Referat de economie. Contabilitatea imobilizarilor
calendar_month 14 Ian 2008, 00:00
CAPITOLUL 1CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR1.1. CONSIDERATII GENERALEImobilizarile reprezinta bunuri si valori destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea unitatii patrimoniale si care nu se consuma la prima utilizare.Structura activelor imobilizate delimiteaza urmatoarele grupe:-imobilizari necorporale;-imobilizari corporale;-imobilizari financiare.Dupa natura lor, imobilizarile pot fi de natura financiara (cazul imobilizarilor financiare) si nefinanciare (imobilizari necorporale si corporale), iar dupa destinatia lor pot fi imobilizari profesionale (acelea care concura la realizarea obiectului de activitate) sau neprofesionale (servesc unor functii ale intreprinderii, cum ar fi constructiile de locuit pentru realizarea functiei sociale a intreprinderii, dotarile sportive si culturale, etc.).Distinctia imobilizarilor, dupa destinatie, in imobilizari profesionale si neprofesionale, este utila necesarului de fond de rulment aferent activitatii de exploatare si in afara exploatarii. in contabilitate activele imobilizate sunt delimitate, indiferent de felul lor, pe obiecte de evidenta.Astfel, pentru imobilizarile necorporale distingem urmatoarele obiecte de evidenta: cheltuieli de constituire, indiferent de marimea lor, fiecare categorie de lucrari sau obiective de cercetare, fiecare brevet, licenta, concesiune, marca de fabrica sau de comert sau oricare alt drept similar, fondul comercial in totalitatea sa, fiecare program informatic.Imobilizarile corporale cuprind terenurile si mijloacele fixe.Terenurile includ terenurile propriu zise si amenajarile de terenuri iar ca obiect de evidenta se considera fiecare teren incadrat intr-o grupa cum ar fi: terenurile agricole si silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele sau fiecare amenajare de teren in parte.Mijloacele fixe amortizabile sunt clasificate in trei grupe principale:-grupa 1 Constructii;-grupa 2 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;-grupa 3 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale.in cazul imobilizarilor financiare constituie obiect de evidenta fiecare categorie de titluri si creante imobilizate strict delimitate dupa valoarea de intrare in patrimoniu (pret de cumparare), data achizitiei, emitentul titlurilor, etc. Prin categorie de titluri se inteleg titlurile detinute la un moment dat care au acelasi emitent, chiar daca au fost cumparate la date diferite. in cazul creantelor imobilizate, fiecare creanta constituie obiect distinct de evidenta in contabilitate (indiferent ca este vorba de creante legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung sau alte creante imobilizate).in ceea ce priveste organizarea contabilitatii activelor imobilizate, trebuie sa se tina seama de obiectivele si factorii de organizare a contabilitatii activelor imobilizate, de organizare a documentatiei primare si a evidentei operative, de sistemul de conturi utilizat.La organizarea contabilitatii activelor imobilizate trebuie avute in vedere urmatoarele obiective:-delimitarea fiecarei categorii, a fiecarui obiect de imobilizari si determinarea valorii lor;-asigurarea controlului gestionar a imobilizarilor pe toata durata existentei urmarind pastrarea integritatii prin reflectarea corecta, la timp, completa, a existentei si miscarii imobilizarilor pe categorii si feluri, precum si deprecierea suferita;-asigurarea informatiilor si a metodologiei de evaluare a deprecierii in timp a imobilizarilor si a recuperarii valorii prin amortizare si provizioane;-stabilirea aportului activelor imobilizate la venituri si la rezultate ca urmare a gestionarii si a valorificarii prin cesiune, concesionare, etc.La organizarea contabilitatii imobilizarilor, pe langa factorii generali, este necesar sa fie luati in considerare si factorii specifici, cum sunt:-particularitatile organizatorice ale agentilor economici influenteaza structura analitica a imobilizarilor, in special a celor corporale, ceea ce presupune delimitarea pe verigi organizatorice (filiale, sectii, fabrici) in cadrul acestora pe categorii si obiecte de imobilizari;-caracteristicile diferitelor categorii de imobilizari (necorporale, corporale, financiare) influenteaza tipul documentelor primare in care se consemneaza operatii privind intrarea si iesirea din gestiune, precum si deprecierea valorii lor;-modul de depreciere a valorii imobilizarilor influenteaza sistemul de amortizare a imobilizarilor corporale si necorporale si a provizioanelor constituite in cazul deprecierii reversibile;-pozitia activelor imobilizate existente in intreprindere fata de patrimoniul acesteia influenteaza modul de organizare a contabilitatii prin folosirea unor conturi distincte pentru activele proprii care fac parte din patrimoniu iar cele provenite din concesiune, locatie de gestiune, inchiriere se evidentiaza separat.1.2. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR NECORPORALEImobilizarile necorporale se mai numesc si imobilizari nemateriale pentru ca nu se concretizeaza in bunuri materiale, fizice, concrete.Ele sunt valori nemateriale, reprezentate de un document juridic sau comercial. Sunt formate din: cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetare si dezvoltare, concesiuni, imobilizari nemateriale de natura superficiei si uzufructului, brevetele si alte drepturi si valori similare, cheltuieli cu descoperirea rezervelor de substante minerale utile neconcretizate in mijloace fixe, la zacamintele puse in exploatare, fondul comercial, alte imobilizari necorporale, inclusiv programele informatice create de agentii economici sau achizitionate de la terti.Contabilitatea imobilizarilor necorporale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20 "Imobilizari necorporale". 1.2.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE CONSTITUIRECheltuielile de constituire sunt reprezentate de cheltuielile ocazionate de infiintarea, dezvoltarea sau modificarea activitatii unitatii patrimoniale, cum sunt:-taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare;-cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni;-cheltuieli de prospectare a pietei si publicitate legate de constituirea sau dezvoltarea unitatii;-cheltuieli de alta natura legate de infiintarea si extinderea activitatii unitatii patrimoniale.Cheltuielile respective se recupereaza prin amortizare in maximum cinci ani. Contabilitatea sintetica a cheltuielilor de constituire se realizeaza cu ajutorul contului 201 "Cheltuieli de constituire".-dupa continutul economic este un cont de imobilizari necorporale;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu cheltuielile ocazionate de infiintarea si extinderea unitatii prin creditul conturilor care arata plata sau obligatia de plata si anume 512 "Conturi curente la banci", 531 "Casa" si 404 "Furnizori de imobilizari";-se crediteaza cu cheltuielile de constituire amortizate prin debitul contului 2801 "Amortizarea cheltuielilor de constituire", cu cheltuielile privind emisiunea si vanzarea de actiuni prin debitul contului 104 "Prime de capital";-soldul debitor reprezinta suma cheltuielilor de constituire existente;-se poate dezvolta pe analitice deschise pe feluri de cheltuieli de constituire si pe perioada de amortizare.1.2.