elementele patrimoniale aflate la dispozitia unitatilor concretizate in terenuri, constructii, materiale consumabile etc, iar Pasivul reflecta sursele de dobandire a elementelor aflate la dispozitia unitatilor concretizate in capitaluri proprii si capitaluri straine.Din punct de vedere juridic, Activul bilantului reflecta drepturile societatilor fata de actionari pentru capitalul social subscris dar nevarsat (nedepus), drepturile fata de clienti si fata de debitori, iar Pasivul arata obligatiile societatii fata de actionari, furnizori, angajati, banci etc. Cand dubla reprezentare se refera la activitatea desfasurata in cadrul unei societati, ecuatia valorica se prezinta sub forma :cheltuieli venituri = rezultateDe asemenea, aceasta ecuatie valorica a patrimoniului mai poate fi privita si sub forma operatiilor de finantare, operatiilor de investitii si operatiilor de exploatare (productie).Operatiile de finantare se ocupa cu crearea resurselor necesare executarii programului de activitate dintr-o unitate.Operatiile de investitii presupun utilizarea unor resurse in vederea crearii unor active (mijloace) imobilizate.Operatiile de exploatare au drept obiect aprovizionarea, productia si desfacerea anumitor bunuri sau servicii care fac obiectul de activitate al societatilor. Utilizari = Resurse. Pe langa ansamblul patrimoniului, bilantul reflecta si rezultatele financiare ale unitatii. Rezultatele financiare in cadrul unei societati se pot determina in doua variante:Pe baza proprietatii detinute de catre o societate. Se calculeaza situatia neta a unei societati.Situatia neta = Active DatoriiRezultatul financiar = Situatia neta (31. XII) Situatia neta (01.I)Rezultatele financiare se pot determina pe baza activitatii desfasurate.Rf = V-ChRf = Ch-VAtat Profitul cat si Pierderea apar intotdeauna in Pasivul bilantului in Capitaluri, atunci cand unitatile prezinta pierderi se scad din bilant.Concluzie. Bilantul constituie un tabel sau o situatie intocmit la o anumita data, care cuprinde atat ansamblul patrimoniului exprimat valoric si sub dublu aspect, cat si situatia financiara a unei societati.Bilantul se intocmeste la infiintarea unei societati si aceasta situatie poarta numele de Bilant initial.Pe parcursul functionarii unitatii, bilantul se intocmeste conform reglementarilor in vigoare si poarta numele de Bilant curent.Bilantul se mai intocmeste si in situatia in care are loc fuziunea unor societati, divizarea sau cand are loc lichidarea si in aceasta situatie poarta numele de Bilant final. Conform legii bilanturile se pastreaza intr-o unitate o perioada mai indelungata (pana la 50 ani). In situatia in care unitatea se desfiinteaza, documentele bilantului se pastreaza in arhiva statului.2.3 Continutul si structura bilantuluiComplexitatea si variabilitatea cu care se prezinta patrimoniul, impune sistematizarea acestuia in bilant dupa anumite criterii. Aceste criterii sunt subordonate necesitatilor de informare si analiza cu pioritate pentru unitatile patrimoniale, dar si pentru obtinerea unor sinteze la nivelul economiei nationale necesare fundamentarii bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale etc. Ca urmare a acestor aspecte, anual, ministerul de finante elaboreaza macheta bilantului.Sistematizarea in bilant a patrimoniului se realizeaza in trepte, pornind de la sfere largi care grupeaza elementele patrimoniale dupa criterii generale la sfere mai restranse avand drept consecinta impartirea patrimoniului in grupe, capitole si posturi.Grupa este prima treapta de generalizare, Capitolul este a doua treapta, iar ultima treapta o constituia Postul.Postul sau Articolul de bilant constituie o grupa omogena de elemente patrimoniale, exprimata valoric si inscrisa in bilant. Plecand de la aceste criterii, elementele patrimoniale din Activ sunt grupate in raport de destinatie si grad de lichiditate.Lichiditatea arata capacitatea elementelor patrimoniale a se transforma in bani.Elementele patrimoniale din Pasiv sunt grupate in raport de destinatie si gradul de exigibilitate.Exigibilitatea se refera la termenul de decontare al obligatiilor sau al datoriilor. Schema bilantului poate fi o schema orizontala si mai poarta numele de Bilant cont.Schema in plan vertical a bilantului da posibilitatea observarii cu usurinta de catre utilizatori (beneficiari) a activelor nete.Ordonarea elementelor patrimoniale in aceasta schema (bilantul nr.3) din activ se face dupa principiul lichiditatii inverse. In ceea ce priveste elementele de pasiv ordonarea se face dupa exigibilitatea descrescatoare incepand cu datorii pe o perioada mai mica de un an si incheind cu acele elemente patrimoniale cu termene indelungate (capitaluri proprii). Acest model in schema verticala este aliniat la standardele internationale de contablitate. In situatia in care macheta bilantului se face dupa o schema orizontala, ecuatia valorica se prezinta astfel: Activ = PasivIn schema verticala, ecuatia generala este data : Active Datorii = Capitaluri proprii. In schema verticala elementele patrimoniale ce reflecta datorii, provizioane si capitaluri proprii poarta numele de Pasiv.2.4 Influenta operatiilor economice asupra bilantuluiActivitatea dintr-o unitate genereaza o serie de operatii economice si financiare respectiv miscari in masa patrimoniala.Operatiile economice se refera la raportul privind productia sau altfel spus, operatia economica se refera la schimbul de valori materiale (ex: plata angajatilor, aprovizionarea cu materiale).Operatiile financiare reflecta miscari de valori fara echivalent (ex: taxe, impozite).In bilant, conform normelor legale, se prezinta marimea si structura patrimoniului la o anumita data, ca urmare orice operatie economica ce are loc ulterior produce modificari in volumul si structura patrimoniului. Ca urmare a modificarilor care se produc in urma operatiilor economice se datoreaza caracteristicii obiectului contabilitatii, o singura operatie economica sau financiara produce modificarea a cel putin doua posturi.Dubla modificare in bilant are loc in conditiile mentinerii caracteristicilor dublei reprezentari a patrimoniului.Dubla modificare poate sa fie atat in Activ, cat si in Pasiv, dar si in acesta situatie semnul modificarii trebuie sa fie acelasi dupa formulele:A+x = P+xA-x = P-xDubla modificare poate sa aiba loc numai in Activul sau numai in Pasivul bilantului, dar in aceasta situatie un post creste si altul scade cu aceeasi valoare dupa formulele:A-x+x =PA = P-x+xEx: Scad materialele consumabile, dar cresc cheltuielile.CAP III : CONTUL3.1 Importanta si elementele contului;3.2 Regulile de functionare a conturilor;3.2.1 Analiza contabila a operatiilor economice si financiare;3.3 Clasificarea conturilor;3.4 Balanta de verificare.3.1 Importanta si elementele contuluiDesfasurarea activitatii in cadrul agentilor economici presupune urmarirea neintrerupta a miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale. Acest lucru nu poate fi urmarit cu bilantul, chiar si in situatia in care s-a intocmit bilantul imediat utilizand calculatorul electronic. Acest lucru nu poate fi facut intrucat bilantul reflecta situatia elementelor patrimoniale la o anumita data, nu stim modificarile suportate a elementelor patrimoniale in decursul unei perioade. In vederea prezentarii unor informatii detaliate cu privire la felul elementelor patrimoniale cat si a modificarilor suportate de catre acestea, contabilitatea utilizeaza un alt procedeu specific ei numit cont.Contul este astfel conceput, incat da posibilitatea sa se cunoasca in detaliu elementele patrimoniale, ca urmare pentru fiecare element patrimonial se deschide cate un cont cu aceeasi denumire. Din cont rezulta situatia elementului patrimonial la o anumita data, dar si toate modificarile (cresteri sau scaderi) suportate de catre elementul patrimonial in decursul unei perioade. Notiunea de cont provine din italienescul conto sau frantuzescul compt care inseamna evidenta.Elementele patrimoniale pot fi inregistrate in contul valoric, dar in anumite situatii, inregistrarile se pot efectua si in etalon cantitativ sau natural.Contul reprezinta instrumentul de calcul de o forma speciala, deschis distinct pentru fiecare element patrimonial, in care se inregistreaza valoric, iar in anumite situatii si cantitativ, situatia elementului patrimonial la o anumita data, dar si toate modificarile suportate de catre elementul patrimonial in decursul unei perioade. Modificarile suportate de catre elementele patrimoniale, reprezinta indicatori cu o anumita semnificatie in procesul de conducere a unei activitati.Din punct de vedere grafic in forma sa cea mai simpla, contul se prezinta sub forma literei T.Elementele unui cont sunt:-Titlul arata denumirea elementului patrimonial a carei evidenta o tinem. (cont curent, capital social, casa, clienti, debitori etc);-Debitul si Creditul sunt denumiri conventionale (traditionale) date celor doua sectiuni ale contului. Partea stanga a contului poarta numele de debit (D) si partea dreapta a contului poarta numele de credit (C);-Rulajele presupun inregistrarea modificarilor suportate de elementele patrimoniale si inscrise in conturi. Rulajele reprezinta sumele inscrise in conturi. Cand aceste modificari sunt inscrise in debit poarta numele de rulaje debitoare, iar cand sunt inscrise in credit poarta numele de rulaje creditoare;-Data este preluata din documentul pe baza caruia are loc inregistrarea si ea consta in zi, luna, an;-Explicatia presupune lamuririle care se dau inregistrarilor efectuate in cont. Aceasta explicatie poate sa fie descriptiva (descrierea in cuvinte a modificarilor inscrise) (ex: existent, incasat Popescu, cumparat ingrasaminte) sau contabila, ea se da sub forma contului corespondent (se practica in cadrul tuturor societatilor);-Conturile corespondente sunt conturile care stau la baza inregistrarii aceleiasi operatii economice sau financiare;-Soldul din punct de vedere economic arata situatia elementului patrimonial la o anumita data. El se determina ca suma algebrica sau diferenta dintre debitul si creditul unui cont.Soldul poate fi:-Debitor D>C;-Creditor C>D;-Zero D=C;-Initial;-Final (soldul de la finele perioadei).3.2 Regulile de functionare a conturilor.Reflectarea in contabilitate a activitatii dintr-o unitate, impune (necesita) utilizarea unui numar mare de conturi. In aceste conturi se inregistreaza un volum variat de operatii economice si financiare. Pentru a folosi informatiile din conturi este necesar sa se cunoasca modul cum sunt efectuate inregistrarile in conturi. Acest lucru poarta numele in practica economica de regulile de functionare a conturilor. A stabili regulile de functionare a conturilor inseamna a rezolva urmatoarele aspecte privind inregistrarea in conturi:1)Inscrierea a soldului initial (soldul de bilant);2)Inregistrarea modificarilor suportate de elementele patrimoniale (cresteri, scaderi);3)Felul sau natura soldului final.Conform normelor legale in vigoare, deschiderea conturilor la inceputul perioadei se face utilizand contul: Bilant de deschidere.Pentru intelegerea mai usoara a regulilor de functionare, se ia ca punct de plecare Bilantul.1)Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita;Conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita.2)Cresterile, majorarile, plusurile, intrarile sunt inregistrate in conturile de activ in debit, iar in conturile de pasiv in credit.3)Scaderile, diminuarile, minusurile, iesirile sunt inregistrate in conturile de activ in credit, iar in conturile de pasiv in debit.4)Conturile de activ pot prezenta solduri finale debitoare si zero, iar conturile de pasiv pot prezenta solduri finale creditoare si zero.Cont de activCont de pasivI Sb (Si) III Iesiri (-) III Iesiri (-) I Sb (Si)II Intrari (+) IV Prezinta sold IV Prezinta sold II Intrari (+)final debitor si 0 final creditor si 0Inscrierea soldului final se face intotdeauna in sectiunea opusa sectiunii de unde el provine cu indicarea felului Debitor sau Creditor pentru urmatoarele motive:-Inchiderea contului. Un cont este inchis cand suma debitului este egala cu suma creditului ?D=?C;-Verificarea exactitatii soldului cu ajutorul urmatoarelor relatii:Relatie pentru conturile de activ:a)Soldul initial debitor + Rulajul debitor = Soldul final debitor + Rulajul creditorSiD+RD=SfD+RCRelatie pentru conturile de pasiv:b)Soldul initial creditor + Rulajul creditor = Soldul final creditor + Rulajul debitorSiC+RC=SfC+RD3.2.1 Analiza contabila a operatiilor economice si financiareModificarile suportate de catre elementele patrimoniale sunt inregistrate in bilant si in conturi. In bilant o singura operatie economica sau financiara produce o dubla modificare. Aceasta particularitate a operatiilor economice si financiare de a produce o dubla modificare in bilant se manifesta si la inregistrarea in conturi sub forma dublei inregistrari, in sensul ca pentru o singura operatie economica se utilizeaza cel putin doua conturi. Inregistrarea simultana a unei operatii economice sau financiare in debitul unui cont si in creditul altui cont poarta numele de dubla inregistrare.Dubla inregistrare este o alta caracteristica a contabilitatii determinata de dubla reprezentare a patrimoniului. Legatura stabilita intre doua sau mai multe conturi care stau la baza inregistrarii aceleiasi operatii economice poarta numele de corespondenta conturilor, iar conturile respective se numesc conturi corespondente. Pentru a putea fi inregistrate in conturi, operatiile economice si financiare trebuie sa fie consemnate in documente. Dupa verificarea documentelor, are loc in raport de natura operatiei, stabilirea contului debitor si a contului creditor in care urmeaza sa inregistram operatia respectiva. Stabilirea contului debitor si a contului creditor in care are loc inregistrarea unei operatii economice poarta numele de formula contabila.Din punct de vedere grafic, formula contabila este o egalitate:Partea stanga a egalitatii contine denumirea contului debitat, iar partea dreapta a egalitatii contine denumirea contului creditat.Denumirea contului debitat = Denumirea contului creditat Suma (?).CD = CC - ?In vederea stabilirii formulei contabile, operatiile economice parcurg urmatoarele etape:1)Continutul operatiei economice;2)Stabilirea modificarilor pe care operatia economica le produce in bilant si identificarea posturilor care au suportat modificari;3)Identificarea conturilor si a modificarilor pe care acestea le suporta;4)Stabilirea formulei contabile pe baza regulilor de functionare a conturilor.Ex: 1. Se aplica ingrasaminte chimice la cultura de grau.A-x+x = P-x = Materiale consumabile+x = Cheltuieli de productieScad Materialele consumabile si cresc Cheltuielile de productieCheltuieli de productie (activ debitat) = Materiale consumabile (activ creditat)1.Salariile mecanizatorilor pentru munca depusaA+x = P+x+x = Cheltuieli de productie+x = Personal salarii datorateCresc cheltuielile de productie, cresc si salariileCheltuieli de productie = Personal salarii datorate3.3 CLASIFICAREA CONTURILORContabilitatea utilizeaza un numar mare de conturi in vederea realizarii obiectului sau de studiu. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate formeaza Planul de conturi.Planul de conturi reprezinta o lista a tuturor conturilor ordonate dupa continutul economic si functia contabila.Sistematizarea conturilor da posibilitatea sa se cunoasca continutul si functia contabila a conturilor, ceea ce duce la procesul de insusire a aspectelor legate de marimea si gestiunea patrimoniului.Conturile se clasifica dupa urmatoarele criterii:1)Dupa functia contabila:-Conturi de Activ;-Conturi de Pasiv;-Conturi Bifunctionale.2)Dupa sfera de cuprindere sau dupa detalierea continutului:-Conturi Sintetice;-Conturi Analitice.3)Dupa continutul economic:-Conturi de bilant;-Conturi de procese economice;-Conturi de ordine si evidenta;-Conturi interne de gestiune.1)Conturile de Activ, Pasiv si BifunctionaleConturile de Activ se deschid si inregistreaza modificari suportate de catre elementele patrimoniale ce constituie activul bilantului. Ex: Produse finite, Clienti, Casa.Prin cont cu functie de activ se intelege ca in Debitul acestor conturi se inregistreaza soldul initial + toate intrarile si in Credit sunt inregistrate iesirile si prezinta sold final Debitor si zero care atesta marimea elementelor patrimoniale la data respectiva.Conturile de Pasiv inregistreaza modificarile si existenta elementelor patrimoniale aflate in pasivul bilantului. Ex: Capital social, Rezerve, Furnizori. Ele functioneaza astfel: in Creditul acestor conturi se inregistreaza soldul initial + toate intrarile elementelor patrimoniale de pasiv si in Debit se inregistreaza modificarile cu minus, iesirile elementelor patrimoniale respective si prezinta sold final Creditor si zero.Conturile Bifunctionale sunt caracterizate prin faptul ca in anumite situatii prezinta sold final debitor, iar in alte situatii prezinta sold final creditor (dar nu in acelasi timp!!!). Ex: Profit si Pierdere.Sf C => ProfitSf D => PierdereAlt exemplu: Contul curentSf D => Disponibilitatile banesti de la bancaSf C => Arata creditele de trezorerie a societatii.2)Conturile Sintetice si Conturile analiticeConducerea unei activitati presupune informatii generale sintetice, dar si informatii cu un grad mare de detaliere in raport de treapta ierarhica pe care se gaseste Factorul de decizie (Decidentul). Pentru aceasta, contabilitatea utilizeaza conturile sintetice si conturile analitice.Conturile Sintetice dau posibilitatea cunoasterii de ansamblu a unei categorii de elemente patrimoniale.Ex: Materiale consumabileConturile Sintetice se impart in :a)Conturi Sintetice de gradul 1 asa cum sunt Materialele consumabileb) Conturi Sintetice de gradul 2 (subconturi) Ingrasaminte, SamantaInregistrarile in Conturile Sintetice de gradul 1 se fac intotdeauna in etalon valoric (banesc);Inregistrarile in Conturile Sintetice de gradul 2 se fac intotdeauna in etalon valoric.In planul de conturi, Conturile Sintetice de gradul 1 apar cu trei cifre, iar cele de gradul 2 apar cu patru cifre.Totalitatea Conturilor Sintetice dintr-o unitate formeaza Contabilitatea sintetica (financiara).Conturile Analitice sunt parti componente ale unui Cont Sintetic si ele pun la dispozitia celor interesati, informatii cu grad mare de detaliere.Conturile Analitice pot fi:a)Conturi Analitice de gradul 3;b)Conturi Analitice de gradul 4.In Conturile Analitice de gradul 3 inregistrarile se fac in etalon valoric.Ex: Ingrasaminte cu azot.Conturile Analitice de gradul 4 prezinta elemente patrimoniale identice si ca urmare in aceasta categorie de conturi, inregistrarile pot fi facute cantitativ si valoric.Ex: Azotat de amoniuSulfat de amoniuIntre Contul Sintetic si analiticele sale se stabilesc o serie de legaturi, respectiv relatii matematice ca expresie dintre intreg (conturile sintetice) si parte (conturile analitice). Aceste relatii matematice sunt urmatoarele:Soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie intotdeauna egal cu suma soldurilor initiale ale tuturor conturilor analitice dependente de contul sintetic.Si CS = ? Si CARulajul debitor din contul sintetic este intotdeauna egal cu suma rulajelor debitoare ale tuturor conturilor analitice dependente de contul sintetic.RDcs = ? RDcaRulajul creditor al contului sintetic este egal cu suma rulajelor creditoare ale tuturor conturilor analitice dependente de contul sintetic.RCcs = ? RCcaSoldul final al contului sintetic este egal cu suma soldurilor finale ale tuturor conturilior analitice dependente de contul sintetic.Sf CS = ? Sf CA3)Conturile de bilant, procese economice, ordine si evidenta si interne de gestiune.Conturile de bilant se impart in 4 categorii:1)Conturi de mijloace (active) economice;2)Conturi de capitaluri;3)Conturi rectificative;4)Conturi de regularizare (delimitative).1) Conturile de mijloace (active) economice contin conturile care formeaza baza tehnico materiala a unei societati. Ele se impart in:a)conturi de active imobilizateb)conturi de active circulante.a) Conturile de active imobilizate se impart in:-Conturi de imobilizari necorporale (brevete, licente, cheltuieli de constituire);-Conturi de imobilizari corporale (echipamente tehnice, terenuri, constructii);-Conturi de imobilizari financiare (titlul de participare).Toate conturile de active imobilizate au functie contabila de activ (in debitul conturilor sunt inregistrate soldul initial + toate intrarile, in creditul conturilor sunt inregistrate iesirile si prezinta sold final creditor si zero).b) Conturile de active circulante inregistreaza existenta si modificarile elementelor patrimoniale din aceasta grupa. In raport de forma concreta pe care o imbraca in diferitele faze ale circuitului economic, conturile de active circulante se impart in:-Conturi de active circulante materiale (stocuri). Ex: Materii prime, Materiale consumabile, Produse finite, Productia in curs de executie etc.-Conturi de active circulante in decontare. Ex: Clientii, Debitorii etc.-Conturi de active circulante banesti. Ex: Casa, Contul curent.In general, aceasta grupa de conturi are functie contabila de activ (in debitul conturilor sunt inregistrate soldul initial + toate intrarile, in creditul conturilor sunt inregistrate iesirile si prezinta sold final creditor si zero).2) Conturile de capitaluri au in general functie contabila de pasiv. In creditul contului se inregistreaza soldul initial + toate intrarile si in debitul contului se inregistreaza iesirile, scaderile si prezinta sold final creditor si zero.Conturile de capitaluri se impart:-Conturi de capitaluri proprii. Ex: capitalul social, prime de capital, rezerve;-Conturi de capitaluri straine (datorii, obligatii). Ex: credite pe termen scurt, furnizori, personal.3) Conturile rectificative. Conturile din aceasta grupa au drept scop de a corecta (rectifica) o serie de elemente patrimoniale atat din activul bilantului cat si din pasivul bilantului.Ex: - amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale cont cu functie de pasiv. In credit inregistram amortizarea, iar in debit inregistram scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale complet amortizate sau vandute.- repartizarea profitului cont cu functie de activ si rectifica contul Profit si pierdere. Prin intermediul contului, repartizarea profitului are loc in cursul anului si toate repartizarile din rezultatele financiare, astfel incat la finele anului contul Profit si pierdere sa prezinte rezultatul real al activitatii societatii. Dupa intocmirea bilantului, contul se inchide.4) Conturile de regularizare (delimitative) sun utilizate pe delimitarea pe an de gestiune a cheltuielilor si a veniturilor. Acest lucru se face cu scopul de a se determina cat mai real rezultatul financiar al anului curent. Din aceasta categorie fac parte:-Contul cheltuieli inregistrate in avans (anticipate) are functie de activ. Suma debitului arata marimea cheltuielilor care se cuvin anilor urmatori. Prin credit se repartizeaza cheltuielile din anul curent (ex: cultura de lucerna);-Contul venituri inregistrate in avans (anticipate) are functie de pasiv. Sunt venituri obtinute in anul curent si se cuvin anilor urmatori.Conturile de procese economiceProcesele economice (de productie) reprezinta combinarea si utilizarea resurselor materiale financiare si de munca vie in vederea obtinerii anumitor bunuri sau servicii. In contabilitate conturile de procese economice se prezinta sub forma:a)Conturi de cheltuieli;b)Conturi de venituri;c)Conturi de rezultate.a)Conturile de cheltuieli conform legii se impart in:Conturi de cheltuieli de exloatare;Conturi de cheltuieli financiare;Conturi de cheltuieli extraordinare.Cheltuielile de exploatare cuprind consumurile efectuate in activitatea de aprovizionare, productie si desfacere. Din grupa cheltuielilor de exploatare fac parte: cheltuielile privind stocurile ( cu materii prime, cu materiale consumabile, cu lucrarile si serviciile executate de terti, cu personalul etc).Cheltuielile financiare se ocupa cu activitatea financiar-bancara a unei societati.Cheltuielile extraordinare au un caracter intamplator, sunt cheltuieli cu calamitati (ex: inundatii, cutremure etc).Toate conturile de cheltuieli au functie de activ. Suma debitului indica marimea cheltuielilor. Lunar conturile de cheltuieli se inchid prin transmiterea soldurilor in grupa conturilor de rezultate.b)Conturile de venituri tin evidenta veniturilor obtinute de catre o societate. Conform legii, conturile de venituri se impart in:-Conturi de venituri din exploatare;-Conturi de venituri financiare;-Conturi de venituri extraordinare.In general conturile de venituri sunt conturi de pasiv, respectiv suma creditului indica marimea veniturilor. Aceste conturi se inchid si ele luna de luna prin transmiterea soldului in contul de rezultate finale.Veniturile din exploatare sunt formate din: cifra de afaceri, venituri din activitatea de imobilizari, alte venituri din exploatare;Veniturile financiare sunt formate din venituri din dobanzi, din diferentele de curs valutar etcVeniturile extraordinare primite din subventii prin calamitati.c)Conturile de rezultate financiare. Din aceste conturi fac parte:-Contul Profit si Pierdere este contul care face legatura intre conturile de cheltuieli si conturile de venituri ale anului curent si conturile de bilant. Din punct de vedere al functiei contabile, contul este bifunctional.Soldul acestui cont apare intotdeauna in bilant sub denumirea de Rezultatul exercitiului:Cand soldul final este creditor (veniturile sunt mai mari decat cheltuielile) vom avea Profit.Cand soldul final este debitor (veniturile sunt mai mici decat cheltuielile) vom avea Pierdere.Conturile de ordine si evidenta. Cu ajutorul acestor conturi se tine evidenta elementelor patrimoniale care nu apartin societatii, ele mai poarta numele de Conturi extrapatrimoniale.Conturile de ordine tin evidenta acelor elemente patrimoniale care se afla temporar in cadrul unei societati. Ex: Mijloace fixe luate cu chirie, valori materiale primite in custodie etc.Conturile de evidenta inregistreaza drepturi si angajamente ale societatii care devin certe sau se anuleaza in urma producerii unor evenimente. Ex: debitori scosi din evidenta, dar urmariti in continuare, angajamentele, girurile si garantiruri acordate.Conturile interne de gestiune. Conturile din aceasta grupa au un caracter orientativ si fiecare unitate poate sa le foloseasca in raport de interesele sale gestionare si informationale. Cu ajutorul acestor conturi se asigura contabilitatea analitica a resurselor, a cheltuielilor si a rezultatelor financiare inregistrate la nivelul subunitatilor organizatorice, respectiv tot cu ajutorul acestor conturi se determina costul de productie realizat.CAP. IV. BALANTA DE VERIFICAREBalanta de verificare este un procedeu specific metodei contabilitatii cu ajutorul careia se realizeaza o serie de aspecte necesare conducerii unei activtati. Balanta de verificare constituie un tabel sau o situatie care se intocmeste lunar si care contine totalitatea conturilor cu toate elementele lor din perioada respectiva. Balantele de verificare se pot clasifica astfel:1)Dupa felul conturilor pe care le contin:a)Balante sintetice;b)Balante analitice.2)Dupa numarul seriilor de egalitati:a)Cu o egalitate;b)Cu doua serii de egalitati;c)Cu trei serii de egalitati;d)Cu patru serii de egalitati;e)Balanta sah.Prin intermediul balantei sah se dezvaluie corespondenta conturilor.Functiile balantei de verificare sau balantei conturilor:1)Verifica exactitatea inregistrarii in conturi. In balantele sintetice verificarea exactitatii inregistrarilor in conturi se face cu ajutorul seriilor de egalitati.Suma soldului initial din debit este egala cu suma soldului initial din credit.?SiD = ?SiC (A=P)Suma rulajelor de la debit este egala cu suma rulajelor de la credit.?RD = ?RC (Dubla inregistrare)Suma soldului final de la debit este egala cu suma soldului final de la credit.?SfD = ?SfC2)Intrucat balanta de verificare centralizeaza conturile lunar, ea da posibilitatea efectuarii unei analize a activitatii economice, mai concreta decat bilantul. Analiza cu ajutorul balantei de verificare este mai concreta decat cu bilantul, intrucat in balanta pe langa situatia patrimoniului la o anumita data se prezinta si modificarile suportate de catre elementele patrimoniale. Aceste modificari apar in balanta cu denumirea de rulaje.3)Intrucat fiecare cont sintetic se desfasoara pe conturi analitice, confruntarea periodica a miscarii si a soldului fiecarui cont sintetic se face cu ajutorul balantei analitice. Acest lucru se realizeaza prin relatiile matematice care au loc intre contul sintetic considerat intreg si conturile analitice considerate parti dintr-un intreg.Ca urmare a acestui lucru in balantele analitice nu intalnim serii de egalitati.SiCS = ?SiCARDCS = ?RDCARCCS = ?RCCASfCS = ?sfCA4)Balanta de verificare sta la baza intocmirii