Referat CONTRACTELE BURSIERE

CONTRACTELE BURSIEREnca de la aparitia lor, bursele de marfuri s-au bucurat de un interes deosebit din partea marelui public, reprezentnd pentru unii o speranta de mbogatire rapida iar pentru altii solutia n cautarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau ndepartat. Procesul de dematerializare a marfii a constituit primul mare pas spre tranzactiile futures. Facilitarea stabilirii calitatii a contribuit la o dezvoltare a lichiditatii.Fluctuatiile ample si neanticipate ale preturilor pe pietelor spot, mpreuna cu puterea limitata a participantilor la aceste piete, au fost factori favorabili n aparitia tranzactiilor forward si futures.Tipuri de contracte bursiere:- contractul spot - are ca obiect o marfa prezenta, existenta n momentul ncheierii contractului si care urmeaza sa fie livrata si achitata imediat- contractul forward - este un acord privat de a cumpara sau a vinde, de a livra si respectiv de a plati la o anumita data viitoare o marfa, valuta sau un activ financiar la un pret stabilit n momentul ncheierii tranzactiei- contractul futures - este un angajament standardizat de a cumpara sau vinde un activ, marfa, titlu financiar sau instrument monetar la un pret stabilit n momentul ncheierii tranzactiei, cu lichidarea la o data viitoare- optiunile - contracte ntre un vnzator si un cumparator care dau dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde la o anumita data viitoare un activ, marfa, titlu financiar sau instrument monetar, drept obtinut n schimbul platii unei prime.1.3.1. Contractul spotContractele spot sunt contracte de vnzare - cumparare a caror executare are loc, teoretic, imediat dupa ncheierea lor. Practic, ele sunt executate n termene cuprinse ntre 24 de ore si 10 zile bancare si presupun livrarea obligatorie a marfii.Marfa ce sta la baza contractului spot este:- la vedere (adica exista)- disponibila (nu e grevata de vreo obligatie; de exemplu, gajul)- prezenta (se afla ntr-un depozit agreat de bursa)Pretul de executie al contractului este cel stabilit n momentul ncheierii tranzactiei.1.3.2. Contractul forwardOdata cu aparitia burselor, vnzatorii si cumparatorii aveau posibilitatea de a reduce nesiguranta preturilor printr-o vnzare forward cash. O vnzare forward cash sau un contract forward reprezinta o negociere privata n care vnzatorul si cumparatorul convin asupra unui pret pentru o marfa care urmeaza sa fie livrata n viitor. La contractele forward cash, marfa nu se putea transmite pna la data de livrare prestabilita. Acum vnzatorul si cumparatorul au posibilitatea de a bloca un pret cu mult timp naintea executarii contractului si sa elimine astfel incertitudinea cauzata de fluctuatiile de pret din aceasta perioada.Certitudinea pretului confera posibilitatea cumparatorilor si vnzatorilor sa si anticipeze corect veniturile viitoare. Contractul forward a ajutat la scaderea riscului schimbarii pretului si a facilitat dezvoltarea pietelor si vnzarea marfurilor.Totusi nu a disparut riscul ca un comerciant (cumparatorul marfii) sa nu-si ndeplineasca prevederile contractuale n cazul n care preturile au scazut dramatic, producatorul ramnnd cu marfurile pe stoc si fara alt cumparator. n cazul opus, daca preturile au crescut dramatic n perioada dintre contractare si livrare, vnzatorul ar fi fost cel tentat sa nu respecte contractul, n ncercarea de a vinde altcuiva la un pret mult mai mare dect cel care s-a stabilit n contract.Pentru a rezolva problema garantarii executarii tranzactiei, s-s dezvoltat o noua metoda. Fiecare participant la o tranzactie depoziteaza o suma de bani la o a treia parte, neutra. Acest lucru da siguranta ca fiecare parte va respecta contractul. Daca una din parti nu-si ndeplineste obligatiile cealalta parte urmeaza sa primeasca banii ca despagubire pentru orice pierdere financiara.Bursele si-au dezvoltat standarde de calitate si unitati de masura pentru fiecare marfa. Aceasta a dus la comercializarea (vnzarea si cumpararea) de contracte pe titluri de marfa care specificau cantitatea, calitatea, data scadentei si data de livrare a unei marfi.Cel mai reprezentativ exemplu de contract forward folosit zilnic de catre fiecare este abonamentul la un ziar, pentru care se percepe pretul convenit anterior pe toata durata valabilitatii abonamentului (contractului).Exista cteva avantaje ale contractelor forward. Pe lnga avantajele evidente, cum sunt cunoasterea exacta a sumei si cantitatii pe care urmeaza sa o primeasca, a nivelului calitativ si a momentului livrarii, certitudinea pretului este importanta deoarece un cumparator si va cunoaste costurile