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE DEZVOLTARECheltuielile de dezvoltare sunt acele cheltuieli ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care reprezinta garantia realizarii eficientei scontate de pe urma acestora pentru necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale.Pentru a fi considerate imobilizari, cheltuielile de dezvoltare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-sa fie precizata intentia unitatii de a produce si a comercializa sau de a utiliza produsul sau procedeul obtinut prin cercetare;-proiectele in curs de cercetare trebuie sa fie net individualizate, iar costul lor sa fie stabilit distinct;-fiecare proiect de cercetare trebuie sa aiba serioase posibilitati de realizare tehnica si de rentabilitate comerciala.Cheltuielile de dezvoltare se recupereaza prin amortizare intr-o perioada de cel mult cinci ani.Contabilitatea sintetica a cheltuielilor de dezvoltare se realizeaza cu ajutorul contului 203 "Cheltuieli de dezvoltare";-dupa continutul economic este un cont de imobilizari necorporale;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu cheltuielile de cercetare si dezvoltare achizitionate de la terti prin creditul 404 "Furnizori de imobilizari", efectuate pe cont propriu (dupa ce in prealabil cheltuielile care le privesc se inregistreaza cu conturile pe elemente din clasa 6 "Cheltuieli") prin creditul contului 721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale", 233 "Imobilizari necorporale in curs", cu valoarea imobilizarilor in curs terminate si receptionate;-se crediteaza cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare amortizate integral prin debitul contului 2803 "Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare", cu brevetele, licentele obtinute din cercetare prin debitul contului 205 "Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare", cu valoarea neta contabila (valoarea neamortizata) trecuta pe cheltuieli a brevetelor, licentelor vandute prin debitul contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital";-soldul debitor al contului reprezinta valoarea cheltuielilor de dezvoltare existente.1.2.3. CONTABILITATEA CONCESIUNILOR IMOBILIZARILOR NECORPORALE DE NATURA SUPERFICIEI SI UZUFRUCTULUI BREVETELOR SI A ALTOR VALORIin categoria acestor imobilizari necorporale se cuprind:a)Concesiunea. Pot face obiectul concesiunii activitatile economice, serviciile publice, unitatile de productie ale unor regii autonome si terenuri proprietate de stat.Concesiunea se realizeaza pe baza de contract de concesiune in care o parte concedentul transmite celeilalte parti concesionarul spre administrare rentabila pe un termen determinat, in schimbul unei redevente, o activitate economica, un serviciu public, o subunitate productiva sau un teren proprietate de stat.Ea se acorda pe baza de licitatie publica si cu conditia ca prin concesionare sa se asigure statului un venit fix anual, cel putin egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea in ultimii cinci ani a obiectului concesiunii ori a unor obiecte similare.b)Superficia. Este dreptul de proprietate al unei persoane asupra constructiei pe care a cladit-o pe terenul altuia impreuna cu dreptul real de folosinta asupra terenului pe care s-a ridicat constructia.Un asemenea drept dobandit de catre un agent economic se considera imobilizare necorporala si se supune amortizarii.c)Uzufructul. Este dreptul de folosire de catre un agent economic a unui lucru (bun sau valoare) care apartine altei persoane si de a beneficia de foloasele bunul respectiv.La incetarea acestui drept se restituie bunul sau valoarea in cauza proprietarului. Agentul economic supune amortizarii uzufructul dobandit.d)inchirierea. Bunurile din proprietatea statului sau proprietate privata pot face obiectul unui contract de inchiriere incheiat intre proprietarul bunului si persoane fizice sau juridice care le preiau in folosinta un timp determinat.Printre clauzele contractului de inchiriere se inscriu pretul chiriei si conditiile de plata a acesteia.e)Locatia de gestiune. Regiile autonome sau societatile comerciale pot incheia cu persoane fizice sau juridice contracte de locatie a gestiunii avand ca obiect gestiunea sectiilor, uzinelor, fabricilor si a altor subunitati economice din structura lor.Partile participante la contractul de locatie de gestiune sunt locatorul si locatarul cel care a primit obiectivul economic in locatie de gestiune.Locatarul va plati locatorului pe perioada locatiei de gestiune, o redeventa si o chirie stabilita de comun acord.f)Brevetele. Sunt documente oficiale prin care se certifica calitatea de inventator si prin a caror aplicare se realizeaza obiecte economice cu efecte financiare deosebite.Ele pot fi aduse in unitate ca aport la capitalul social, prin achizitie sau prin alte mijloace.g)Licentele. Sunt titluri prin care posesorul unei inventii acorda altei persoane fizice sau juridice, inclusiv statului, dreptul de a exploata in interes economic inventia sa. Se dobandesc, in general, prin achizitie.h)Know how. Reprezinta cunostintele tehnice si procedeele tehnologice care nu fac obiectul unui brevet, dar care apartin celor care le-au creat si pot face obiectul comercializarii. Pot fi dobandite de o unitate prin aport in natura la capitalul social sau prin achizitie.i)Marcile de fabrica. Sunt certificate de origine ale unor firme constituite din cuvinte, litere, cifre, reprezentari grafice prin care se individualizeaza produsele sau serviciile sale.Se pot valorifica si ca aport in natura la capitalul social al altor unitati sau prin vanzare.j)Marcile de comert. Confirma ca un anumit bun este comercializat de o anumita firma care garanteaza calitatea lui cumparatorului. Se transmit altor unitati, de regula prin vanzare.1.2.3.1. MODALITATI SPECIFICE DE VALORIFICARE A PATRIMONIULUI PRIN CONCESIUNE, LOCATIE DE GESTIUNE SI iNCHIRIEREPatrimoniul regiilor autonome si al societatilor comerciale poate fi valorificat si prin modalitati specifice.Acestea constau in principal in administrarea imediata, administrarea intermediara, administrarea indirecta, a unor elemente, parti din patrimoniu, terenuri sau a unor activitati economice si au urmatoarele caracteristici:-mentinerea in proprietate a elementelor patrimoniale care fac obiectul tranzactiei si cedarea conditionata a dreptului de folosinta;-trecerea temporara si limitata a administrarii unor elemente patrimoniale, terenuri si activitati, in sarcina altor persoane fizice si juridice;-asigurarea valorificarii cu rezultate superioare sau cel putin egale a potentialului patrimonial.intre aceste modalitati, cele mai importante sunt:-concesionarea;-locatia de gestiune,-inchirierea.Concesiunea este conventia care consta in cedarea conditionata pe timp limitat in schimbul unei redevente a dreptului de exploatare a unor activitati economice, servicii publice, unitati de productie sau terenuri apartinand statului.Principalele caracteristici ale concesiunii:-realizarea, supravegherea si controlul guvernului pentru intreprinderile cu capital de stat;-acordul regiei autonome, cu exceptia unitatilor pentru care in ultimii doi ani premergatori s-a recurs la subventii;-libera participare la licitarea concesiunii a oricarei persoane fizice sau juridice, romane sau straine;-asigurarea unui venit fix anual egal cu media beneficiilor nete obtinute din exploatare pe ultimii cinci ani, sau la obiectivele similare;-venitul nu poate fi mai mic decat rata dobanzii Bancii Nationale aplicata la valoarea estimata a concesiunii;-limitarea duratei maxime a concesiunii;-controlul activitatii concesionarului de catre reprezentanti ai ministerului de resort;-libera decizie la societatile comerciale cu capital privat.Contabilitatea imobilizarilor in concesiuni comporta inregistrari atat la concedent, cat si la concesionar.La concedent, deoarece se mentin in proprietate bunurile patrimoniale, nu se evidentiaza iesirea lor din patrimoniu (mijloace fixe) respectiv transformarea imobilizarilor corporale in imobilizari necorporale de tipul concesiunii. Deci nu se utilizeaza contul "Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare".Tot la concedent se va evidentia incasarea redeventei si amortizarii aferente imobilizarilor concesionate.La concesionar, ca urmare a cedarii conditionate a dreptului de folosinta de catre concedent, acestea trebuie sa inregistreze intrarea in gestiune a elementelor patrimoniale potrivit contractului de concesiune si totodata obligatia acestuia fata de concedent de a pastra, utiliza rational, restitui bunurile concedentului. Contabilitatea concesiunilor luate se tine cu ajutorul contului 205 "Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare":-dupa continutul economic este un cont de imobilizari necorporale;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu valoarea bunurilor (mijloace fixe, terenuri) concesionate prin creditul contului 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate", ca urmare a cresterii obligatiei fata de concedent de a pastra, exploata rational si a restitui la expirarea duratei de concesionare bunurile respective;-se crediteaza la expirarea duratei de concesionare sau la lata data cand se inapoiaza concedentului bunul respectiv, stingandu-se datoria fata de acesta prin debitul contului 167 "Alte imprumuturi si datorii asimilate".