bilantului. Conturile care au solduri finale debitoare devin conturi de activ, iar conturile care au solduri finale creditoare devin conturi de pasiv.CAP.V: DOCUMENTELE DE CONTABILITATE5.1 Importanta si continutul documentelor;5.2 Verificarea si circulatia documentelor;5.3 Clasificarea documentelor;5.4 Pastrarea documentelor.5.1 Importanta si continutul documentelor.Documentele sunt acte scrise in care se inscriu operatiile economice si financiare in momentul efectuarii lor si la locul unde acestea se produc. Una din trasaturile de baza ale contabilitatii este aceea ca toate inregistrarile au la baza documente.Importanta documentelor consta in urmatoarele:-Consemneaza modificarile elementelor patrimoniale dintr-o unitate;-Stau la baza relatiilor dintre societate si angajati (se face angajarea, se consemneaza prezenta la lucru, se consemneaza volumul de munca, calculul salarizarii);-Stabilesc relatiile dintre unitati;-Verifica gestiunea patrimoniului si stabileste raspunderea carora le-a fost incredintata pastrarea acestora;-Constituie baza in cercetarea juridica.De obicei, documentele sunt tipizate si ele sunt procurate de catre agentii economici contra cost de la unitatile specializate. Completarea acestor documente se poate face manual sau cu ajutorul echipamentelor de calcul.Ca un document sa fie valabil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-Sa fie scris clar;-Sa fie intocmit la timp;-Sa fie anulate randurile libere;-Sa contina date reale.Sumele pentru valori banesti se trec in cifre si in litere. Rectificarea anumitor greseli se face in toate exemplarele prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei. Inscrierea textului sau a sumei corecte, clar si imediat a semnaturii persoanei care a facut rectificarea. La documentele care sunt insemnate operatii de predare primire a unor gestiuni este necesar sa fie semnate atat de persoana care preda cat si de cea care primeste. Pentru reflectarea cat mai corecta a continutului operatiilor economice, documentul trebuie sa contina o serie de elemente numite date obligatorii sau data minimale ale documentelor. Ele sunt:-Denumirea documentului Chitanta, bon de consum;-Denumirea si adresa unitatii;-Data si numarul documentului;-Descrierea operatiilor economice sau financiare;-Indicarea partilor si semnaturile persoanelor care au participat la efectuarea operatiei si care raspund pentru legalitatea acestora.5.2 Verificarea si Calculatia documentelor.Pentru a putea fi inregistrate in conturi, documentele sunt puse unor verificari.Verificarea documentelor se face sub 3 aspecte:-Verificarea formei care consta in controlul asupra intocmirii corecte a documentelor, erspectiv daca acestea contin datele minimale, daca au fost facute corecturi fara a fi certificate, etc.-Verificarea cifrica sau aritmetica, presupune controlul exactitatii datelor.-Verificarea de fond prin care se urmareste realitatea, necesitatea si legalitatea operatiilor.Realitatea. Se verifica daca intr-adevar operatiile economice s-au efectuat la locul si in conditiile prevazute in document.Necesitatea. Consta in aprecierea facturii, ca operatia inscrisa in documente sa fie utila societatii si daca se justifica economic.Legalitatea. Sunt considerate legale toate operatiile care nu contravin legislatiei in vigoare.Verificarea documentelor se face de catre persoanele care conduc un loc de munca, de cele care conduc departamentul de contabilitate si de cei care asigura controlul financiar preventiv.Documentele, intrucat constituie baza inregistrarii in contabilitate, ele au un circuit bine stabilit in cadrul societatii.Circulatia documentelor este definita drept miscarea succesiva a unui document din momentul intocmirii si pana in momentul predarii lui la arhiva. Circuitul documentelor are importanta deosebita in tinerea la zi a contabilitatii. Pentru aceasta, fiecare departament sau loc de munca, trebuie sa cunoasca cine trebuie sa le intocmeasca, cand trebuie sa le inainteze si termenele de predare a documentelor.Circulatia rationala a documentelor asigura o evidenta prompta si respectiv informarea corespunzatoare a factorilor de decizie.Circuitul documentelor in cadrul unei societati depinde de structura organizatorica a societatii, organizarea aparatului contabil, mijloacele utilizate pentru executarea lucrarilor contabile.5.3 Clasificarea documentelorDiversitatea operatiilor economice si financiare ce au loc intr-o unitate, impune utilizarea unui numar mare de documente. Aceste documente se pot grupa dupa mai multe criterii:1)Dupa functia pe care o indeplinesc:a)Documente de dispozitie, se da dispozitia in vederea executarii operatiei respective (dispozitie de plata, dispozitie de livrare);b)Documente de executie (justificative), contin date referitoare la efectuarea operatiilor respective (chitanta, proces verbal de receptie), documente mixte - contin atat dispozitia, dar si executia unei operatii (bon de consum);c)Documentele contabile se intocmesc de catre departamentul de contabilitate pentru inregistrarea anumitor operatii cu privire la o serie de fenomene si pentru care nu exista documente tipizate (notele contabile, documentul cumulativ).2)Dupa locul de intocmire:a)Documente interne care se intocmesc si circula in interiorul agentului economic (bon de predare, transfer, restituire);b)Documente externe. Sunt documente care arata raporturile societatii cu alte unitati (factura, extrasele de cont).3)Dupa continutul lor:a)Documente primare care cuprind o singura operatie economica (chitanta);b)Documente centralizatoare (cumulative) care contin date referitoare la operatiile de acelasi fel, culese din documentele primare si ele stau la baza reducerilor inregistrate in contabilitate.4)Dupa natura operatiilor la care se refera:a)Documente pentru mijloace fixe;b)Documente pentru mijloace materiale;c)Documente privind salarizarea;d)Documente privind inregistrarea productiei.5.4 Pastrarea documentelorDupa inregistrare, documentele parcurg ultima faza a circuitului si anume clasarea.Clasarea constituie aranjarea documentelor intr-o anumita ordine care sa asigure atat pastrarea, dar si gasirea cu usurinta atunci cand este cazul. In cursul anului financiar se face o clasare provizorie. Aceasta se executa de fiecare subunitate, departament sau serviciu functional. Dupa expirarea anului financiar si rezolvarea definitiva a documentelor, acestea sunt clasate definitiv, locul de plasare a documentelor se numeste arhiva si cel care le plaseaza se numeste arhivar. Aranjarea documentelor in arhiva se poate face dupa mai multe procedee:1)Procedeul pe obiecte, respectiv gruparea documentelor pe categorii de probleme: aprovizionarea cu materiale, salarizare. Acest procedeu are cea mai larga utilizare in practica unitatilor.2)Procedeul pe corespondenti reprezinta aranjarea documentelor pe dosare si arata corespondenta cu alte unitati. Acest procedeu este mai putin utilizat, intrucat in aceste dosare sunt cuprinse documente de importanta inegala si cu termene de pastrare diferite.3)Procedeul nominal. Gruparea documentelor se face in dosare cu aceeasi destinatie (procese verbale de receptie, lista de plata).Indiferent de procedeul utilizat in dosarele cu documente, acestea sunt aranjate in ordine cronologica.Predarea documentelor la arhiva se face pe baza de semnatura. Fiecare dosar este numerotat si sigilat. Scoaterea din arhiva a unui document se face numai cu aprobarea conducatorului unitatii si numai pentru folosinta temporara. Termenele de pastrare a documentelor in arhiva sunt prevazute de lege.CAP.VI: INVENTARIEREA6.1 Importanta inventarierii si felurile ei;6.2 Etapele inventarierii.6.1 Importanta inventarierii si felurile ei.Inventarierea este operatia de constatare practica la o anumita data a elementelor patrimoniale aflate intr-un agent economic.Inventarierea este necesara intrucat in anumite situatii pot sa apara o serie de nepotriviri intre elementele patrimoniale aflate pe teren si cele inscrise in contabilitate. Organizarea si efectuarea inventarierii se face de catre toate unitatile patrimoniale sau de catre toti agentii economici potrivit reglementarilor in vigoare.Importanta inventarierii consta in urmatoarele:-Sta la baza organizarii si deschiderii contabilitatii in momentul infiintarii unui agent economic;-Asigura integritatea patrimoniului prin controlul periodic si gestionar al acestuia;-Se stabilesc drepturile greu de incasat cat si datoriile pe care agentul economic nu le poate lichida la termenele prevazute;-Da posibilitatea determinarii reale a patrimoniului, ceea ce duce la intocmirea unui bilant corect si a unor indicatori ce caracterizeaza activitatea unei unitati, motiv pentru care inventarierea se intocmeste obligatoriu la finele anului.Clasificarea inventarierii:1)Dupa sfera de cuprindere:a)Inventariere generala care cuprinde intregul patrimoniu al agentilor economici, cat si bunurile ce apartin altor unitati, dar care se afla in unitate la data inventarierii.b)Inventariere partiala. Aceasta inventariere se face cel putin o data pe an, in cazul cand unitatile fuzioneaza cu alta societate si in cazul cand inceteaza activitatea.2)In raport de perioada la care se refera:a)Inventariere anuala care are drept scop de a prezenta in bilant o situatie cat mai reala, obligatorie pentru toate unitatile si ea este din punct de vedere a sferei de cuprindere, generala;b)Inventariere periodica, se face la anumite perioade de timp (trimestrial, semestrial) si inopinanta (fara anuntarea gestionarului). Prima care se controleaza este casa.6.2 Etapele inventarieriiExecutarea lucrarii de inventariere se face sub conducerea celui care conduce compartimentul financiar contabil, respectiv directorul economic.Etapele inventarierii:I.Etapa de pregatire. In aceasta etapa se ia o serie de masuri care sa asigure desfasurarea optima a inventarierii, sunt formate subcomisiile si comisia centrala de inventariere. Aceste comisii sunt formate din lucratori contabili si personalul tehnic. In aceasta etapa, sunt procurate listele de inventariere, aparatele de masura, are loc sortarea si etichetarea valorilor materiale, separarea elementelor patrimoniale proprii de cele ale tertilor, nregistrarea la zi a tuturor operaiilor economice. Tot aici se doteaz depozitul cu dou rnduri de ncuietori. Gestionarul nu face parte din comisie, dar inventarierea se face n prezena sa. nainte de nceperea inventarierii, gestionarul trebuie s dea o declaraie n care menioneaz c toate bunurile aflate n gestiune sunt nregistrate existena bunurilor patrimoniale aflate n unitate, dar care aparin altor persoane fizice sau juridice, toate documentele au fost predate la contabilitate etc.II.Etapa inventarierii propriu-zise. n raport de natura elementelor patrimoniale, n aceast etap acestea sunt supuse msurrii, numrrii, cntririi etc. Disponibilitile bneti, drepturile i obligaiile sunt supuse inventarierii n baza documentelor existente n unitate. Elementele patrimoniale inventariate sunt nscrise n listele de inventariere. Listele de inventariere se ntocmesc de gestionar i pe depozite. Se ntocmesc liste de inventariere pentru bunurile ce aparin unitii corespunztoare calitativ i cantitativ, liste pentru bunurile deteriorate, liste pentru bunuri fr desfacere, liste pentru drepturi i obligaii incerte (n litigiu), liste pentru bunurile ce aparin terilor. Listele de inventar sunt semnate fil cu fil de gestionar i comisia de inventariere. Pe ultima fil gestionarul trebuie s menioneze cantitile au fost stabilite n prezena mea, bunurile se afl n pstrarea i rspunderea mea, alte obiecii.III.Etapa evalurii (transformarea n bani a tuturor elementelor patrimoniale nscrise n listele de inventariere). Elementele patrimoniale de natura activelor imobilizate, precum i stocurile, sunt evaluate cu preurile cu care au fost nregistrate n patrimoniu. Bunurile depreciate sunt nregistrate la o valoare determinat n raport de utilitatea lor n societate i de preul pieii.IV.Etapa stabilirii i regularizrii rezultatelor inventarierii. Stabilirea rezultatelor inventarierii are loc prin compararea datelor din listele de inventariere cu cele existente n contabilitate. Acest lucru se realizeaz prin nscrierea n listele de inventariere a datelor din contabilitate. n urma acestei operaii pot apare plusuri sau minusuri la inventar, att plusul sau minusul sunt dovada unei gestiuni necorespunztoare. Regularizarea sau asigurarea concordanei dintre datele existente n contabilitate cu datele reale de pe teren (n listele de inventariere) se face totdeauna prin modificarea datelor din contabilitate. Lipsurile neimputabile sunt nregistrate ca o ieire a valorii constatate lips pe o parte, iar pe de alt parte se ncarc cheltuielile de exploatare. Lipsurile imputabile sunt recuperate de la cei vinovai. Imputarea se face la valoarea de nlocuire. Valoarea de nlocuire este dat de costul de achiziie a bunurilor la data constatrii pagubelor. Plusurile constatate la inventariere sunt nregistrate ca o intrare de valori materiale i micorarea cheltuielilor pe de alt parte. La terminarea lucrrilor de inventariere, comisia ntocmete un proces verbal n care se trec datele :-gestiunea i perioada inventarierii;-persoanele care au efectuat inventarierea;-plusurile i minusurile constatate;-compensrile efectuate;-bunurile depreciate;-recuperarea lor etc.Acest proces-verbal mpreun cu listele de inventariere se transmite la contabilitatea unitii. Aceste liste constituie baza verificrii ulterioare a elementelor patrimoniale nscrise.CAP.VII ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA DESFASURATA IN SOCIETATILE AGRICOLE7.1. Importana i necesitatea analizei economico-financiare;7.2. Tipuri de analiz;7.3. Etapele (coninutul) analizei economico-financiare;7.4. Metode i procedee utilizate n analiza economico-financiar.7.1. Importana i necesitatea analizei economico-financiareActivitatea de conducere (management) indiderent de treapta pe care se gsete (ierarhic) presupune cunoaterea situaiei exacte la momentul respectiv. Acest lucru se realizeaz cu ajutorul analize economice.Analiza economico-financiar constituie un instrument de investigare, optimizare i previzionare a activitii desfurate de ctre agenii economici. Analiza constituie o activitate practic i are n cadrul unitii un caracter permanent, indiferent dac se efectueaz de ctre organisme din interiorul ei sau din afara acesteia. Analiza nu constituie un scop n sine, ci este instrumentul utilizat pentru atingerea unui obiectiv. Realizarea