anticipat. Si vnzatorul si va cunoaste veniturile dinainte. Astfel, certitudinea pretului da posibilitatea cumparatorilor si vnzatorilor sa-si anticipeze corect veniturile viitoare.1.3.3. Contractele futuresContractele forward standardizate s-au transformat n contracte futures. De exemplu, un contract futures pe gru pentru iunie 2000 obliga vnzatorul sa livreze cumparatorului 20 de tone de gru de o anumita calitate, la termenul de expirare a contractului; sau un contract futures pe dolari SUA pentru martie 2000 cere celui care l vinde sa livreze celui care l-a cumparat 1000 de dolari la scadenta.Persoanele fizice sau juridice pot executa tranzactii futures chiar daca nu au intentia de a face sau de a primi livrarea.Deoarece contractele futures sunt standardizate, ele pot fi transmise de mai multe ori. Este necesara o metoda pentru a intersecta ultimul vnzator cu ultimul cumparator. Operatiunile de compensare ale casei de clearing a bursei au ajuns sa nregistreze toate tranzactiile si livrarea documentelor de la vnzatori la cumparatori. Aceasta operatiune facilita si compensarea contractelor futures deoarece ele erau standardizate si se puteau schimba ntre ele. De exemplu, o persoana care a cumparat un contract futures poate sa-l vnda eliminndu-si astfel pozitia deschisa de la agentia de brokeraj la care a deschis contul de marja. Compensarea a creat oportunitatea ca cei care doresc sa execute contractul.Posibilitatea de compensare este o caracteristica fundamentala a comertului futures. Numai aproximativ 2% din totalul contractelor futures au ca rezultat o livrare fizica. O alta functie esentiala a casei de compensatie este aceea de a se interpune ntre vnzator si cumparator la fiecare tranzactie. n realitate, un vnzator vinde casei de compensatie, iar cumparatorul cumpara de la casa de compensatie. Aceasta confera integritate tuturor tranzactiilor.Elementele contractului futures sunt: simbolul contractului, unitatea de tranzactionare, cotatia, variatia minima de pret (tick-ul), limitele de variatie zilnica a pretului, lunile de livrare, ultima zi de tranzactionare, ultima zi de livrare si programul de tranzactionare.Standardizare contractelor si crearea functiei de compensare au marit eficienta pietei, permitnd o piata mult mai lichida (una n care tranzactiile sa fie executate la pretul specificat sau la unul apropiat), oricine putnd sa intre si sa iasa rapid din piata. Cu ct pretul a mai rapid determinat si piata e mai lichida, cu att ea devine mai eficienta.Contractele futures (alaturi de optiuni) sunt titluri financiare derivate. Ele dau nastere unor obligatii contractuale ce pot fi stinse n doua moduri: la scadenta, prin livrare fizica, cash sau plata diferentelor si pna la scadenta, prin lichidarea lor la bursa.1.3.4. Avantajele contractelor futuresntre contractele forward si futures exista o serie de deosebiri:- contractele futures sunt standardizate;- pretul variaza zilnic n functie de raportul dintre cerere si oferta;- spre deosebire de contractele forward, contractele futures au o piata secundara.Diferentele si asemanarile ntre contractele forward si futures sunt analizate n tabelul care urmeaza:CARACTERISTICACONTRACT FORWARDCONTRACT FUTURESFELUL TRANZACTIEICumparatorul si vnzatorul sunt obligati sa cumpere sau sa vnda o anumita cantitate dintr-o marfa la un pret stabilit si la o data viitoare.Cumparatorul si vnzatorul sunt obligati sa cumpere sau sa vnda o anumita cantitate dintr-o marfa la un pret stabilit si la o data viitoare.MARIMEA CONTRACTULUINegociabilaStandardizataDATA LIVRARIINegociabilaStandardizataMETODA DE TRANZACTIONAREPreturile sunt determinate n particular, de catre cumparator si vnzatorPreturile sunt determinate prin strigare ntr-o piata de licitatie dintr-o bursa autorizataDEPOZITUL DE ASIGURAREDepinde de relatia de ncredere dintre cumparator si vnzatorAtt cumparatorul ct si vnzatorul plaseaza fonduri la casa de compensatie a bursei (marja). Variatiile zilnice reflecta schimbarile valorice ale contractului, deci marja de mentinere poate fi ajustata n jos sau n sus FRECVENTA LIVRARIIFoarte mareFoarte scazutaREGLEMENTARELegi comercialeLegi specificeEMITENT SI GARANT_Casa de CompensatieEvenimentele externe pot influenta volatilitatea pretului. Formarea burselor specializate a ajutat la stabilizarea marilor fluctuatii de pret, fluctuatii datorate alternantei surplusurilor de oferta, cu momentele de criza. Totusi n ciuda actiunilor ntreprinse pentru stabilizarea preturilor marfurilor, alti factori puteau destabiliza cotatiile.Fenomenele naturale (seceta, inundatiile, ngheturile, insectele) puteau