- soldul debitor va oglindi valoarea concesiunilor in exploatarea concesionarului. Locatia de gestiune este o trecere in administrarea integrala din partea locatorului a unor subunitati in beneficiul locatarului. Cel care a preluat o locatie de gestiune are autonomie absoluta in conducerea subunitatii.Prin contractul de locatie a gestiunii, regia autonoma sau societatea comerciala acorda prin licitatie directa uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice, romane sau straine, gestionarea pe un anumit termen a unor sectii, uzine, fabrici, subunitati din domeniul turismului, alimentatiei publice, comertului, etc. in schimbul unui pret.Drepturile si obligatiile partilor se stabilesc prin contractul de locatie a gestiunii.in esenta, locatia de gestiune este asemanatoare cu cea a concesiunii.Locatia de gestiune este deosebita de inchiriere, in care sunt preluate numai mijloacele fixe, in timp ce la locatia de gestiune este preluata intreaga gestiune.1.2.3.2. IMOBILIZARILE NECORPORALE iN BREVETE SI ALTE DREPTURI SI VALORI SIMILAREin categoria imobilizarilor necorporale se mai include brevetele, licentele, know how urile si alte elemente, ca marcile de fabrica si de comert si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare, aduse ca aport, achizitionate sau provenite pe alte cai.Evidenta existentei si miscarii lor se tine tot cu ajutorului contului 205 "Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare":-se debiteaza cu costul de achizitie al brevetelor, licentelor, marcilor de fabrica si de comert si alte drepturi si valori similare, achizitionate prin creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari"; cu valoarea de aport a celor aduse de catre asociati sau actionari prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul"; cu costul de productie a celor provenite din productie proprie prin creditul contului 721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale"; cu cele primite cu titlu gratuit prin contul 445 "Subventii";-se crediteaza cu brevetele, licentele si alte drepturi si valori similare, vandute sau scoase din functiune, neamortizate integral prin debitul contului 2805 "Amortizarea concesiunilor, brevetelor si altor drepturi si valori similare" cu valoarea amortizarii si contul 6588 "Alte cheltuieli de exploatare " cu valoarea neamortizata; cu valoarea de intrare a celor concesionate (neamortizata integral) prin debitul contului 2805 "Amortizarea concesiunilor, brevetelor si altor drepturi si valori similare" cu valoarea amortizarii si a contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital" pentru partea neamortizata;-soldul debitor indica imobilizarilor necorporale existente in patrimoniu.Reflectarea in contabilitate a operatiilor referitoare la concesiune.in contabilitatea concedentului:-Redeventa anuala cuvenita si incasata:461 " Debitori diversi " = 706 " Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii "-Amortizarea aferenta mijlocului fix concesionat:6811 " Cheltuieli de exploatare = 2805 " Amortizarea concesiunilor,privind amortizarea imobilizarilor " brevetelor si altor drepturi si valori similare "in contabilitatea concesionarului:-Valoarea din contract a imobilizarilor concesionate:205 " Concesiuni, brevete si = 167 " Alte imprumuturi si datoriialte drepturi si valori similare " asimilate "-Redeventa datorata si achitata:612 " Cheltuieli cu redevente, = 462 " Creditori diversi " locatii de gestiune si chirii "462 " Creditori diversi " = 5121 " Conturi la banci in lei "-Restituirea bunului concesionat:167 " Alte imprumuturi si = 205 " Concesiuni, brevete si altedatorii asimilate " drepturi si valori similare "1.2.4. CONTABILITATEA FONDULUI COMERCIALFondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau la dezvoltarea potentialului unitatii, cum sunt: clientela, vadul, debuseele, reputatia si alte elemente necorporale.Fondul comercial se determina ca diferenta intre costul de achizitie si valoarea justa, la data tranzactiei, a partii din activele nete achizitionate de catre o persoana juridica.in cazul unei imobilizari corporale ce incorporeaza si fondul comercial, bunul respectiv se va inregistra in contabilitate ca o imobilizare corporala, iar fondul de comert se va considera o imobilizare necorporala.Fondul de comert poate fi adus ca aport la capitalul social sau achizitionat odata cu imobilizarile corporale, marfurile si alte elemente corporale si necorporale.Fondul comercial, ca si componenta a fondului de comert, este alcatuit din:-elemente legate de clientela: fidelitatea, numarul si calitatea clientilor (piete importante, interne si externe);-elemente privind furnizorii unitatii: calitatea serviciilor, alegerea lor, livrarile regulate si de calitate, etc.;-elemente privind personalul unitatii: pregatire, fluctuatie, servicii de calitate, etc.;-elemente legate de patrimoniul unitatii: gradul de tehnicitate, calitatea constructiilor, marcilor de fabrica sau de comert, dotarea, informatica;-elemente privind productia si concurenta: calitatea produselor furnizate, renumele acestora, preturi concurentiale practicate, numarul, pozitia si calitatea concurentilor pe piata.Fondul comercial nu se amortizeaza decat in cazuri exceptionale.Este scos din activul unitatii prin vanzarea activelor patrimoniale la care se refera.Contabilitatea sintetica a fondului comercial se realizeaza cu ajutorul contului 207 " Fond comercial ":-dupa continutul economic este un cont de imobilizari necorporale;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu valoarea fondului comercial achizitionat prin creditul contului 404 " Furnizori de imobilizari ", adus ca aport la capitalul unitatii prin creditul contului 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul ";-se crediteaza cu valoarea fondului comercial cedat, prin trecerea pe cheltuieli a acestuia prin debitul contului 6583 " Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital ", valoarea fondului comercial amortizat prin debitul contului 2807 " Amortizarea fondului comercial ";-soldul debitor reprezinta valoarea fondului comercial existent.Reflectarea in contabilitate a operatiilor referitoare la fondul comercial:-Aportul in natura la capitalul social adus de asociati: % = 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul "212 " Constructii "207 " Fond comercial "-Amortizarea cladirii ca imobilizare corporala:6811 " Cheltuieli de exploatare = 2812 " Amortizarea constructiilor"privind amortizarea imobilizarilor-Vanzarea cladirii impreuna cu fondul comercial aferent:461"Debitori diversi" = 7583 " Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital "-Scoaterea din patrimoniu a cladirii vandute % = 212 " Constructii "2812 " Amortizarea constructiilor " 6583 " Cheltuieli privind activele cedate "-Scoaterea din patrimoniu a fondului comercial vandut odata cu cladirea:6583 " Cheltuieli privind activele cedate " = 207"Fond comercial"1.2.5. CONTABILITATEA ALTOR IMOBILIZARI NECORPORALEin categoria altor imobilizari necorporale se inregistreaza programele informatice create de unitate sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie, respectiv la costul de achizitie si alte imobilizari necorporale.Valoarea programelor informatice se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de trei ani.Contabilitatea sintetica a altor imobilizari necorporale se realizeaza cu ajutorul contului 208 "Alte imobilizari necorporale":-dupa continutul economic este un cont de imobilizari necorporale;-dupa functia contabila este un cont de activ;- se debiteaza cu valoarea altor imobilizari necorporale achizitionate prin creditul contului 404 "Furnizori din imobilizari", realizate pe cont propriu prin creditul contului721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale", aduse ca aport la capitalul social prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", precum si cu cele provenite din imobilizari necorporale in curs receptionate prin creditul contului 230 "Imobilizari in curs necorporale";-se crediteaza cu valoarea imobilizarilor scoase din functie sau vandute, complet amortizate prin debitul contului 2808 "Amortizarea altor imobilizari necorporale" cu valoarea amortizarii si 6583 " Cheltuieli privind activele cedate " cu valoarea neamortizata a celor vandute, respectiv 6718 "Alte cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune" pentru valoarea neamortizata a celor scoase din functie, inainte de termen; valoarea altor imobilizari retrase in corespondenta cu debitul conturilor 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" si 108 "Contul intreprinzatorului".