obiectivului propus nu se face prin analiza propriu-zis ci pe baza factorului uman care, pe baza analizei efectuate, dirijeaz eforturile depuse de ctre societate, astfel nct s se obin efectele dorite. Analiza este necesar n vederea fundamentrii decisive luate de ctre factorii de decizie (decideni). Analiza n cadrul procesului managerial are o serie de funcii :-evaluarea potenialului tehnico-economic al agenilor economici;-funcie informaional a factorilor de decizie privind situaia tehnico-economic la o anumit dat comparativ cu nivelurile prevzute n BVC (bugetul de venituri i cheltuieli) pe pieele interne i externe;-fundamentarea deciziilor pe criterii de eficien, att n stadiul nfiinrii unei uniti, ct i pe parcursul existenei acesteia;-d posibilitatea realizrii gestiunii economice a activitii dintr-o unitate. Gestiunea reprezinta acoperirea din venituri a cheltuielilor i obinerea unui profit.Pornind de la aceste funcii ale analizei economice se poate spune c analiza constituie nu numai instrumentul conducerii interne a societii dar ea constituie obiectivul principal a activitii de control efectuat de ctre teri ( organul ierarhic, bnci, garda financiar, curtea de conturi).Ca urmare a acestor aspecte, analiza are rol de reglare a activitii dintr-o unitate.7.2.Tipuri de analizan raport de particularitile proceselor studiate, analiza se poate clasifica dup mai multe criterii:1.Dup momentul efecturii :a)Analiz post-factum (retrospectiv);b)Analiz curent (oprativ);c)Analiz prospectiv (previzional)a)Analiza post-factum (retrospectiva) d posibilitatea cunoaterii rezultatelor obinute de ctre o unitate, a modului de ndeplinire a indicatorilor prevzui n BVC ct i aspectele pozitive i negative ntlnite n activitatea desfurat, rezervele neutilizate i msurile ce se impun n vederea mbuntirii activitii unitii. Aceast analiz se efectueaz dup ncheierea proceselor i fenomenelor dintr-o unitate i, ca urmare, ea utilizeaz date certe sau reale. Concluziile acestei analize stau la baza fundamentrii i elaborrii deciziilor ce privesc activitatea viitoare. Aceast analiz se efectueaz la finele fiecrui an (analiz trecut)b)Analiza curent (operativ) se desfoar pe parcursul anului n momentul desfurrii activitii. Aceast analiz pune la dispoziia factorilor de decizie informaii utile privind activitatea curent, dar cu efecte deosebite asupra rezultatului final al activitii.c)Analiza prospectiv (previzional) presupune determinarea activitii viitoare a unei societi, respectiv fundamentarea unor decizii strategice de dezvoltare a societii.n procesul de conducere a unei activiti are loc mbinarea acestor forme de analiz i acest lucru d posibilitatea cunoaterii complexe a proceselor i fenomenelor ce au loc ntr-o unitate, asigurndu-se legtura dintre trecut, prezent i viitor.2.Dup sfera de cuprindere:a)Analiz parial care se ocup cu anumite aspecte dintr-o unitate. Ex: analiza productiei, analiza rentabilitatii (capacitatea unei activitati de a produce profit).b)Analiza generala care cuprinde toate laturile activitatii dintr-o unitate.3.Dupa nivelul la care se desfasoara:a)Analiza micro-economica. Se efectueaza la nivelul compartimentelor unitatii;b)Analiza macro-economica, studiaza anumite fenomene la nivel de ramura, economie nationala, economie mondiala.4.Din punct de vedere al urmaririi insusirilor fenomenelor studiate intalnim:a)Analiza calitativa. Se efectueaza prin elaborarea unor modele in care sunt prinse insusirile esentiale ale fenomenului studiat;b)Analiza cantitativa. Presupune cercetarea fenomenelor prin determinari cantitative (exprimare in suprafete, volum, numar). Analiza cantitativa este cea care da posibilitatea aplicarii analizei calitative.5.Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor:a)Analiza statica. Studiaza fenomenele la o anumita data;b)Analiza dinamica. Prezinta evolutia fenomenelor respective in diferite momente.6.Dupa orizontul de timp:a)Analiza pe termen scurt, unde se incadreaza analiza operativa;b)Analiza pe termen lung, este mai mare de un an (3-5 ani).7.In raport de delimitarea obiectivului analizat:a)Analiza pe ramura Agricultura;b)Analiza pe subunitati organizatorice unitati, compartimente;c)Analiza pe probleme analiza cifrei de afaceri, rentbilizatii.Tipul de analiza care s-a impus in ultimele decenii in practica unitatilor poarta numele de analiza diagnostic. Numele de diagnostic este preluat din practica medicala. Analiza diagnostic a agentilor economici presupune procesul de identificare a unor disfunctionalitati ale activitatii unitatilor declarate sau observate de catre specialisti sau de factorii de decizie, elaborarea unor programe de actiune a caror aplicare asigura redresarea (ameliorarea) performantelor economice ale acestora.Analiza diagnostic este parte componenta a managementului strategic. O serie de specialisti in domeniul managementului arata ca un conducator eficient acorda aproximativ 50 % din timpul sau problemelor de diagnostic ale activitatii.7.3 Etapele (continutul) unui proiect de analiza.Principalele etape pe care trebuie sa le parcurgem a analizei economice:a)Intocmirea planului de analiza;b)Culegerea planului informational necesar;c)Verificarea datelor culese;d)Ordonarea datelor si efectuarea calculatiilor de analiza;e)Interpretarea rezultatelor si formularea concluziilor.a)Intocmirea planului de analiza presupune fixarea clara si corecta a problemei analizate. Are loc inventarierea tuturor problemelor ce trebuiesc avute in vedere la analiza, stabilirea termenelor de efectuare etcLa intocmirea acestui plan trebuie sa se tina seama de particularitatile unitatii respective: conditii naturale economice, particularitatile procesului de productie etc.b)Culegerea materialului informational necesar. Informatiile necesare analizei se diferentiaza ca volum si continut in functie de tipul de analiza efectuat si de nivelul ierarhic la care se efectueaza aceasta analiza. In raport de obiectivul supus analizei, datele se culeg din evidenta operativa (registre), din contabilitate, din procesele verbale de control, informatii privind conjunctura activitatii externe si interne, programul tehnic in domeniul respectiv.c)Verificarea datelor culese. Aceasta operatie se face de cele mai multe ori in paralel cu culegerea materialului informational necesar.d)Ordonarea datelor si efectuarea calculatiilor. Informatia culeasa se prezinta de obicei sub forma unor indicatori. Indicatorii reprezinta expresia numerica a analizei cantitative a fenomenelor. Acesti indicatori se pot prezenta in marimi absolute, constituind unitati de masura specifice a procesului sau fenomenului studiat (Kg, gr, hl), in unitati conventionale (ha-aratura normala).Marimile relative stau la baza compararii diferitelor fenomene intre ele sau a diferitelor laturi ale aceluiasi fenomen. Ex: valoarea mijloacelor fixe la 100 ha teren arabil, profitul brut sau net la 1000 lei mijloace fixe. Marimile relative se pot exprima si in procente si arata ponderea sau greutatea specifica a unor componente in totalul fenomenului (structura cheltuielilor, structura mijloacelor fixe, structura suprafetelor).Coeficientii constituie forma de exprimare a raporturilor dintre doua marimi exprimate printr-un numar intreg sau fractie (coeficientul de uzura) indice de apreciere a mijloacelor fixe = uzura / mijloacele fixe.Indicii arata variatia indicilor economici in timp si poarta numele de indici dinamici sau variatia indicilor economici in spatiu si poarta numele de indici teritoriali (dinamica productiei pe o perioada de X ani).Ordonarea datelor de obicei se face in tabele (instrumente de reglare a informatiei culese si care da posibilitatea usurarii, efectuarii calculatiilor de analiza si interpretarea fenomenului analiza propriu-zisa). Alaturi de tabele, datele se pot exprima si sub forma de grafice (mijloace de redare in care prezinta sintetic si sugestiv fenomenul respectiv). Efectuarea calculatiilor presupune utilizarea unor metode specifice in vederea stabilirii factorilor si a cauzelor care au determinat fenomenul respectiv. Aici au loc si stabilirea unor corelatii intre diferiti factori care duc la realizarea fenomenelor.e)Interpretarea rezultatelor si formarea concluziilor. Analiza propriu-zisa este o munca, complexa care presupune cunostinte organizatorice, tehnice si economice. In cadrul concluziilor se fac aprecieri asupra fenomenului studiat per ansamblu si pe conponentele sale indicand aspectele pozitive si negative, cauzele care le-au determinat, rezervele neutilizate. Studiul raportului de analiza trebuie sa fie car si simplu. In cadrul unitatilor, activitatea de analiza se realizeaza in cadrul fiecarui compartiment functional, tehnic sau economic, unde pe langa inregistrarea fenomenului trebuie sa se aduca (indice) masurile de imbunatatire a diferitelor aspecte negative din compartimentul respectiv. La nivelul agentilor economici, analiza se efectueaza prin intermediul compartimentului financiar-contabil si a personalului tehnic. Annual acest nivel se executa analiza pe baza de bilant. Aceasta analiza constituind raportarea activitatii consiliului de administratie. La nivelul unitatii, analiza economica poate fi efectuata si de catre persoane din afara acesteia cum sunt: organele fiscale care urmaresc modul cum s-a stabilit baza de impozitare si a legislatiei in vigoare, unitatile bancare (cand unitatea solicita credite), unitati specializate fac studii de frezabilitate (bonitate a societatii).7.4Metodele si procedeele utilizate in analiza economico-financiara.In vederea desfasurarii proceselor de analiza, se pot utiliza o serie de metode si procedee in vederea caracterizarii fenomenelor si proceselor ce au loc intr-o unitate.a) Metoda comparatiei constituie forma cea mai obisnuita de examinare a unui fenomen. Acest lucru provine din faptul ca orice rezultat se examineaza si se apreciaza nu ca o marime in sine ci in raport de un criteriu. Ex: Compararea situatiei realizate cu indicatorii prevazuti in BVC. Fiecare indicator prevazut in BVC constituie un obiectiv al unitatii sau subunitatii. Evidentierea modului de indeplinire a acestuia reprezinta o modalitate de control si de apreciere a activitatii. Aceasta comparatie se poate face in timp sau in spatiu (compararea rezultatelor unei societati cu rezultatele altei societati). In aceasta situatie trebuie ca societatile respective sa prezinte conditii naturale si economice asemanatoare si sa se refere la aceeasi perioada de timp. Rezultatul acestei metode poate sa apara sub forma abaterii absolute a fenomenului ?F=F1-F0F1 Fenomenul realizatF0 Fenomenul programatVariatia relativa sau modul de indeplinire a fenomenului:%F = F1/F0 x 100b) Metoda descompunerii (divizarii) fenomenelor.Aceasta metoda da posibilitatea ca nivelul global sa prezinte situatii cu totul diferite fata de cele ale elementelor componente. Aceasta metoda constituie o etapa pregatitoare in vederea stabilirii factorilor de influenta. Ex: Cheltuieli totale.c) Metoda abstractiei (stiintifica), specifica celor care se ocupa de analiza si da posibilitatea cunoasterii in profunzime trasaturile esentiale ale fenomenului analizat.d) Metoda substituirii factorilor, da posibilitatea determinarii influentei fiecarui factor asupra fenomenului respectiv. Aplicarea acestei metode presupune aplicarea urmatoarelor principii:-asezarea factorilor trebuie sa se faca in ordinea conditionarii lor;-stabilirea influentei factorilor se face incepand cu cel cantitativ si apoi cu cel calitativ;-un factor substituit ramane substituit pana la sfarsitul procesului de analiza.Cp (Cost de productie) = Ch/Q (Lei/Tona)Cp->Q->Suprafete Tehnologie->Randament (Factorii->Ch->Salarii de cauza)->MaterialeGr1 Gr2f)Cercetarile operationale sunt utilizate cu precadere in analiza previzionala.g)Metodele sociologice au o larga utilizare cu precadere in analiza resurselor umane (chestionarul, interviul).In procesul diagnostic economico-financiar al unei societati se utilizeaza urmatorul sistem de indicatori:-Indicatori al potentialului tehnico-economic (suprafete ocupate, productiile obtinute, situatia activelor imobilizate, situatia activelor circulante, resursele umane, capacitatea de cercetare a unitatii);-Indicatori ai potentialului financiar (capitalul social al unei unitati, situatia neta, lichiditate, autonomie financiara);-Indicatori ai rezultatelor economico-financiare (cifra de afaceri, profitul din exploatare, profitul curent si profitul net);-Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic (eficienta activelor imobilizate, eficienta activelor circulante, rentabilitatea).ORGANIZAREA CONTABILITATII IN CADRUL UNITATILOR DIN AGRICULTURAOrganizarea contabilitatii = cuprinde un ansamblu de norme, instrumente de lucru si folosirea lor intr-o anumita ordine in vederea executarii lucrarilor din contabilitate astfel incat sa se asigure:-inregistrarea cronologica si sistematica a datelor;-prelucrarea si stocarea informatiilor cu privire la evidenta si miscarea patrimoniului;-determinarea marimii cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor financiare;-inventarierea generala;-furnizarea informatiilor, stabilirea patrimoniului national, executia bugetului si intocmirea bilantului la nivelul economiei nationale.La organizarea contabilitatii in cadrul unitatilor patrimoniale, se tine seama de urmatoarele aspecte:-volumul indicatorilor;-perioada la care se face culegerea si transmiterea datelor;-forma de contabilitate;-planul de conturi.Volumul indicatorilor urmariti de catre contabilitate sunt cei prevazuti in BVC. In raport de modul de prelucrare a datelor, numarul acestor indicatori poate fi mai mic sau mai mare. Urmarirea informatiilor in cadrul unitatilor se face de catre contabilul sef. Ca urmare, intocmirea si inregistrarea documentelor la perioade mai scurte de timp, da posibilitatea obtinerii unor informatii utile in activitatea de conducere, de asemeni, urmarirea intocmirii si inregistrarea datelor la perioade scurte da posibilitatea remedierii anumitor aspecte ce pot sa apara in cadrul unitatii.Forma de contabilitate este data de sistemul de formulare corelate intre ele, care stau la baza inregistrarii starii si miscarii elementelor patrimoniale. In acest sistem de formulare se include: documentele, registrele, balanta conturilor, registrul inventar, situatiile de sinteza. In contabilitate se pot utiliza urmatoarele forme de contabilitate:-forma de contabilitate Jurnal Unit (contabilitate clasica);-forma de contabilitate Jurnale Multiple (contabilitate centralizata);-forma Maestru Sah utilizata in societatile agricole.Forma Maestru Sah consta in urmatoarele: pentru fiecare cont sintetic se deschid doua fise, una pentru debit si una pentru credit. Sumele inregistrate in debitul si creditul contului se desfasoara pe conturi corespondente. Ca urmare a acestui lucru, sumele din interiorul fisei sunt asezate asemanator pieselor dintr-o tabla de sah. Principalele operatii si instrumente de lucru utilizate de aceasta forma de contabilitate se prezinta astfel:-jurnalul de inregistrare utilizat pentru inregistrarea cronologica;-fisele de inregistrare sintetica de forma Maestru Sah;-balanta conturilor (sintetica);-registrele sau fisele de contabilitate analitica;-registrul inventar;-situatiile financiar-contabile.Forma de contabilitate informatica este o adaptare a formelor de contabilitate utilizate de catre societati si prevazute in lege. Unitatile care utilizeaza forma de contabilitate informatica au obligatia sa respecte normele de contabilitate prevazute in lege.Planul de conturi este o lista a tuturor conturilor ordonate dupa continutul economic si functia contabila. Planul de conturi constituie 10 clase simbolizate cu o cifra. Ex: Clasa 0, 1 In cadrul claselor se gasesc grupele de conturi simbolizate cu doua cifre. In cadrul grupelor apar conturile sintetice de gradul 1 simbolizate cu trei cifre. Mai intalnim conturi sintetice de gradul 2 exprimate sub forma de patru cifre. Conturile din clasa 1-7 sunt conturile obligatorii pentru toate categoriile de agenti economici. La nivelul unei societati este organizata o contabilitate generala (financiara) tinuta cu conturile 1-7 si contabilitate de gestiune (analitica) care se organizeaza de catre fiecare societate corespunzator necesitatilor lor de informare interna.Contabilitatea de gestiune in societatile agricole este organizata pe subunitati organizatorice. Prin contabilitatea de gestiune are loc determinarea cheltuielilor, veniturilor si a valorilor materiale aflate in dotarea unitatilor. In cadrul subunitatilor organizatorice, contabilitatea se tine cu ajutorul unor registre si poarta numele de evidenta operativa.CAP. VIII CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE8.1 Evaluarea si clasificarea activelor imobilizate;8.2 Amortizarea activelor corporale si necorporale;8.3 Documentele si evidenta operativa a mijloacelor fixe;8.4 Contabilitatea activelor corporale;8.5 Analiza informatiilor privind activele imobilizate.8.1 Evaluarea si clasificarea activelor imobilizateActivele imobilizate cuprind acele valori economice caracterizate prin faptul ca sunt utilizate mai multe cicluri de productie si ca urmare isi transmit treptat valoarea asupra bunurilor obtinute. Activele imobilizate se diferentiaza in imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare. Din aceste imobilizari, importanta deosebita pentru societatile agricole o au imobilizarile corporale: terenurile si mijloacele fixe. La intrarea in patrimoniu, ternurile sunt evaluate corespunzator normelor legale in vigoare. La intrarea in patrimoniul unei societati, mijloacele fixe sunt evaluate la valoarea de intrare. Prin valoare de intrare a mijloacelor fixe se intelege: pretul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate de la unitatile specializate, costul de productie, pentru acele mijloace fixe confectionate sau produse de catre unitatile patrimoniale, pretul de piata, pentru acele mijloace fixe primite cu titlu gratuit. Aceasta valoare a mijloacelor fixe este produsa de catre o comisie de specialisti din unitate, dar cu aprobarea consiliului de administratie sau a adunarii generale. Valoarea acestor mijloace fixe se stabileste tinand cont de existenta pe piata a mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice identice sau asemanatoare cu cele primite.Valoarea de aport sau de utilitate pentru acele mijloace fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii (fuziunii) unor societati. Aceasta valoare trebuie sa fie stabilita de comun acord de societatile care au fuzionat.Valoarea actualizata se stabileste printr-o hotarare de guvern care supune evaluarii, activele imobilizate. Intrucat mijloacele fixe sunt utilizate in mai multe cicluri de productie, ele isi pierd o parte din valoare, fapt ce determina ca la anumite intervale de timp sa se calculeze valoarea reala sau ramasa a mijloacelor fixe. Aceasta valoare se determina ca diferenta intre valoarea de intrare si amortizarea calculata pana la data respectiva.Valoarea reziduala. Chiar si in situatia in care mijloacele fixe au fost scoase din functiune si cand au fost complet amortizate, mai pot prezenta o anumita valoare numita valoare reziduala. Valoarea reziduala este data de valoarea materialelor si a pieselor de schimb ce pot fi recuperate la lichidarea mijlocului fix.Mijloacele fixe sunt mijloace de munca sau complexul de mijloace utilizate ca atare, care indeplinesc obligatoriu si cumulativ urmatoarele conditii:Valoarea de intrare > Valoarea inscrisa in hotararea de guvernValoarea de utilizare > 1anMijloacele fixe aflate in societatile agricole sunt caracterizate prin faptul ca in structura lor contin mijloace fixe vii: plantatiile pe rod, animalele de munca, animalele de productie si reproductie din speciile taurine si ovine.Mijloacele fixe se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:1.Dupa destinatia economica:a)Mijloace fixe direct productive: plantatiile pe rod, tractoarele, masinile;b)Mijloace fixe indirect productive, asigura desfasurarea in conditii optime a procesului de productie. De obicei aceste mijloace fixe sunt utilizate in scopuri social-culturale: cladiri administrative, cluburi, cantine, gradinite etc.2.Dupa apartenenta:a)Mijloace fixe proprii care apartin societatii si sunt inregistrate in contul mijloacelor fixe;b)Mijloace fixe inchiriate, atunci cand mijloacele fixe existente nu fac fata lucrarilor in perioada optima de executie.3.Dupa particularitatile tehnice de constructie si destinatie. Aceasta clasificare este stabilita prin lege, obligatorie pentru toate categoriile de agenti economici si in baza acestui criteriu are loc: organizarea contabilitatii si a calculului amortizarii. Dupa acest criteriu intalnim:a)Constructii si instalatii tehnice;b)Mijloace de transport, animale si plantatii;c)Aparatura, birotica, mobilier, sisteme de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.8.2 Organizarea activelor corporale si necorporale.Folosite in procesul de productie de catre agentii economici a activelor corporale si necorporale duce la deprecierea acestora. Aceasta depreciere, mai ales pentru imobilizarile corporale se datoreaza utilizarilor in procesul de productie, actiunii agentilor atmosferici si a progresului tehnic. Aspectul de depreciere al activelor corporale si necorporale poarta numele de uzura (fizica si morala). Operatiunea de calculare si recuperare a valorii uzurii activelor corporale si necorporale poarta numele de amortizare. Amortizarea mai poate fi definita drept expresia valorica a uzurii inclusa in cheltuieli. Din punct de vedere valoric, desi sunt notiuni diferite, uzura si amortizarea sunt egale. Amortizarea se determina pentru a include la cheltuieli si respectiv in contul de productie a unor sume ce reprezinta participarea activelor corporale si necorporale la obtinerea unor bunuri, lucrari sau servicii alaturi de celelalte consumuri de munca vie si munca materiala. Determinarea amortizarii se face pe baza unor calcule, corespunzator normelor legale in vigoare.Pentru calculul amortizarii trebuiesc cunoscute urmatoarele elemente:a)Suma de amortizat. Aceasta suma este data de valoarea de intrare sau de valoarea reala sau ramasa a activelor corporale si necorporale;b)Durata normata (normala) de functionare;c)Clasificarea mijloacelor fixe.Durata normata de functionare si clasificarea mijloacelor fixe sunt revizuite periodic si aprobate de catre guvern. Plecand de la aceste aspecte, unitatile patrimoniale pot utiliza urmatoarele tipuri de amortizare:-Amortizarea liniara consta in includerea uniforma in cheltuieli a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani de functionare si valoarea de intrare a mijloacelor fixe. A=Vc/D. Sumele incluse la cheltuieli poarta numele de cote de amortizare sau alocatii. Acest procedeu de amortizare se practica in societatile agricole.-Amortizarea degresiva consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu o serie de coeficienti:Coeficientul 1.5 pentru acele mijloace fixe a caror durata este cuprinsa intre 2-5 ani;Coeficientul 2 pentru acele mijloace fixe care au durata normata de functionare cuprinsa intre 5 si 10 ani;Coeficientul 2.5 pentru acele mijloace fixe care au durata normata de functionare mai mare de 10 ani.Acesti coeficienti sunt modificati prin hotarare de guvern la propunerea ministerului de finante.-Amortizarea accelerata presupune includerea la cheltuieli in primul an de functionare a unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Pentru anii urmatori, se practica amortizarea liniara. Competentele de aprobare a regimurilor sau a titlurilor de amortizare revine consiliilor de administratie. Utilizarea amortizarii accelerate se face de catre acele unitati care au o situatie economico-financiara buna, dar cu aprobarea organului teritorial al ministerului de finante.-Amortizarea activelor corporale si necorporale se face incepand cu luna urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, corespunzator duratelor normate de functionare. Activele necorporale de tipul cheltuielilor de constituire, brevete, programe informatice, licente se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani. Terenurile agricole aduse ca aport la infiintarea unei societati nu sunt supuse amortizarii. Fac obiectul amortizarii numai terenurile obtinute prin procesul de vanzare-cumparare. Agentii economici indiferent de forma de organizare si de tipul de proprietate, au obligatia de a evidentia in contabilitate, in conturi distincte, atat mijloacele fixe cat si amortizarea acestora. Institutiile publice (ex: facultatea) nu platesc amortizarea, dar au obligatia de a inregistra in contabilitate, in conturi separate, mijloacele fixe si materialele rezultate din dezmembrarea sau valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiune. Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se face cu aprobarea consiliului de administratie, iar la institutiile publice cu aprobarea coordonatorului principal de credite (ex: Ministerul Invatamantului), la expirarea duratei normate. In cazul nerecuperarii integrale pe calea amortizarii a valorii de intrare a mijloacelor fixe, agentii economici vor asigura acoperirea valorilor neamortizate din sumele rezultate in urma valorificarii.8.3 Documentele si evidenta operativa a mijloacelor fixe.Modalitatile de procurare a mijloacelor fixe poarta numele de investitii (imobilizari in curs). Investitiile se pot executa in cadrul unei societati in antrepriza sau in regie. Cand lucrarea se executa in antrepriza, unitatea patrimoniala contracteaza cu o unitate specializata care isi asuma obligatia sa execute si sa predea la timp investitia. In aceasta situatie, unitatea patrimoniala are obligatia sa puna la dispozitia unitatii specializate, fondurile necesare. In situatia in care lucrarea se executa in regie, unitatea patrimoniala trebuie sa se ocupe de intreaga activitate: procurare de materiale, forta de munca specializata si urmarirea investitiei pe tot parcursul desfasurarii ei. Plecand de la aceste aspecte, mijloacele fixe pot intra intr-o unitate astfel:-aportul asociatiilor;-cumparate de la unitati specializate;-realizate prin productia proprie;-primite cu titlu gratuit.Intrarea mijloacelor fixe intr-o unitate se face pe baza documentului PROCES VERBAL DE RECEPTIE pentru acele mijloace fixe care nu necesita montaj si nici probe tehnologice.In acest document se inscriu urmatoarele informatii: denumirea mijlocului fix, caracteristicile tehnice, valoarea de intrare a mijlocului fix, numarul de inventar, durata normata de utilizare, numele si prenumele persoanei care participa la receptia mijlocului fix.Proces verbal de receptie preliminara (provizorie) pentru acele mijloace fixe care necesita montaj: receptia cladirilor.Proces verbal de receptie a punerii in functiune pentru acele mijloace fixe care necesita atat montaj cat si probe tehnologice: sistemele de irigat. Ultimele doua documente sunt utilizate pentru a inscrie deficientele constatate cu ocazia receptiei si a fixa termenele de remediere a acestora. Pentru miscarea mijloacelor fixe in cadrul unei societati se utilizeaza documentul Bon de miscare a mijloacelor fixe. Modalitatile de iesire a mijloacelor fixe pot avea loc astfel: -scoaterea din functiune la expirarea duratei normate de functionare retrase de asociatie;-vanzari de mijloace fixe;-calamitati naturale.Documentul utilizat la scoaterea din functiune a mijlocului fix complet amortizat poarta numele de Proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe. In acest document sunt consemnate urmatoarele informatii: denumirea mijlocului fix, caracteristicile tehnice, amortizarea calculata, materialele recuperate, cheltuielile efectuate pentru recuperarea acestora, numele, prenumele si semnatura comisiei.Mijloacele fixe aflate in dotarea societatilor comerciale se afla in folosinta subunitatilor organizatorice. Ca urmare a acestui lucru, la nivelul lor trebuie sa se gaseasca informatii cu privire la mijloacele fixe aflate in dotarea acestora. Pentru aceasta se utilizeaza Registrul pentru evidenta, inventarierea si amortizarea mijloacelor fixe sau Registrul pentru mijloacele fixe. In acest registru, mijloacele fixe sunt urmarite de partizi (pagini), deschise pe feluri sau categorii de mijloace fixe corespunzator criteriului de clasificare obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale: constructii, instalatii, mijloace de transport, plantatii, animale, mobilier etc. In cadrul fiecarei categorii, mijloacele fixe sunt inscrise individual, in care consemnam informatiile: denumirea, data intrarii, valoarea de intrare, amortizarea si data iesirii.In alte unitati pentru evidenta operativa a mijloacelor fixe se utilizeaza Fisa mijlocului fix. Si in acest registru sunt consemnate aceleasi informatii ca si in Registrul pentru mijloace fixe. La nivelul societatilor intalnim Registrul numerelor de inventar. In acest registru, urmarirea mijloacelor fixe se face tot in ordinea