influenta oferta de produse agricole. Razboaiele pot face ca valutele multor tari sa fie mai riscante si cu o valoare mai scazuta pe pietele monetare ale lumii.n cazul particular al Romniei, deschiderea internationala de dupa 1989 a pus economia romneasca centralizata si ineficienta n competitie cu economiile dezvoltate ale lumii. Competitia, din start inegala, a dus la importuri masive de produse mai ieftine si mai bune dect cele autohtone, acestea nefiind sustinute dect n mica masura de exporturi si de investitii straine. Balanta comerciala deficitara astfel creata a dus la devalorizarea monedei nationale.Devalorizarea a avut diferite valori de la un an la altul, n functie de diversele politici monetare si economice promovate de guvernele postrevolutionare. Degradarea continua a conditiilor economice, favorizata de haosul legislativ si de inconsecventa cu care a fost aplicata reforma, a condus la alternante de perioade de calm relativ, n care leul era sustinut administrativ, cu devalorizari bruste si importante.Pietele futures ajuta la controlarea riscului. Atunci cnd o firma, industrie sau sector comercial folosesc efectiv pietele futures, ele nu fac altceva dect sa-si controleze riscul, care este un element al fiecarei afaceri. Aceasta se traduce prin costuri mai reduse pentru consumatori, pentru ca o firma bine condusa, de obicei poate sa-si aduca pe piata produsele sau serviciile la preturi reduse, avnd costuri mai mici. Cu ct sunt mai putine riscurile pe care trebuie sa si le asume o firma, cu att pretul final necesar pentru a obtine profit poate fi mai mic. Aceasta ilustreaza cel mai bine sistemul de libera initiativa, iar pietele futures joaca un rol vital n acest proces.Firmele care fac afaceri cu clienti sau furnizori din strainatate sunt interesate de modul n care compania face fata ratelor de schimb. Daca se doreste controlul fluctuatiei riscului ratei de schimb astfel nct profitul sa fie protejat se poate apela la hedging cu futures.Pietele futures sunt o parte a scenei afacerilor internationale. Folosite cu pricepere pietele futures pot constitui un rol important n modul de a face afaceri.Cadrul organizatoric al pietei futures cuprinde institutiile ce servesc direct aceasta piata: bursa, firmele de brokeraj (agentiile bursiere), casa de compensatie, precum si reglementarea legala a desfasurarii tranzactiilor pe aceste piete. Dezvoltarea cadrului organizatoric al unei piete contribuie la eficientizarea acesteia prin mbunatatirea informatiei de piata si prin reducerea costurilor tranzactiilor.Cea mai importanta componenta ramne institutia bursei. Aceasta nu se angajeaza ca parte n tranzactiile spot, forward sau futures ci functia ei primordiala este de a crea un cadru eficient n care sa actioneze liber fortele pietei, prin asigurarea urmatoarelor servicii si facilitati:- un spatiu fizic adecvat desfasurarii tranzactiilor, care sa raspunda particularitatilor mecanismului de licitatie prin strigare deschisa sau de tranzactionare computerizata;- o retea de telecomunicatii eficienta care sa asigure diseminarea instantanee pe plan national a informatiilor privind preturile si volumul de tranzactii din cadrul bursei respective, precum si accesul facil la aceste informatii;- o nregistrare rapida si exacta a tranzactiilor din incinta bursei, sistemele de marja si compensare eficiente, astfel nct participantii la tranzactii sa poata realiza profiturile aferente pozitiilor lor futures;- regulamente de functionare care sa asigure conditii egale si corecte de participare la aceste piete;- lansarea de contracte futures viabile, crearea si introducerea de noi contracte, concomitent cu renuntarea la cele ce nu mai prezinta interes.Deoarece pe piata bursiera mecanismele si procedeele prin care acestia actioneaza sunt specifice, hedgerii si speculatorii sunt recunoscuti prin pozitia de pe care actioneaza.De remarcat ca pe piata futures si cu optiuni nu au acces direct dect cei care sunt membri ai bursei. Acestia, prin reprezentantii lor (brokeri de ring, deckeri, runneri, agenti de bursa), actioneaza la ordinele clientilor si pot determina prin sfaturile si opiniile lor directii de actiune, deci ar putea influenta ntr-o oarecare masura piata. Pentru a preveni aceste situatii, regulamentele contin masuri contra manipularilor de orice fel. n plus, pe toate pietele exista reglementari precise dictate de necesitatea transparentei operatiunilor bursiere.Pietele futures s-au dezvoltat rapid si reprezinta cele mai competitive piete existente n practica, ndeplinind functii economice si sociale de mare importanta.www.studentie.ro - 2005