-soldul contului reprezinta valoarea altor imobilizari necorporale existente.1.3. CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR FINANCIARE1.3.1. CARACTERIZAREA GENERALA A IMOBILIZARILOR FINANCIAREImobilizarile financiare constau in plasamente ale capitalului sau a altor resurse pe timp indelungat in titluri sau actiuni pentru a obtine drepturi la formarea capitalului altor societati si prin aceasta calitatea de a participa la luarea deciziilor privind strategia si gestiunea altor societati, precum si / sau acordarea de imprumuturi, respectiv creante pe termen lung in scopul obtinerii de venituri.Ele prezinta urmatoarele caracteristici:-nu reprezinta imobilizari materiale;-imobilizarea unor surse banesti este facuta in afara unitatii;-sunt de lunga durata;-nu sunt supuse amortizarii pentru ca nu sufera deprecieri ireversibile;-pot aparea deprecieri temporare reversibile motiv pentru care se pot constitui provizioane.La intrarea in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se evalueaza la costul de achizitie prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea determinata prin contractul de achizitie al acestora. Toate cheltuielile accesorii privind achizitionarea lor se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului.La inventariere, titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate, pe care o prezinta pentru unitatea patrimoniala.in functie de modalitatea organizarii contabilitatii, imobilizarile financiare se pot clasifica astfel:-titluri de participare;-titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu;-alte titluri;-creante imobilizate.Contabilitatea imobilizarilor financiare se realizeaza cu ajutorul conturilor care fac parte din grupa 26 " Imobilizari financiare".1.3.2. CONTABILITATEA TITLURILOR DE PARTICIPARETitlurile de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni, sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, intr-o cota care asigura unitatii detinatoare exercitarea unui control, sau a unei influente notabile in decizia si gestiunea unitatii, respectiv realizarea unui profit. Pentru a fi considerate titluri de participare, actiunile sau alte titluri de valoare cumparate trebuie sa asigure cumparatorului urmatoarele drepturi:a) un control sau o influenta notabila asupra gestiunii emitatoare de titluri. Pozitia de control apare atunci cand cumparatorul titlurilor, singur sau impreuna cu alti detinatori cu interese convergente, detine cel putin o treime din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a emitentului.Influenta notabila apare atunci cand cumparatorul titlurilor, singur sau impreuna cu alti detinatori cu interese convergente, detine un anumit procent din totalul titlurilor emise care ii da dreptul prin vot exprimat in adunarea generala a emitentului sa influenteze intr-o masura semnificativa luarea hotararilor privind gestionarea unitatii emitentului de titluri.b) realizarea unui venit financiar, sub forma dividendelor incasate de la unitatea detinatoare de capital social.Contabilitatea sintetica a titlurilor de participare se realizeaza cu ajutorul contului 261 " Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului ":-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu valoarea nominala a titlurilor de participare intrate in patrimoniu in urma achizitionarii prin creditul contului 269 "Varsaminte de efectuat pentru imobilizarile financiare", cu titlurile achizitionate sau rascumparate de la terti prin creditul conturilor de disponibilitati banesti (512 "Conturi la banci", 531 "Casa"), aduse ca aport in natura la capital in corespondenta cu creditul conturilor 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", cu diferenta favorabila din reevaluare prin creditul contului 105 " Rezerve din reevaluare ";-se crediteaza cu valoarea nominala a titlurilor de participare cedate (vandute sau restituite) prin debitul contului 6583 " Cheltuieli privind cedarea activelor", cu diferenta din reevaluare prin debitul contului 105 " Rezerve din reevaluare " si cu valoarea celor retrase prin debitul contului 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul ";-soldul debitor reprezinta valoarea titlurilor de participare imobilizate existente;-se dezvolta pe analitice deschise pe feluri de titluri de participare si emitentii acestora.inregistrarea in contabilitate a titlurilor de participare se prezinta astfel:1.intrarea in gestiune:a) achizitionarea cu plata ulterioara: 261 " Titluri de participare detinute la = 269 " Varsaminte de efectuat pentru filiale din cadrul grupului " imobilizarile financiare "-achitarea imediata 269 " Varsaminte de efectuat = 5121 " Conturi la banci in lei "pentru imobilizari financiare "b) achizitionarea sau rascumpararea cu plata imediata:261 " Titluri de participare detinute la "= %filiale din cadrul grupului " 531 "Casa" 5121 "Conturi la banci in lei"c) aport la capital:261 "Titluri de participare detinute la = 456 " Decontari cu asociatii privind filiale din cadrul grupului" capitalul "diferente favorabile de reevaluare 10 % din valoarea de intrare:261 " Titluri de participare detinute la" = 105 " Rezerve de reevaluare " filiale din cadrul grupului "2.Iesirea din gestiune:a) cedarea:-inregistrarea facturii cu valoarea negociata:461 "Debitori diversi"= 7583"Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital "-scaderea din gestiune a titlurilor vandute cu valoarea de intrare:6583 " Cheltuieli privind activele cedate " = 261 " Titluri de participare detinute la filialele din cadrul grupului "b) diferente nefavorabile de reevaluare 5% din valoarea de intrare:105 " Rezerve din reevaluare " = 261 " Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului "1.3.3. CONTABILITATEA TITLURILOR DE PARTICIPARE DETINUTE LA SOCIETATI DIN AFARA GRUPULUITitlurile de valoare pe care o unitate patrimoniala le dobandeste in vederea realizarii de venituri financiare, fara a putea interveni in gestiunea societatii care le-a emis sunt considerate titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu. Procurarea lor se face pe termen lung sau mediu, iar veniturile financiare se obtin la termenele stabilite sau convenite. La intrarea in patrimoniu, titlurile imobilizate se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie a acestora.Contabilitatea sintetica a titlurilor respective se realizeaza cu ajutorul contului 262 "Titluri de participare detinute la societati din afara grupului ":-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu titlurile imobilizate achizitionate prin creditul conturilor de disponibilitati banesti (daca plata se face imediat) sau a contului 269 "Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare" (daca se platesc ulterior) aduse ca aport la capital prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul "; -se crediteaza cu valoarea cheltuielilor privind titlurile de participare detinute la societati din afara grupului, cedate (664); diferenta dintre valoarea titlurilor cedate sau retrase si valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale sau mijloacelor fixe respectiv valoarea terenurilor aportate (106).