categoriilor stabilite de lege si unde, pe langa atribuirea de numere de inventar, se inscrie unitatea unde mijlocul fix a fost repartizat. In raport de particularitatile mijloacelor fixe, numerele de inventar sunt inscrise direct cu vopsea alba sau sub forma de tablite pentru animale (crotarii).8.4 Contabilitatea activelor corporaleOrganizarea contabilitatii activelor corporale da posibilitatea sa se cunoasca urmatoarele informatii: -volumul total al activelor corporale de care dispune unitatea;-volumul sau valoarea amortizarii activelor corporale;-controlul gestionar al acestora atunci cand este cazul.Contabilitatea activelor corporale se tine cu ajutorul conturilor sintetice de gradul 1: terenuri si mijloace fixe.Contul Sintetic: Terenul este desfasurat pe doua conturi sintetice de gradul 2: Terenuri si Amenajari de terenuri (clasa a 2-a).Contul Terenuri are functie contabila de activ. Ca urmare a acestui lucru, in debitul acestui cont se inregistreaza:a)valoarea terenurilor aduse ca aport la infiintarea unei societati dupa formula:Terenuri = Decontari cu asociatii privind operatiile de capital ?b) valoarea terenurilor cumparate, se inregistreaza: Terenuri = Furnizori din imobilizari ?c)valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit:Terenuri = Subventii pentru investitii ?Contul Amenajari de terenuri este tot un cont cu functia contabila de activ si el se ghideaza cu amenajarile efectuate:a)valoarea amenajarii executate in regie proprie dupa formula:Amenajari de terenuri = Venituri din productia de imobilizari - ?b)valoarea amenajarilor executate in antrepriza dupa formula:Amenajari de teranuri = Furnizori din imobilizari - ?In creditul acestui cont se inregistreaza:a)valoarea terenurilor retrase de asociatiDecontari cu asociatii privind operatiile de capital = Terenuri - ?b)valoarea terenurilor vandute; Incasarea veniturilor:Debitori diversi = Alte venituri din exploatare ? (valoarea de vanzare)Concomitent cu aceste inregistrari, are loc iesirea din gestiune a terenurilor.Alte cheltuieli de exploatare = Terenuri ? (valoarea de intrare)Soldul contului terenuri este intotdeauna debitor, care economic arata valoarea terenurilor la data respectiva. Contul Mijloace fixe este un cont cu functie contabila de activ si in debitul contului se inregistreaza:a)mijloace fixe intrate ca aport:Mijloace fixe = Decontari cu asociatii privind operatiile de capital - ?b)valoarea mijloacelor fixe din cumparari:Mijloace fixe = Furnizori din imobilizari - ?c)valoarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit:Mijloace fixe = Subventii pentru investitii - ?d)valoarea mijloacelor fixe construite de catre unitatile patrimoniale:Mijloace fixe = Venituri din productia de imobilizari - ?e)valoarea mijloacelor fixe intrate prin montaj si executate prin regie proprie:Mijloace fixe = Imobilizari in curs - ?Mijloacele fixe ca urmare a utilizarii lor in procesul de productie sunt supuse procesului de depreciere (uzura). Aceasta uzura se include la cheltuieli si poarta numele de amortizare. Inregistrarea amortizarii in contabilitate se face astfel:Cheltuielile privind amortizarile, imobilizarile corporale = Amortizarea imobilizarilor corporale - ?In creditul contului se inregistreaza:a)valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune complet amortizate:Amortizarea imobilizarilor corporale = Mijloace fixe ? (valoarea de intrare)b)valoarea mijloacelor fixe scoase din functiune, dar care nu au fost complet amortizate: % = Mijloace fixe ? (valoarea de intrare)Amortizarea imobilizarilor corporale pentru valoarea amortizataAlte cheltuieli de exploatare pentru valoarea neamortizatac)valoarea mijloacelor fixe vandute:Debitori diversi = Alte venituri din exploatare ? (valoarea de vanzare)Concomitent cu aceasta inregistrare are loc scoaterea din functiune. % = Mijloace fixe ? (valoarea de intrare)Amortizarea imobilizarilor corporale pentru valoarea amortizataAlte cheltuieli de exploatare pentru valoarea neamortizataSoldul contului Mijloace fixe este intotdeauna debitor si economic arata valoarea mijloacelor fixe aflate in stoc la data respectiva.8.5 Analiza informatiilor privind activele imobilizateDatele necesare efectuarii analizei activelor imobilizate se iau din registre, conturi si situatii de sinteza. Principalele aspecte urmarite in analiza activelor imobilizate sunt legate de valoare, structura, starea si utilizarea la intreaga capacitate si modul cum se reflecta acestea in performantele economice ale unitatii.Valoarea terenurilor detinute de catre o societate agricola se ia din registrul fondului funciar. La nivelul subunitatilor, se ia din registrul aflat in cadrul societatii.Structura terenurilor da posibilitatea sa se cunoasca care sunt categoriile de folosinta dintr-o unitate sau subunitate respectiv modalitati de crestere a suprafetei arabile.Valoarea mijloacelor fixe aflate la nivelul unei societati se cunosc din contul Mijloace fixe. Valoarea mijloacelor fixe aflate in dotarea subunitatilor organizatorice se stiu din Registrul pentru mijloace fixe.Structura mijloacelor fixe este indicatorul care arata ce pondere detine o categorie de mijloace fixe in totalul mijloacelor fixe si se determina dupa formula:%VMFc = VMF din c / VtMF x 100%VMFc ponderea valorii mijloacelor fixe din categorieVMF c = valoarea mijloacelor fixe din categorieVtMF = valoarea totala a mijloacelor fixeStarea mijloacelor fixe se determina cu ajutorul indicatorilor:-coeficientul de uzura (Ku) se determina ca raport intre amortizarea mijloacelor fixe si valoarea mijloacelor fixe * 100: Ku = AMF / VMF x 100Valoarea ridicata a acestui indicator in cadrul societatii, obliga factorii de decizie fie la scoateri masive din functiune, fie utilizarea acestor mijloace fixe dar cu cheltuieli mari pentru aducerea lor la starea de functionare.-gradul de reinoire a mijloacelor fixe (Gr) reprezinta raportul dintre valoarea mijloacelor fixe nou intrate si valoarea mijloacelor fixe * 100:Gr = VMFni / VMF x 100In analiza acestui indicator, trebuie sa se tina seama de performantele tehnice, de randamentul mijlocului respectiv, cerintele ergonomice etc. De utilizarea la intreaga capacitate a mijloacelor fixe se ocupa seful subunitatii in domeniul in care se afla. Modul cum activele corporale se reflecta in performantele economice al unei societati, atesta modul de utilizare a capacitatii acestora. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor indicatori:-cifra de afaceri la 100 ha teren arabil sau agricol:CA/100Ha = CA/S x 100-cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe:CA/1000MF = CA/VMF x 1000-profitul brut si profitul net la 1000 lei mijloace fixe:Pb/1000MF = Pb/VMF x 1000Pn/1000MF = Pn/VMF x 1000CAP.IX CONTABILITATEA ACTIVELOR CIRCULANTE9.1 Evidenta materialelor consumabile;9.1.1 Evaluarea, documentele si evidenta operativa a materialelor consumabile;9.1.2 Contabilitatea materialelor consumabile;9.2 Evidenta produselor finite;9.2.1 Importanta, destinatia, evaluarea, documentele si evidenta operativa a produselor finite;9.2.2 Contabilitatea produselor finite;9.3 Evaluarea, documentele si evidenta operativa a animalelor;9.4 Analiza informatiilor privind activele circulante.9.1 Evidenta materialelor consumabileDesfasurarea unei activitati presupune utilizarea unei mari diversitati de active circulante. Particularitatile productiei agricole impun activelor circulante anumite caracteristici respectiv utilizarea uniforma in cursul anului, mai ales in productia vegetala, cat si faptul ca o parte din acestea pot fi obtinute din productia proprie.Materialele consumabile sunt bunuri folosite in procesul de productie. Ca structura, materialele consumabile apar in cadrul societatii astfel:-materiale auxiliare;-combustibil;-materiale de ambalat;-piese de schimb;-seminte si material de plantat;-furaje;-alte materiale consumabile.Ele sunt valabile pentru toate societatile comerciale.Corespunzator normelor legale in vigoare in momentul intrarii in patrimoniu, materialele pot fi evaluate (Evaluare = exprimare in bani) astfel:-la costul de achizitie pentru bunurile procurate de la furnizori la pretul standard (pretul prestabilit);-la costul de productie pentru bunurile obtinute din productia proprie;-la valoarea de utilitate pentru acele bunuri aduse ca aport sau primite cu titlu gratuit;Costul de achizitie este format din doua componente:-pretul din factura furnizorului;-cheltuielile de transport, aprovizionare, taxe, comisioane.Inregistrarea in contabilitate a bunurilor respective se poate face in doua modalitati:-la costul complet de achizitie (pretul din factura + toate cheltuielile), aceasta solutie prezinta neajunsuri ca nu toate cheltuielile ajung odata cu factura, motiv pentru care este mai putin utilizata;-inregistrarea in conturile de stocuri a bunurilor respective la pretul din factura in momentul intrarii in unitate, iar celelalte cheltuieli sunt colectate separat in contul Diferente de pret. Sumele inscrise in contul Diferente de pret sunt repartizate ulterior corespunzator materialelor. In situatia in care materialele sunt evaluate la preturile standard in momentul sosirii in unitate, bunurile se inregistreaza in conturile respective la acest pret. Diferentele ce pot sa apara intre pretul standard si costul de achizitie realizat sunt colectate de asemenea in conturile Diferente de pret. Costul de productie este costul prevazut in BVC. Valoarea de utilitate se stabileste in raport de valoarea pietei si de utilitatea bunului pentru unitate. In societatile agricole nu se lucreaza cu conturile Diferente de pret, bunurile sunt inregistrate in momentul sosirii la pretul din factura, iar celelalte cheltuieli sunt colectate separat de catre sectorul economic sau sectorul de marketing sau de ADF (Aprovizionare, Desfacere, Transport) si sunt repartizate ulterior in baza unor chei de repartizare.La iesirea din depozit, materialele sunt evaluate la costul mediu ponderat:Cmp = ?q * p/ ?q = (100*10)+(50*15)+(10*8) / 100+50+10 = 11.43100 t 10 nn50 t 15 nn10 t 8 nAceasta metoda se practica si in unitatile agricole.Metoda Fifo Prima intrare este prima iesire. 100 t -100 * 10 -10 * 15Metoda Ufo Ultima intrare este prima iesire 10 t * 8 50 t * 15 50 t * 109.1.1 Evaluarea, documentele si evidenta operativa a materialelor consumabilePastrarea materialelor se face in depozite si sunt date in grija unui gestionar. Un rol important in gestiunea materialelor revine sefului de exploatatie corespunzator contractelor de aprovizionare, a notelor de comanda in care se specifica cantitatea, au loc sosirea materialelor. La primire, materialele sunt supuse receptiei cantitative si calitative. Pentru aceasta se utilizeaza documentul NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTA. Atunci cand diferentele sunt mari, in baza acestui document, unitatea comunica refuzul partial sau total de plata. BON DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE sta la baza intrarii si iesirii materialului respectiv si miscarea acestuia intr-o unitate.BON DE CONSUM, se justifica toate consumurile care au loc intr-o societate. In baza acestui document, are loc incarcarea cheltuielilor la cultura sau activitatea pentru care a fost intocmit si scoaterea din gestiune a bunurilor folosite.FISA CONSUMULUI DE FURAJE se intocmeste pe specii si categorii de varsta. In baza acestui document, datele se inscriu in bonul de consum.Evidenta operativa se tine cu REGISTUL DE MATERIALE, in acest registru, materialele si materialele de natura obiectelor de inventar sunt urmarite pe partizi (pagini) deschise pe feluri de bunuri (ex: azotat de amoniu, superfosfat, sape, galeti). Registrul se deschide annual, la inceputul anului. Economistul inscrie in partitiile respective stocul si soldul. In cadrul fiecarei partizi, bunurile respective sunt inregistrate cantitativ (intrari, iesiri, stoc) si valori (intrari, iesiri, sold). Lunar, economistul de ferma intocmeste SITUATIA STOCURILOR pe care o inainteaza la contabilitatea societatii. Acest document sta la baza miscarii materialelor in cadrul societatii corespunzator necesitatilor de productie pe de o parte si pe de alta parte, are loc punerea de acord a datelor din evidenta subunitatii cu cea de la contabilitatea intreprinderii. In alte forme de asociere pentru evidenta operativa a materialelor se utilizeaza fisa de magazie. Ea se deschide pentru fiecare fel de bun in parte, iar inregistrarile se fac numai calitativ. In orice moment, din aceste registre se cunosc stocurile. Pentru factorii de decizie de la nivelul subunitatilor, aceste stocuri stau la baza intocmirii planului de aprovizionare. Pentru a se umbla cu mai multa usurinta la acest registru, economistul ataseaza la prima pagina un opis. Opisul este o hartie care contine toate bunurile inscrise in registru, in care se arata la ce pagina se gasesc.9.1.2 Contabilitatea materialelor consumabileCorespunzator legii contabilitatii, contabilitatea valorilor materiale se poate organiza dupa doua metode:1)Metoda inventarului permanent;2)Metoda inventarului intermitent.1)In cazul metodei inventarului permanent, in contabilitate, in conturile de stoc se inregistreaza pe baza de documente, toate operatiile de intrare si de iesire astfel incat in orice moment aceste conturi prin soldurile lor, pun la dispozitie informatii privnd cantitatea si valoarea. Soldul = D-C. Metoda inventarului permanent presupune organizarea contabilitatii de gestiune sau a contabilitatii analitice dupa urmatoarele procedee:a)Metoda cantitativ valorica presupune deschiderea la nivel de contabilitate, cate o fisa pentru fiecare material in parte. La nivelul depozitelor se tine o evidenta asemanatoare. Metoda prezinta avantajul punerii de acord cu usurinta a datelor de la depozite cu cele din contabilitate, in schimb prezinta dezavantajul unui volum mare de munca. b)Metoda operativ contabila, consta in tinerea la nivelul contabilitatii, a unei evidente valorice, iar la depozite o evidenta cantitativa. Concordanta inregistrarilor se face lunar prin evaluarea stocurilor.c)Metoda valorica presupune tinerea evidentei valorice materiale, atat la depozit cat si la contabilitate. Punerea de acord a datelor se face prin punctaj. Aceasta metoda a inventarului permanent este aplicata in cadrul societatilor agricole.2)Metoda inventarului intarmitent iesirile se determina prin inventariere. Se aplica in general in unitatile patrimoniale mici. Contabilitatea materialelor se tine cu ajutorul contului Materiale consumabile, cont sintetic de gradul 1 care face parte din clasa a treia si cont sintetic de gradul 2 care dau posibilitatea determinarii structurii cheltuielilor. Conturile sintetice de gradul 2 figureaza in planul de conturi cu patru cifre.Contul Materiale consumabile este un cont cu functie contabila de activ, ca urmare contul se debiteaza in urmatoarele situatii:-valoarea materialelor aduse ca aport la infiintarea unei societati:Materiale consumabile = Decontari cu asociatii privind operatiile de capital ?-valoarea materialelor cumparate:Materiale consumabile = Furnizori ?-valoarea materialelor primite cu titlu gratuit:Materiale consumabile = Alte venituri din exploatare ?-valoarea materialelor constatate plus cu ocazia inventarierii:Materiale consumabile = Cheltuieli privind materialele consumabile - ? Contul se crediteaza in urmatoarele situatii:-valoarea materialelor folosite in procesul de productie:Cheltuieli privind materialele consumabile = Materiale consumabile ?-concomitent cu aceasta inregistrare are loc inregistrarea cheltuielilor de aprovizionare transport aferente materialelor utilizate in procesul de productie:Cheltuieli privind materialele consumabile = Alte venituri din exploatare - ?-valoarea materialelor consumabile donate:Alte cheltuieli din exploatare = Materiale consumabile ?-valoarea materialelor anului acesta:Cheltuieli cu pierderile din calamitati = Materiale consumabile ?Soldul contului Materiale consumabile este intotdeauna debitor si economic arata valoarea materialelor aflate in stoc la data respectiva.9.2 Evidenta produselor finite9.2.1 Importanta, destinatia, evaluarea, documentele si evidenta operativa a produselor finiteProdusele finite sunt bunuri obtinute in urma procesului de productie destinate valorificarii.Importanta produselor consta in urmatoarele:-stau la baza aprovizionarii populatiei cu alimente;-stau la baza aprovizionarii cu materii prime a industriei alimentare;-folosite pentru export.In cadrul unitatilor agricole se obtin produse vegetale si animale in raport de structura culturilor si structura animalelor. In unitate se obtin produse principale si produse reziduare (secundare). In anumite situatii, produsele finite pot fi valorificate in forma in care s-au obtinut si ele sunt supuse in continuare unui proces de prelucrare si in aceasta situatie poarta numele de semifabricate.Destinatia:-valorificarea in afara societatii;-valorificarea catre alte subunitati care le-au obtinut;-plata unor lucrari;-formarea unor rezerve atat pentru procesul de productie cat si pentru valorificarea ulterioara.Pentru a putea fi inregistrate in evidenta, produsele sunt supuse evaluarii.La recoltare produsele principale sunt evaluate la costul de productie programat (costul prevazut in BVC). Produsele reziduare (secundare) sunt evaluate la preturi conventionate. Produsele livrate in afara societatii sau la alte subunitati ale aceleiasi societati sunt evaluate la pretul de vanzare adica pretul format in raport de cerere si oferta. Produsele consumate de subunitatea care le-a produs, cat si cele care raman in stoc indiferent de ce destinatie au sunt evaluate la costul de productie programat.Documentele utilizate pentru evidenta produselor sunt:-BON DE TRANSPORT (bon de insotire a produselor finite). Prin centralizarea bonurilor de transport dintr-o zi se determina cantitatea recoltata si pentru care se utilizeaza BONUL DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE, document ce sta la baza inregistrarii productiei totale obtinute.Productia globala este expresia valorica a productiei principale si secundare.Productia marfa = Productia totala = Productia principalaJurnalul demulsor se intocmeste lunar pentru productia de lapte pentru vaci si oi. Ultima coloana inregistreaza numarul de vitei obtinuti.Dispozitie de livrare, aviz, expediere pentru miscarea productiei si serviciilor in cadrul societatilor agricole.Evidenta operativa a produselor finite se tine cu REGISTRUL DE MATERIALE. Urmarirea lor se face pe parcurs dispuse pe pagini deschise pe file de produse (ex: grau, porumb, lapte). Inregistrarea in fiecare partida se face cantitativ si valoric.FISA DE MAGAZIE. Se deschide cate o fisa pentru fiecare cont de produs in parte. Inregistrarea se face numai cantitativ.Produsele recoltate si livrate sunt inregistrate in REGISTRUL DE URMARIREA REALIZARII BVC SI A PRODUCTIEI.Partida productia si veniturile. Aceasta partida se deschide pentru fiecare produs obtinut in subunitatea respectiva. Din aceasta partida se obtin informatii referitoare la productia totala programata, productia totala realizata, productia marfa programata, productia marfa realizata.Produsele recoltate si consumate in anul curent mai sunt inregistrate tot in Registrul de urmarirea realizarii BVC si a productiei in partida produselor recoltate si consumate in anul curent (de plan). Aceasta partida inregistreaza de obicei auto-consumuri (consumuri prprii).Sumele inscrise in aceasta partida sunt inregistrate pe total subunitate si pe culturi sau activitati.Sumele inscrise in aceasta partida nu incarca cheltuielile totale ale subunitatii, ci numai cheltuielile culturii sau activitatii pentru care au fost consumate.9.2.2 Contabilitatea produselor finite Contabilitatea produselor finite se sustine la nivelul societatilor cu ajutorul contului Produse finite si variatia stocurilor. Contul Produse finite este un cont cu functie contabila de activ. Contul Variatia stocurilor este un cont bifunctional si el este utilizat drept cont corespondent pentru conturile Produse finite, Semifabricate, Animale si pasari. Contul se crediteaza cu valoarea produselor sporului in greutate, semifabricatelor obtinute din productia proprie. Contul se debiteaza cu valoarea produselor finite, a semifabricatelor, a animalelor livrate. Contul Produse finite fiind cont de activ se debiteaza in urmatoarele situatii:-la recoltare dupa formula:Produse finite = Variatia stocurilor ? (Qt * Cpo)Qt = productia totala recoltata;Cpo = costul de productie programat-la plusurile constatate cu ocazia inventarierii:Produse finite = Variatia stocurilor ?Contul se crediteaza in urmatoarele situatii:-livrari in afara societatii, inregistrarea veniturilor se face: % = Venituri din vanzarea produselor finite - ? (Plata in numerar) Casa (Qv * Pp)(Prin virament) Cont curent (Cantitatea vanduta * Pretul de productie)(Plata dupa vanzare) Clienti -scoaterea din gestiune a produselor finite:Variatia stocurilor = Produse finite ? (Qv * Cpo)-livrarile de produse catre alte subunitati ale aceleiasi societati:Materiale consumabile = Alte venituri din exploatare ? (Qv * Pp)(Subunitatea care cumpara) (Subunitatea care vinde)-concomitent cu aceasta inrgistrare, subunitatea care vinde scade din gestiune Produsele finite:Variatia stocurilor = Produse finite ? (Qv * Cp)-consum prpriu:Variatia stocurilor = Produse finite ? (Q * Cpo)-lipsurile la inventar neimputabile:Variatia stocurilor = Produse finite ?-valoarea produselor finite donate:Alte cheltuieli din exploatare = Produse finite ?-valoarea calamitatilor naturale:Cheltuieli privind calamitatile = Produse finite ?Soldul contului Produse finite este intoteauna debitor si economic arata valoarea produselor din stoc la data respectiv.9.3 Evaluarea, documentele si evidenta operativa a animalelorIn componenta activelor circulante, in societatile agricole intra animalele tinere si la ingrasat, iar din speciile de productie si reproductie se includin activele circulante pasarile, coloniile de albine si suinele. Produsii obtinuti din productia proprie, sporul de crestere in greutate se evalueaza la costul de productie programat, adica la costul de productie prevazut in BVC. Animalele tinere cumparate sunt evaluate la pretul din partura furnizorului, iar cheltuielile de transport-aprovizionare sunt colectate separat la sectorul contabilitatii si repartizate ulterior. La livrare, animalele sunt evaluate la pretul de productie.Principalele documente utilizate pentru evidenta animalelor sunt:1.Actul de fatare se intocmeste pentru speciile cabaline si taurine, individual, iar pentru celelalte specii, global;2.Actul de mutatie utilizat pentru trecerea animalelor de la o categorie la alta cat si la reformarea animalelor adulte trecute la ingrasat;3.Actul de cantarire utilizat pentru determinarea sporului in greutate. Pe baza sporului in greutate se justifica consumul de furaje si are loc salarizarea angajatilor;4.Actul de moarte disparitie taiere al animalelor, utilizat pentru moarte, disparitie, taiere. Spre deosebire de celelalte documente care poarta viza numai a sefului de exploatatie, aceste documente mai poarta semnatura directorului si a medicului veterinar din circa sanitar-veterinara unde se afla situata unitatea.Evidenta operativa se tine cu urmatoarele registre:1.Registrul pentru evidenta animalelor tinere utilizat pentru inscrierea acelor animale pe care unitatea patrimoniala le opreste pentru prasila;2.Registrul evolutiei efectivelor de animale se utilizeaza pentru evidenta efectivelor de animale. In acest registru animalele sunt urmarite pe specii si categorii de varsta. Pentru efectivele de animale stabilite dupa fiecare inregistrare, documentele poarta viza sefului de exploatatie.9.4 Analiza informatiilor privind activele circulanteDatele necesare efectuarii analizei se iau din evidenta tehnica-operativa (registre), din conturi, situatii de sinteza. Din activele circulante, un rol deosebit in activitatea de productie a unitatilor patrimoniale, le revine stocurilor. Un obiectiv principal in analiza stocurilor il constituie compararea stocurilor efective cu cele antecalculate (programate). In urma acestei comparari pot rezulta stocuri peste cele programate (mai mari) si stocuri sub cele programate (mai mici). Atat cele mari cat si cele mici produc o serie de dereglari in activitatea unitatii: cand stocurile sunt mai mici, unitatea nu poate sa execute o serie de lucrari in perioada optima. Cand stocurile sunt mai mari, unitatea are imobilizate mijloace banesti in bunuri care nu le sunt necesare la momentul respectiv si datorita lipsei banilor, nu-si poate procura bunurile necesare.In analiza stocurilor, se calculeaza durata de imobilizare a stocurilor in zile: Di = * 360 / Ie = stocul mediu annualIe = valoarea iesirilor din magazieCreantele (Drepturile) apar ca urmare a relatiilor ce iau nastere intre unitatea patrimoniala si clientii sai. Dupa natura lor, aceste creante pot fi:-normale (legate de desfasurarea fireasca a activitatii unei unitati);-anormale (atunci cand avem clienti care au refuzat produsele, debitori din reclamatii).Creantele mai pot fi:-certe (pot sa imi incasez drepturile, avem clienti solvabili);-incerte (cuprind clientii insolvabili).Dupa durata de incasare a drepturilor intalnim:a)creante pe termen scurt (30 zile);b)creante pe termen mediu (60 zile);c)creante pe termen lung (>60 zile).Disponibilitatile banesti si plasamentele constituie principalul element al trezoreriei unei unitati. In analiza disponibilitatilor banesti se utilizeaza indicatorii:-gradul net de asigurare 1. Gn = Disponibilitati banesti / Active circulante * 100-gradul brut de asigurare2. Gb = Disponibilitati banesti / Active imobilizate * Active circulante * 100 Din practica economica se considera ca acest indicator trebuie sa aiba o valoare de 3-5% in cazul 1 si 1-1.5% in cazul 2.-gradul brut de asigurare se determina in doua variante:1.Gb = Disponibilitatile banesti + Plasamente / Active circulante * 1002.Gb = Disponibilitatile banesti + Plasamente / Active imobilizate + Active circulante * 100Se considera o valoare buna al acestui indicator, atunci cand are o valoare de 30% in prima situatie si 10% in a doua situatie.Eficienta utilizarii activelor circulante se determina cu ajutorul indicatorului:viteza de rotatie.Rotatia constituie circuitul repetat al activelor circulante intr-o anumita perioada de timp.Circuitul este drumul parcurs de catre activele circulante din momentul achizitionarilor si pana in momentul incasarii bunurilor si serviciilor livrate. Viteza de rotatie se exprima cu ajutorul a doi indicatori:-durata in zile-numarul de circuite.In productia vegetala, viteza de rotatie are durata mare si deci fonduri mari.Dr = Acm * T / CADr durata in zileAcm soldul mediu al activelor circulanteT numarul de zile (trimestru sau an)CA cifra de afaceriN = CA / AcmCunoasterea acestui indicator prezinta importanta intrucat in raport de datele pe care le inregistreaza viteza de rotatie, unitatea apeleaza mai mult sau mai putin la credite.Cifra de afaceri la 1000 lei active circulante este: CA/1000 AC = CA/AC * 1000Profitul brut si profitul net la 1000 lei active circulante este:Pb, Pn/1000 AC = Pb,Pn/AC * 1000CAP. X CONTABILITATEA CHELTUIELILOR10.1 Importanta si clasificarea cheltuielilor;10.2 Evidenta operativa a cheltuielilor in subunitatile organizatorice;10.3 Contabilitatea cheltuielilor;10.4 Analiza informatiilor privind cheltuielile.10.1 Importanta si clasificarea cheltuielilorDesfasurarea unei activitati presupune consumarea anumitor resurse materiale, financiare si de munca vie. Expresia baneasca a consumului resurselor materiale, financiare si de munca vie poarta numele de cheltuieli.Cheltuielile constituie un indicator important in activitatea de conducere, atat la nivelul unitatii, cat si la nivelul subunitatii, la nivelul unei culturi, categorii sau activitati.In vederea cunoasterii marimii cheltuielilor, cat si in vederea determinarii costului de productie, apare necesitatea clasificarii sau sistematizarii lor in raport de scopul pe care il urmarim.Dupa continutul economic intalnim:-cheltuielile cu munca vie (consumul de forta de munca) care imbraca forma in contabilitate sub denumirea de salarii cuvenite angajatilor permanenti si zilieri, precum si alte cheltuieli cu munca vie suportate de catre angajator (pensie, sanatate, somaj);-cheltuielile materiale presupun consumuri de materii prime (materiale consumabile, carburanti, amortizare, piese de schimb).Dupa rolul pe care il au in procesul de productie intalnim:-cheltuielile de baza sunt consumurile care asigura desfasurarea nemijlocita a procesului de productie. Datorita acestui lucru, aceste cheltuieli poarta numele si de cheltuieli tehnologice;-cheltuielile de regie (de servire) sunt consumuri care nu au legatura directa cu procesul de productie, dar asigura desfasurarea optima a acestuia, ele sunt considerate cheltuieli de administratie si de conducere.Clasificarea