-soldul debitor reprezinta valoarea titlurilor imobilizat ale activitatii de portofoliu existente;-se dezvolta pe analitice deschise pe feluri de titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu si emitentii acestora;1.3.4.CONTABILITATEA ALTOR TITLURI IMOBILIZATEin categoria altor titluri imobilizate sunt incluse alte titluri emise de banci sau alte institutii pentru plasamentele banesti efectuate pe termen mediu si lung si pe urma carora se obtin venituri financiare.Contabilitatea sintetica a altor titluri imobilizate se realizeaza cu ajutorul contului 265 " Alte titluri imobilizate ":-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu titlurile imobilizate achizitionate cu plata imediata prin conturile bancare sau casieria unitatii (5121, 531), cu cele achizitionate cu plata in rate prin creditului contului 269 "Varsaminte de efectuat pentru imobilizarile financiare", cu titlurile imobilizate aduse ca aport prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul";-se crediteaza cu valoarea contabila a altor titluri imobilizate vandute prin debitul contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate ", cu valoarea altor titluri retrase prin debitul contului 456 " Deconturi cu asociatii privind capitalul ";-soldul debitor reprezinta alte titluri imobilizate existente;-se dezvolta pe analitice deschise pe feluri de alte titluri si pe emitentii acestora.1.3.5.CONTABILITATEA CREANTELOR IMOBILIZATECreantele imobilizate sunt reprezentate de sume ce apartin unitatii economice dar se afla la terte persoane fizice sau juridice pentru scopuri diferite.Se clasifica in:-creante legate de participatii;-imprumuturi acordate pe termen lung;-alte creante imobilizate;-dobanzi aferente creantelor imobilizate.Contabilitatea sintetica a creantelor imobilizate se realizeaza astfel:-la unitatile mici si mijlocii cu ajutorul contului 267 "Creante imobilizate",-la unitatile mari cu ajutorul conturilor 2671, 2672, 2678, 2679.Contul 267 " Creante imobilizate ":-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu valoarea imprumuturilor acordate si a garantiilor platite din conturile de disponibilitati banesti 512 "Conturi curente la banci", 531 "Casa", a veniturilor realizate din imprumuturi si dobanzi prin creditul contului 763 "Venituri din creante imobilizate" cu diferentele favorabile de curs valutar aferente imprumuturilor acordate in valuta la incheierea exercitiului si cu diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor prin creditul contului 765 " Venituri din diferente de curs valutar ";-se crediteaza cu valoarea imprumutului rambursat si a dobanzii incasate 512 "Conturi curente la banci", 531 "Casa", cu diferentele nefavorabile de curs valutar aferente imprumuturilor acordate in valuta , cu valoarea pierderilor privind creantelor legate de participatii trecute pe cheltuieli 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".-soldul contului reprezinta valoarea imprumuturilor acordate si altor creante imobilizate.Contul 2671 " Sume datorate de filiale ":-reflecta ajutoarele financiare pentru completarea temporara a activelor banesti acordate de o unitate patrimoniala unei alte unitati, unde prima detine parti ale capitalului social al ultimei.-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu ajutoarele acordate altei unitati in lei prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei", in devize prin creditul contului 5124 "Conturi la banci in devize", cu diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma cresterii cursului valutar al ajutorului, exprimat in devize. La inceputul exercitiului financiar are loc aceeasi inregistrare in "rosu";-se crediteaza cu valoarea ajutoarelor financiare rambursate in lei de unitatea cu participatie prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei", respectiv 5124 "Conturi la banci in devize" pentru restituirea in valuta, cu diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma restituirii ajutorului financiar, in valuta prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar", diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incheierea exercitiului financiar aferente creantelor exprimate in devize. La inceputul exercitiului financiar are loc aceeasi inregistrare in "rosu";-soldul debitor reprezinta creantele provenite din participatii neincasate;-se dezvolta pe analitice pe unitati generatoare de creante legate de participatii.2675 " Creante legate de interesele de participare ":-reflecta plasamentele banesti acordate sub forma de imprumut pe termen lung altor unitati, in scopul obtinerii de venituri financiare sub forma de dobanzi.-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu imprumuturile pe termen lung acordate in lei prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei", in devize prin creditul contului 5124 "Conturi la banci in devize", cu diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma cresterii cursului valutar al imprumutului, exprimat in devize. La inceputul exercitiului financiar are loc aceeasi inregistrare in "rosu";-se crediteaza cu imprumuturile pe termen lung rambursate in lei prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei", respectiv 5124 "Conturi la banci in devize" pentru restituirea in valuta, cu diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate in urma restituirii imprumutului, in valuta prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar", diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate la incheierea exercitiului aferente imprumutului exprimat in devize. La inceputul exercitiului financiar are loc aceeasi inregistrare in "rosu";-soldul debitor reprezinta valoarea creantelor imobilizate;-se dezvolta pe analitice deschise pe beneficiarii de imprumuturi.Contul 2678 " Alte creante imobilizate ":-reflecta garantiile acordate unor prestatori de servicii (telefoane, energie electrica, gaze naturale) si alte sume aflate la terti pe o perioada mai indelungata.-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu creantele de lunga durata aparute la unitatea patrimoniala ca garantiile depuse la furnizorii de servicii, prin cont bancar, prin creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau in numerar prin creditul contului 5311 "Casa in lei", cu alte creante aparute cu decontarea lor ulterioara prin creditul 269 "Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare";-se crediteaza cu creante de lunga durata incasate sau lichidate prin cont bancar de la furnizorii de servicii prin debitul contului 5311 "Casa in lei", cu valoarea pierderilor din creante imobilizate prin debitul contului 663 "Pierderi din creante legate de participatii";-soldul debitor reprezinta creantele unitatii fata de alte persoane juridice si fizice existente;-se dezvolta pe analitice deschise pe feluri de creante imobilizate si pe beneficiarii lor.Contul 2679 " Dobanzi aferente creantelor imobilizate ":-reflecta dobanzile aferente creantelor imobilizate care se vor incasa de unitatea la care apar aceste creante, considerate venituri financiare.in situatia in care dobanzile aferente unui exercitiu financiar vor fi incasate in exercitiul financiar urmator folosirea acestui cont este obligatorie pentru reflectarea curenta a rezultatului financiar aferent exercitiului "N".in situatia in care dobanzile aferente unui exercitiu financiar vor fi incasate in acelasi exercitiu financiar, folosirea acestui cont este facultativa.Acest cont poate fi caracterizat astfel:-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu dobanda aferenta creantelor imobilizate care urmeaza a fi incasate prin creditul contului 763 "Venituri din creante imobilizate";-se crediteaza cu dobanda incasata aferenta pentru creantele imobilizate prin cont bancar prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau in numerar prin debitul contului 5311 "Casa in lei".1.4.CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR iN CURSCele mai multe imobilizari necorporale si corporale necesita timp indelungat in vederea obtinerii si trecerii la folosinta si exploatarea acestora.De la inceputul procesului investitional si pana la receptia imobilizarilor poate sa treaca o perioada de timp in care se acumuleaza o serie de cheltuieli aferente acestui proces. Astfel, se fac cheltuieli de cercetare, proiectare, executie propriu zisa a lucrarilor, montarea utilajelor, efectuarea probelor tehnologice, etc.Cheltuielile cu procesul investitional nu pot fi inregistrate in categoria imobilizarilor finite, din urmatoarele considerente:-nu pot fi folosite inca pentru scopul in care au fost create;-nu se cunoaste costul complet de achizitionare sau de productie cu care sa fie inregistrate in contabilitate;-amortizarea imobilizarilor se face de la punerea in functiune sau in exploatare intrucat din acel moment decurge procesul de depreciere a imobilizarilor.Se considera imobilzari in curs:-lucrari de investitii care se executa in regie proprie, realizate partial;-parti de lucrari executate partial de terti si facturate de acestia;-cheltuieli de cercetare si proiectare;-aducerea si montajul utilajelor;-efectuarea probelor tehnologice;-avansuri acordate furnizorilor de imobilizari.La baza organizarii contabilitatii investitiilor stau informatiile furnizate de documentatia tehnico economica.Documentatia tehnico economica utilizata in activitatea de investitii prezinta o deosebita importanta pentru fundamentarea parametrilor