cheltuielilor:1.Dupa modul de includere in obiectul de calculatie intalnim:a)cheltuieli directe, sunt consumuri care in momentul efectuarii pot fi repartizate asupra unei culturi, categorii de animale, activitati;b)cheltuieli indirecte, sunt consumuri care in momentul efectuarii nu se pot repartiza, ci ele ajung la cultura si activitate prin repartizare.Din cadrul cheltuielilor indirecte fac parte: cheltuielile comune si cheltuielile generale.Cheltuielile comune sunt cheltuieli care se fac pentru administratia si conducerea unei subunitati organizatorice.Cheltuielile generale sunt cheltuieli care se fac pentru administratia si conducerea unei societati.2.Dupa fazele circuitului economic intalnim:a)cheltuieli de aprovizionare pentru procurarea bunurilor necesare desfasurarii procesului de productie;b)cheltuieli de productie;c)cheltuieli de desfacere.3.In raport de momentul consumului intalnim:a)cheltuieli curente, se fac in decursul anului financiar;b)cheltuieli inregistrate in avans (anticipate) efectuate in anul curent, care privesc activitatea in urmatorii 2-4 ani;c)productia in curs de executie (neterminata) efectuata in anul curent care priveste activitatea anului urmator.4.Conform legii contabilitatii, in raport de natura activitatii la care se refera, intalnim:a)cheltuieli de exploatare, sunt consumuri efectuate de catre unitatea patrimoniala in vederea realizarii obiectului sau de activitate;b)cheltuieli financiare legate de activitatea financiara si de trezorerie a unitatii;c)cheltuieli extraordinare, au rol cu totul intamplator in cadrul unitatilor.10.2 Evidenta operativa a cheltuielilor in subunitatile organizatorice din societatile agricoleEvidenta operativa a cheltuielilor da posibilitatea factorului de decizie sa cunoasca marimea acestora la nivelul subunitatii, unei culturi, categorii de animale sau activitate.Evidenta operativa se tine cu REGISTRUL DE URMARIREA REALIZARII BVC SI A PRODUCTIEI. Registrul se deschide anual.Urmarirea cheltuielilor in acest registru se face pe partizi (pagini) deschise pe elemente de cheltuieli.Principalele partizi de cheltuieli din acest registru sunt:-salariile;-contributii pentru asigurari sociale (somaj, sanatate);-materiale (consumuri din stocul de la 1 ianuarie + cumparari);-lucrari si servicii prestate de terti;-produse finite recoltate si consumate in anul curent;-animale tinere cumparate si animale adulte reformate;-productie in curs de executie si cheltuieli inregistrate in avans.La inceputul anului, in cadrul acestor partizi, economistul inscrie in BVC cifrele planificate pentru fiecare element de cheltuiala. In cadrul acestor partizi, cheltuielile sunt inregistrate total pe subunitate si apoi desfasurarea lor pe culturi, categorii de animale, activitati respectiv tractoare si masini agricole, irigarea culturilor, cheltuieli comune: grau, porumb, vaci de lapte etc. Tot in acest registru se mai intalneste Partida cotei de cheltuieli primite: de aprovizionare, amortizare, cheltuieli generale, cheltuieli cercetare-dezvoltare. In aceasta patida cheltuielile sunt inregistrate numai total pe subunitate. Lunar, cheltuielile inscrise in partizile mai sus amintite, sunt centralizate in acelasi registru in Partida Recapitulatia productiei, cheltuielilor si a rezultatelor financiare.Partida Salarii colecteaza salariile utilizate de catre subunitate, de catre muncitorii permanenti si zilieri. Inregistrarea acestor salarii are loc pentru muncitorii permanenti pe baza documentului TAT DE PLATA. Pentru muncitorii zilieri se folosesc documentele PONTAJUL LUCRARILOR MANUALE si LISTA DE PLATA. Pentru mecanizatori, statul de plata se intocmeste pe baza documentului EVIDENTA ACTIVITATII MECANIZATORULUI. Partida Contributii pentru asigurari sociale (somaj, sanantate). In aceasta partida, cheltuielile respective sunt inregistrate pe baza recapitulatiei lucrarilor din pontaje si a statelor de plata.Marimea cheltuielilor inscrise in aceasta partida se suporta de catre angajator si se fixeaza de catre lege.Partida Materiale colecteaza in baza bonului de consum toate consumurile care au loc in anul curent din stocurile de la 1 ianuarie + cumparari. Intrucat aceste elemente de cheltuiala ocupa o pondere mare in totalul cheltuielior, factorul de decizie trebuie sa cunoasca si consumurile efectuate pe feluri de materiale. Pentru aceasta partida materiale are urmatoarele subpartizi:-furaje;-ingrasaminte chimice;-erbicide si pesticide;-combustibili;-materii prime pentru industrializare.Partida Lucrari si servicii prestate de terti poate fi impartita in doua grupe:1.Lucrari si servicii executate din afara unitatii in care au loc inregistrari pe baza facturii Proces verbal de receptie, Nota de contabilitate (energie electrica, termica, aviatie utilitara, transport de bunuri si persoane);2.Lucrari si servicii prestate de alte subunitati ale aceleiasi societati. Documentul este Dispozitie de livrare (sectorul de chimizare aplicarea ingrasamintelor si protectie fitosanitara, irigatii, sectorul mecanic reparatiile si intretinerile masinilor agricole si a tractoarelor, lucrari cu autocombina, constructiile).Partida Produse recoltate si consumate in anul de plan (curent). Se inregistreaza produsele care se obtin in subunitate si care sunt folosite in procesul de productie, respectiv autoconsumul. In aceasta partida sumele inscrise pe total subunitate nu incarca cheltuielile subunitatii ci numai cheltuielile culturii sau activitatii pentru care au fost folosite (grau, lapte pentru vitei).Partida Animale tinere cumparate si animale adulte reformate. Animalele tinere cumparate din afara societatii sunt inregistrate pe baza de factura luate de la alte subunitati inregistrate pe actul Dispozitie de livrare.Animalele adulte reformate (vacile care nu dau lapte) trecute la ingrasat sunt inregistrate pe baza de Act de mutatie.Partida Alte cheltuieli inregistreaza alte cheltuieli materiale cum sunt: transportul de muncitori, o serie de cheltuieli privind protectia muncii cat si alte cheltuieli cu munca vie, indemnizatiile platite pentru deplasari, detasari, transferuri in interes de serviciu.Partida Productia neterminata si cheltuieli inregistrate in avans. In sectorul vegetal, Productia in curs de executie (neterminata) este formata de consumurile ocazionate cu araturile de toamna, insamantarea de toamna, lucrari executate in plantatiile pe rod dupa recoltare. In productia animala se considera productia neterminata, valoarea animalelor tinere si la ingrasat la 31 decembrie, cheltuieli efectuate pentru ovinele pe trimestrul IV, valoarea oualelor aflate la incubator la 31 decembrie etc.Determinarea si evaluarea productiei in curs de executie prezinta importanta, intrucat marimea lor influenteaza marimea cheltuielilor de exploatare in anul curent si rezultatele financiare. Determinarea productiei in curs de executie se face prin inventariere, iar evaluarea se face la nivelul cheltuielilor efective.Cheltuielile inregistrate in avans (anticipate) constituie consumurile efectuate in anul de productie, dar care privesc productia urmatorilor ani (plantele perene, amendamentele). Delimitarea acestor cheltuieli pe an de gestiune, asigura obtinerea unor indicatori economici cat mai reali (marimea cheltuielilor de exploatare cuvenite anului de gestiune si concomitent cu a rezultatelor financiare).Partida Alte cheltuieli cuprinde consumurile care nu au putut fi inregistrate in partizile celelalte si ele constau atat in alte cheltuieli materiale (transport de bunuri si persoane, lucrari de protectia muncii) cat si consumuri cu munca vie, respectiv indemnizatiile privind deplasarile, detasarile si transferurile in interes de serviciu.Partida Cote de cheltuieli primite: de achizitionare, de amortizare, cheltuieli generale, cheltuieli de cercetare-dezvoltare.Aceste cote de cheltuieli sunt transmise de catre sectorul economic, iar in unele unitati, sectorul de aprovizionare-desfacere-marketing.Cheltuielile de aprovizionare in venitul subunitatilor = % determinat cu ocazia intocmirii BVC * Valoarea materialelor aprovizionate de subunitate / 100Ch de a sub = % * Vmas / 100Cheltuielile de amortizare se transmit de catre sectorul economic conform graficului transmis de catre subunitate si prevazut in BVC. Regularizarea acestor cheltuieli la nivelul realizat se face in luna decembrie.Cheltuielile generale sunt cheltuieli efectuate pentru administratia si conducerea societatii. Repartizarea cheltuielilor generale se face numai asupra subunitatii de productie, in limita celor cu care subunitatea a fost inscrisa in buget.Cheltuielile de cercetare si dezvoltare sunt transmise tot de sectorul economic conform sumelor inscrise in subunitate, in BVC. Transmiterea acestor cheltuieli se face pe baza documentului Dispozitie de livrare. Lunar, aceste elemente de cheltuieli sunt inregistrate in Partida Recapitulatia productiei cheltuielilor si a rezultatelor financiare, partida care face parte din Registrul de urmarirea realizarii BVC si a productiei. Factorii de decizie obtin din aceasta recapitulatie urmatoarele informatii:-cheltuieli totale directe pe subunitate si pe culturi;-cheltuieli realizate pentru activitatile auxiliare: tractoare si masini agricole, irigarea culturilor, cheltuieli comune;- cheltuieli totale realizate pe subunitate si pe culturi.Toate aceste informatii se obtin lunar si cumulat de la inceputul anului. In afara acestor partizi de cheltuieli in registru, se mai gasesc partizi in care se consemneaza:-lucrari cu tractoarele si masinile agricole, colecteaza volumul de lucrari executat cu mijloacele proprii total pe subunitate si pe culturi (pe ha araturi normale);-lucrari cu irigarea culturilor, colecteaza m3 de apa utilizati pe subunitate si pe culturi;-lucrari manuale, colecteaza orele om realizate pe subunitate si pe cultura;Costul de productie pe ha aratura normala, pe metrul cub si productivitatea muncii.Datele din partizile de mai sus sunt centralizate si ele in recapitulatia productiei, cheltuielilor si a rezultatelor financiare.10.3 Contabilitatea cheltuielilorConform normelor legale in vigoare, contabilitatea cheltuielilor la nivelul societatii se urmaresc cu ajutorul conturilor din clasa a 6-a, intitulata Clasa de cheltuieli. Toate conturile de cheltuieli sunt conturi cu functie contabila de activ, respectiv (?D) suma debitului = marimea cheltuielilor.Conturile isi transmit lunar soldul in contul de rezultate finale Profit si Pierdere. La nivelul contabilitatii, cheltuielile conform legii contabilitatii sunt urmarite in raport de natura activitatii, astfel:1.cheltuieli de exploatare;2.cheltuieli financiare;3.cheltuieli extraordinare.1.Cheltuielile de exploatare sunt consumurile efectuate de unitatea patrimoniala in vederea realizarii obiectului sau de activitate. Activitatea de exploatare cuprinde toate consumurile facute cu aprovizionarea, productia, desfacerea produselor si activitatea de investitii.Din aceasta categorie fac parte urmatoarele cheltuieli:a)cheltuieli privind stocurile (grupa 60). Conturile din aceasta grupa colecteaza in baza Bonului de consum toate cheltuilelile cu materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu energia si apa, cheltuieli cu animalele etc;b)cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (grupa 61). Aceasta grupa contine consumurile ocazionate de activitatea de productie si pentru care unitatile patrimoniale intra in relatie cu tertii. Aici intalnim: cheltuieli cu reparatiile si intretinerile, cheltuieli cu primele de asigurare, cheltuieli cu locatiile de gestiune si chiriile etc;c)cheltuieli cu alte servicii executate de terti (grupa 62). In aceasta grupa sunt inregistrate consumurile efectuate de societate privind activitatea de conducere si administratie. Aceasta grupa contine de fapt cheltuielile generale ale societatii (cheltuieli de protocol, reclama-publicitate, cheltuieli cu transporturi de bunuri si personal, cheltuieli postale si taxe pentru telecomunicatii, cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri etc);d)cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate: cheltuieli cu impozitul pe cladiri, impozitul pe circulatia marfurilor, impozitul la bugetul de stat si locale etc;e)cheltuieli cu personalul. In aceasta grupa sunt incluse cheltuielile efectuate de catre unitatea patrimoniala privind salariile angajatilor permanenti si zilieri, cat si contributia unitatilor privind asigurarile si protectia sociala.f)cheltuieli cu amortizarile;g)alte cheltuieli de exploatare contin sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenta a unor clienti sau debitori incerti si in litigiu, valoarea despagubirilor, a donatiilor, valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune. Toate conturile cu cheltuieli de exploatare sunt conturi cu functie contabila de activ. Ele isi transmit soldul in contul Profit si pierdere.2.Cheltuielile financiare sunt generate de consumurile care au loc in activitatea de trezorerie si bancare a unei unitati. Ele fac parte din grupa 66 si au functie contabila de activ. Suma debitului indica marimea cheltuielilor. Din aceasta grupa fac parte:-cheltuieli privind dobanzile;-cheltuieli privind diferentele din cursul valutar.Conturile de cheltuieli financiare se inchid lunar prin transmiterea soldului in contul Profit si pirdere.3.Cheltuielile extraordinare au un caracter intamplator in cadrul unitatii, ele nu se programeaza. Din aceasta grupa fac parte: -cheltuieli privind calamitatile;-alte cheltuieli extraordinare (cutremure, inundatii).Transmiterea soldului final al contului de cheltuieli in contul Profit si pierdere se face dupa formula:Profit si pierdere = Clasa a 6-a Cheltuieli:cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare10.4 Analiza informatiilor privind cheltuielileIntrucat cheltuielile constituie un indicator important al activitatii dintr-o unitate, acestea sunt urmarite la nivelul societatii, la nivelul subunitatilor organizatorice, la nivelul unei culturi, categorii de animale, activitati. Ca urmare a acestui lucru, indicatorii prezentati se folosesc la toate nivelurile amintite. Datele necesare efectuarii analizei cheltuielior se iau din registre, conturi, situatii de sinteza. Principalii indicatori sunt:a)gradul de indeplinire a planului la cheltuieli (%cheltuieli), se calculeaza astfel: %ch = ch1/cho * 100ch1 = cheltuieli realizatecho = cheltuieli programateCand %ch > 100 => ch1>choCand %ch < 100 => ch1100 => Cpi>Cpo%Cp<100 =>CpiCpo sau Cpi100 Rfi>Rfo%Rf<100 RfiRfo si Rfi