proiectarii si executarii unei lucrari de investitii.Principalele documente in care se consemneaza operatiunile de proiectare, executare si decontare a investitiilor: proiectul de executie cu nota de prezentare, devizul general care cuprinde solutii tehnice de constructie si arhitectura, valoarea de deviz pe obiecte si categorii de lucrari, etc., devize pe obiecte in care se cuprind cheltuielile pentru executarea obiectului proiectat rezultat din insumarea devizelor pe stadii fizice si sintetice, devize pe categorii de lucrari prin care se stabilesc preturile de deviz ale lucrarilor de constructii, instalatii, etc., contracte de antrepriza, situatii de plata, procesul verbal de receptie (de punere in functiune, de receptie partiala si finala).Imobilizari in curs necorporale reprezinta costul de productie, respectiv costul de achizitie a imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului.Acestea se trec la terminare si receptie in categoria imobilizarilor necorporale.Evidenta investitiilor neterminate pana la finele exercitiului, reprezentand costul de productie, respectiv costul de achizitie al acestor investitii, precum si valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari se tine cu ajutorul contului:230 "Imobilizari in curs necorporale"-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu costul de achizitie a unor proiecte sau alte lucrari facturate de furnizori prin creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari", cu avansurile acordate furnizorilor sau platite imediat prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci" si 531 "Casa" cu valoarea lucrarilor care se executa in regie prin creditul contului 721 "Venituri din productia de imobilizari necorporale", cu imobilizarile necorporale aduse ca aport la capital prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul";-se crediteaza cu valoarea imobilizarilor necorporale terminate in corespondenta cu debitul conturilor care indica natura imobilizarilor necorporale 203 "Cheltuieli de dezvoltare" 205 "Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare ", 208 "Alte imobilizari necorporale", cu valoarea avansurilor decontate furnizorilor prin debitul contului 404 "Furnizori din imobilizari";-soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale in curs, respectiv neterminate;-se dezvolta pe analitice deschise pe feluri de imobilizari necorporale in curs.Imobilizari in curs corporale reprezinta investitiile in curs de executie in regie proprie sau in antrepriza si avansurile acordate furnizorilor pentru obtinerea de mijloace fixe sau pentru efectuarea de amenajari de terenuri.Contabilitatea sintetica a imobilizarilor corporale in curs se realizeaza cu ajutorul contului 231 "Imobilizari corporale in curs":-dupa continutul economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu valoarea in curs facturate de furnizori prin creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari", cu valoarea imobilizarilor aduse ca aport la capital prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", cu costul de productie al imobilizarilor executate in regie proprie prin creditul contului 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale", cu avansurile acordate furnizorilor platite imediat prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci" si 531 "Casa";-se crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale terminate receptionate si puse in functiune in corespondenta cu debitul conturilor 212 " Constructii " si 2112 "Amenajari la terenuri" cu valoarea amenajarilor receptionate, cu valoarea avansurilor decontate furnizorilor prin debitul contului 404 "Furnizori de imobilizari";-soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor corporale in curs, respectiv neterminate;-se dezvolta pe analitice deschise pe feluri de imobilizari corporale in curs.1.5.CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALEImobilizarile corporale reprezinta bunuri care au o structura materiala asupra carora agentii economici exercita un drept real, fiind elemente de patrimoniu care definesc capacitatea tehnica de productie si comercializare, creeaza venituri in concordanta cu obiectul de activitate al acestora. in categoria acestora intra mijloacele fixe si terenurile. Contabilitatea lor se tine cu grupa 21 "Imobilizari corporale".Definirea mijloacelor fixe este cuprinsa in art. 53 din Regulamentul aplicarii Legii contabilitatii nr. 82 / 1991: "Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:-are o valoare de inventar mai mare decat limita stabilita de lege;-are o durata normala de utilizare mai mare de un an."1.5.2. CLASIFICAREA SI CODIFICAREA MIJLOACELOR FIXEClasificarea mijloacelor fixe da posibilitatea ordonarii si studierii multitudinii si diversitatii lor. Ea asigura evidentierea corecta a tuturor aspectelor tehnico economice privind existenta, utilizarea si deprecierea acestora.Mijloacele fixe se pot clasifica dupa mai multe criterii, fiecare avandu-si ratiunile sale:a)Din punct de vedere al domeniului in care se utilizeaza, mijloacele fixe se clasifica in mijloace fixe de productie, care participa direct sau indirect la procesul de productie sau exploatare, mijloace fixe de comercializare utilizate pentru scopuri sociale;b)Dupa apartenenta lor, mijloacele fixe se impart in mijloace fixe proprietate a unitatii patrimoniale si mijloace fixe in folosinta temporara: inchiriere, locatie de gestiune, concesiune pentru care evidenta se organizeaza separat de cele proprii;c)Dupa structura, respectiv natura si particularitatile tehnico constructive, mijloacele fixe amortizabile se grupeaza in trei grupe principale:1.Constructii;2.Instalatii tehnice,mijloace de transport,animale si plantatii;3.Mobilier,aparatura birotica,echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale;Aceasta clasificare sta la baza delimitarii mijloacelor fixe ca obiecte de evidenta, la elaborarea catalogului duratelor de serviciu normale si a normelor de amortizare. Mijloacele fixe sunt clasificate in general in grupe, subgrupe, clase si subclase, iar pentru unele si in familii. Fata de clasificarea anterioara, aprobata prin H.G. nr. 266 / 1994, noua clasificare aprobata prin H.G. nr. 520/1998, urmand tendinta manifestata pe plan mondial, a concentrat activele corporale amortizabile intr un numar cat mai redus de grupe si clase, scopul urmarit fiind o operare cat mai usoara a amortizarii si nu inventarierea fizica a acestora. Astfel, de exemplu, clasificarea activelor amortizabile din constructii s-a redus de la doua grupe cu 14 subgrupe la o grupa cu noua subgrupe.Catalogul cuprinde urmatoarele informatii necesare identificarii mijlocului fix si stabilirii duratei normale de functionare:-codul de clasificare;-denumirea grupei, a subgrupei, clasei, subclasei si a familiei mijloacelor fixe amortizabile;-limita minima si limita maxima a duratei normale de functionare, in ani.1.5.2. ORGANIZAREA DOCUMENTATIEI PRIMARE SI A EVIDENTEI OPERATIVE A IMOBILIZARILOR CORPORALEObiectul evidentei operative il constituie inregistrarea si reflectarea fenomenelor primare care au loc in unitate, adica intrarea si iesirea de valori materiale si banesti, introducerea in comun sau in folosinta, precum si existenta lor intr-un anumit loc al unitati sau la o anumita data.Evidenta tehnico operativa se organizeaza pe compartimente de activitate ale unitatii.Ea trebuie tinuta la zi, pe masura producerii operatiunii de predare primire a valorii materiale si efectuarea acesteia numai pe baza de documente justificative.Documentele justificative trebuie sa cuprinda ca elemente:-denumirea documentelor;-denumirea si sediul unitatii care a intocmit documentul;-numarul si denumirea partilor care participa la efectuarea operatiunilor;-continutul operatiunilor si temeiul legal al efectuarii ei;-datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate;-semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii, ale persoanelor insarcinate cu exercitarea vizei de control financiar preventiv si a persoanelor in drept sa aprobe operatiunea respectiva;-alte elemente impuse de caracterul operatiunii.inscrierea datelor in documente se face cu cerneala, cu pasta, creion chimic, masina de scris, fara stersaturi si razaturi. Erorile se corecteaza prin taierea cu linie a textului si a cifrelor gresite, astfel ca acestea sa poata fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corecta.Documentele care stau la baza intrarii mijloacelor fixe in unitate sunt:1."Procesul verbal de receptie" pentru mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice;2."Procesul verbal de receptie" (preliminara sau definitiva) in cazul utilajelor care necesita montaj, dar nu necesita probe tehnologice, precum si a cladirilor si constructiilor speciale cu caracter administrativ si social cultural;3."Procesul verbal de punere in functiune" pentru utilajele care necesita montaj si probe tehnologice;4."Proces verbal de transformare" pentru receptionarea inventarului gospodaresc de natura mijloacelor fixe rezultat din prelucrarea materialelor in atelierele proprii ale unitatii;5."Procesul verbal de predare primire" a mijloacelor fixe transferate;6."Bonul de miscare a mijloacelor fixe" pentru miscarea mijloacelor fixe in cadrul unitatii;7."Contractul de inchiriere" sau "Procesul verbal de inchiriere" pentru luarea in primire a mijloacelor fixe inchiriate;8."Procesul verbal de dare in custodie" pentru mijloacele fixe primite in custodie.Mijloacele fixe pot iesi definitiv din gestiune prin casare, vanzare, donatie iar temporar prin concesiune, locatie de gestiune si inchiriere.Casarea, adica scoaterea definitiva din functiune a mijloacelor fixe prin demontare, daramare, etc. este consemnata in urmatoarele documente:-Specificatia privind mijloacele fixe propuse spre scoaterea din functiune (casare) intocmite de sectiile, laboratoarele sau serviciile care propun casarea, prin care acestea se monteaza;-Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, de declasare a unor bunuri materiale, elaborat de catre comisia de casare, reprezinta documentul prin care se constata indeplinirea conditiilor de casare, de aprobare si executare a ei, de consemnare a materialelor rezultate din casare, si ca document de inregistrare in evidenta operativa si in contabilitate.1.5.3. ORGANIZAREA CONTABILITATII ANALITICE A IMOBILIZARILOR CORPORALEContabilitatea analitica a mijloacelor fixe trebuie astfel organizata incat sa asigure individualizarea fiecarui mijloc fix, cunoasterea existentei si miscarii lor pe locuri de folosinta si a gradului de depreciere pe structura categoriilor de mijloace fixe.Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se poate tine fie folosind Registrul numerelor de inventar si Fisa mijlocului fix, fie utilizand Registrul pentru evidenta mijloacelor fixe.Unitatile patrimoniale dispun de mijloace fixe numeroase care se deosebesc intre ele din punct de vedere al constructiei, insusirilor tehnice, destinatie, gradul de depreciere, etc. de aceea, pentru identificarea cu usurinta a fiecarui mijloc si pentru a se asigura controlul lor indiferent de locul de folosinta, se atribuie fiecarui obiect de evidenta un numar de inventar care se trece in toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv. Aceasta se realizeaza cu ajutorul Registrului numerelor de inventar, in care se scrie denumirea fiecarui mijloc fix intrat, caracteristicile de identificare si numarul de inventar ce i se atribuie, in ordinea succesiva a numerelor. Dupa inscrierea mijlocului fix intrat in Registrul numerelor de inventar se completeaza Fisa mijlocului fix care cuprinde date privind denumirea, numarul de inventar, codul de clasificare, valoare de functiune, amortizarea calculata, etc.1.5.4. ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE A IMOBILIZARILOR CORPORALEContabilitatea sintetica a existentei si miscarii mijloacelor fixe se organizeaza cu ajutorul contului 21 " Imobilizari corporale " desfasurat pe conturi de gradul II pe cele patru categorii de mijloace fixe.-din punct de vedere al continutului economic este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate prin creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari", realizate din productia proprie prin creditul contului 722 "Venituri din productia de imobilizari corporale" aduse ca aport de catre asociati prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", primite ca donatii cu titlu gratuit prin creditul contului 232 " Avansuri acordate pentru imobilizari corporale ", cu valoarea imobilizarilor corporale in curs, terminate, receptionate si puse in functiune prin creditul contului 231 "Imobilizari corporale in curs";-se crediteaza cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe complet amortizate scoase din functiune prin debitul contului 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale", cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe incomplet amortizate scoase din functiune prin debitul contului 281 "Amortizari privind mijloacele fixe" cu valoarea amortizarii si a contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital " , cu valoarea de intrarea a mijloacelor fixe vandute incomplet amortizate prin debitul contului 281 cu valoarea amortizarii si a contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital " cu valoarea neamortizata, valoarea mijloacelor fixe retrase in corespondenta cu debitul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul;-soldul debitor exprima valoarea mijloacelor fixe in gestiune.1.5.5. CONTABILITATEA TERENURILORin cazul imobilizarilor corporale, pe langa mijloacele fixe, se includ si terenurile.Contabilitatea terenurilor se tine pe doua categorii: terenuri si amenajarile de terenuri. in contabilitatea analitica terenurile se pot evidentia pe terenuri agricole si silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, cu constructii, etc.La intrarea in patrimoniu terenurile se inregistreaza in contabilitate, la valoarea stabilita potrivit legii, in functie de clasele de fertilitate, suprafata si amplasarea acestora si alte criterii, la costul de achizitie sau la valoarea de aport.De regula, terenurile nu sunt supuse amortizarii, cu exceptia amenajarilor facute la terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, imprejmuirile, lucrarile de acces, etc.). Evidenta terenurilor si a amenajarilor la terenuri se tine cu ajutorul contului 211 " Terenuri si amenajari de terenuri ". Aceasta are doua conturi sintetice de gradul II: 2111 " Terenuri " si 2112 " Amenajari de terenuri ".-sub aspectul continutului economic contul 211 "Terenuri" este un cont de active imobilizate;-dupa functia contabila este un cont de activ;-se debiteaza cu valoarea terenurilor achizitionate prin creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari" aduse ca aport de catre asociati prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul", valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit prin creditul contului 131 "Subventii pentru investiti" cu costul de productie al amenajarilor in regie proprie facute la terenuri prin creditul contului 231 "Imobilizari corporale in curs";-se crediteaza cu valoarea terenurilor vandute prin debitul contului 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital " cu valoarea terenurilor retrase de catre asociati sau intreprinzatorul individual prin creditul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul";-soldul debitor reprezinta valoarea terenurilor si costul efectiv al amenajarilor la terenuri.CAPITOLUL 2ASPECTE PRIVIND EVALUAREA IMOBILIZARILOR2.1. EVALUAREA IMOBILIZARILOR CORPORALEPrin evaluare contabila se intelege masurarea marimii existentelor si miscarii activelor imobilizate in expresie valorica, la reflectarea in conturi a modificarii imobilizarii pe care le evidentiaza. Elementul de referinta hotarator in evaluarea elementelor patrimoniale este momentul evaluarii.in general, evaluarea economica a intreprinderii este necesara in urmatoarele situatii:-in tranzactiile comerciale;-cand se produc schimbari in marimea si structura capitalului;-in actiuni juridice cu scop patrimonial;-in cazul unor dezvoltari externe, fuziune;-in evaluarea anuala a patrimoniului societatii comerciale.Metodele de evaluare adoptate de unitatea patrimoniala trebuie sa fie aceleasi in tot cursul exercitiului, precum si de la un exercitiu la altul.2.1.1. EVALUAREA IMOBILIZARILOR LA INTRAREA iN PATRIMONIULa data intrarii in patrimoniu, conform Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82 / 1991, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care reprezinta:-costul de achizitie al imobilizarilor achizitionate cu titlu oneros format din pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport si alte cheltuieli necesare pentru punerea imobilizarilor in stare de utilitate;-costul de productie pentru imobilizarile construite sau produse de intreprindere, constituit din costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie si cota de cheltuieli indirecte;-valoarea de utilitate pentru imobilizarile aduse ca aport obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie, stabilita in functie de pretul pietei.2.1.2. EVALUAREA IMOBILIZARILOR LA DATA INVENTARULUIEvaluarea activelor imobilizate cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita si valoarea de inventar stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul pietei. Pentru imobilizarile corporale si necorporale amortizabile valorile retinute la inventar trebuie sa tina cont de amortizarea calculata in sensul deducerii acesteia, valoarea de inventar fiind data de valoarea neta contabila rezultand din planul de amortizare, exceptand situatia in care valoarea actuala este considerata va fiind inferioara valorii nete contabile. Evaluare activelor imobilizate la inventar se face individual, pentru fiecare obiect de evidenta contabila.2.1.3. EVALUAREA IMOBILIZARILOR LA DATA iNTOCMIRII BILANTULUI PATRIMONIALLa inchiderea exercitiului, valoarea de intrare se compara cu valoarea de utilitate stabilita cu ocazia inventarierii.in urma acestei comparari rezulta doua situatii:-constatarea unor plusuri de valoare intre valoarea de inventar si valoarea de intrare;-constatarea unor minusuri de valoare intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, care se inregistreaza in contabilitate sub forma amortizarii, atunci cand deprecierea este ireversibila sau se constituie un provizion, atunci cand deprecierea este reversibila.Activele imobilizate raman inregistrate in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare iar in bilantul contabil sunt evidentiate la valoarea neta contabila, aceasta fiind valoarea contabila diminuata cu marimea amortizarii sau provizioanele constatate.2.1.4. EVALUAREA IMOBILIZARILOR LA IESIREA DIN PATRIMONIUIesirea unei imobilizari din patrimoniu poate fi datorata mai multor cauze:-scoaterea din folosinta la exprimarea duratei de utilizare, sau inainte de acest termen;-constatarea unui minus in gestiune la inventar;-vanzarea activelor imobilizate;-cedarea cu titlu gratuit sub forma unor donatii sau investitiilor.Ca regula, imobilizarile sunt evidentiate la iesirea din patrimoniu la valoarea de intrare. Valoarea neamortizata a unui bun cedat genereaza o cheltuiala exceptionala privind operatiile de capital. in cazul iesirilor de imobilizari amortizabile se calculeaza amortizarea si pentru perioada scursa intre inceputul exercitiului si data efectiva cand are loc constatarea iesirii din ace exercitiu.2.2. ASPECTE PRIVIND REEVALUAREA MIJLOACELOR FIXE2.2.1. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND REEVALUAREA MIJLOACELOR FIXEPe baza unor dispozitii legale, exprese la anumite perioade de timp, este posibila reevaluarea elementelor patrimoniale. Reevaluarea consta intr-o noua evaluare a elementelor patrimoniale, operatie in cadrul careia valorile contabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie de preturile pietei sau cu noile valori de utilitate. in urma reevaluarii, elementele patrimoniale sunt aduse la valori actualizate, care pot fi mai mari sau mai mici decat valorile contabile cu care acestea au fost inregistrate in conturi. Reevaluarea se efectueaza de regula pentru toate elementele patrimoniale cu prilejul unor modificari generale si substantiale de preturi.Conform H.G. nr. 983 / 1998, unitatile patrimoniale, indiferent de forma de proprietate, au obligatia de a reevalua cladirile, constructiile speciale si terenurile, precum si imobilizarile corporale in curs de natura cladirilor si constructiilor speciale existente in patrimoniul lor la 30 iunie 1998.Potrivit art. 30 al Legii contabilitatii, bilantul contabil, ca document oficial de gestiune, trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.Astfel, rezultatele operatiunii de reevaluare vor fi reflectate in bilantul contabil incheiat la 31 decembrie 1998. Diferentele rezultate in urma reevaluarii cladirilor, constructiilor speciale si terenurilor vor fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau patrimoniului, dupa caz.Aceasta operatiune de reevaluare a cladirilor, constructiilor speciale ale terenurilor are ca scop aducerea lor la costul curent sau valoarea actualizata. in urma analizei diferentelor rezultate din operatiunea de reevaluare si a valorii actualizate ale imobilizarilor reevaluate cu utilitatea bunurilor respective si valoarea de piata, unitatile patrimoniale pot efectua ajustari ale valorii propuse de comisia de inventariere in situatia in care se constata supraevaluari sau subevaluari ale valorii acestora.in contextul metodologiei de evaluare, apreciem prevederea posibilitatii stabilirii valorii de piata prin aplicarea altor procedee de evaluare economica, care sa tina seama de utilitatea si gradul de uzura tehnica a imobilizarilor. Comisia de inventariere poate deci propune ajustari ale valorii determinate prin aplicarea indicilor prevazuti in hotararea de guvern in cazul in care constata subevaluari sau supraevaluari fata de valoarea de piata.Totusi, acest aspect nu este suficient de detaliat si clarificat de catre actul normativ. Astfel, nu este prevazut nici un interval de variatie a respectivelor diferente de valoare. Cu alte cuvinte, decizia si modul de stabilire a valorii de piata a mijloacelor fixe revine agentului economic.De asemenea, erorile de evaluare a activelor in sensul reevaluarii la o valoare superioara sau inferioara de valorii lor efective intra in raspunderea acestuia, chiar daca aplicarea metodologiei de evaluare economica se poate face de catre sau cu supervizarea unui expert in evaluare.Dintre cele doua situatii doar supraevaluarea nejustificata are incidente fiscale. Astfel, daca se ajunge la o eroare de supraevaluare, agentul economic poarta raspunderea pentru diminuarea bazei impozabile pentru calculul impozitului pe profit, prin cresterea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe reevaluate. in ceea ce priveste subevaluarea nejustificata a imobilizarilor supuse reevaluarii, la prima vedere se ajunge la diminuarea bazei impozabile pentru impozitele pe terenuri si cladiri. insa in acest caz statul nu pierde nimic pentru ca in art. 6 din Legea nr. 27 / 1994 privind impozitele si taxele locale, modificata prin O.U.G. nr. 62 / 28 decembrie 1998, se prevede ca, in cazul in care valoarea din evidentele contabile este mai mica decat valoarea rezultata prin aplicarea normelor respectivului act, cota de impozit se aplica la valoarea rezultata din aplicarea acestor norme.Sub aspect economic insa, subevaluarea imobilizarilor reduce resursele de finantare constituite prin amortizarea valorii nete contabile in exercitiile financiare urmatoare.2.2.2. CONSIDERATII PRIVIND TRATAREA AMORTIZARII MIJLOACELOR FIXELegat de amortizarea scriptica a mijloacelor fixe, H.G. nr. 983/1998 corecteaza erorile precedentei reevaluari (conform H.G. nr. 500/1994) care nu prevedea actualizarea acestei. Acest aspect a avut consecinte de natura economica si fiscala. Pe de o parte valoarea ramasa contabila a fost supradimensionata, iar cheltuielile cu amortizarea au fost majorate. Pentru a nu fi diminuata baza impozitabila pentru impozitul pe profit, legiuitorul a recurs la un artificiu legat de introducerea gradului de utilizare a mijloacelor fixe in limita caruia se permitea deductibilitatea cheltuielilor cu amortizarea acestora.Actuala norma de reevaluare prevede in mod corect si justificat economic ca amortizarea scriptica (inclusiv cea corespunzatoare gradului de neutralizare), inregistrata pana in momentul reevaluarii, sa fie actualizata. Cu aceasta ocazie se regularizeaza si amortizarea aferenta gradului de neutralizare.Totusi, problema amortizarii este rezolvata incomplet datorita determinarii ei numai in functie de gradul de uzura scriptica. Aceasta este o consecinta a reevaluarii efectuate conform H.G. nr. 500 / 1994, cand amortizarea nu s-a actualizat, iar gradul de uzura scriptica, calculat ca raport intre amortizarea neactualizata si valoarea de intrare a imobilizarii actualizata, are valori foarte mici.Astfel s-a ajuns la situatia paradoxala ca, in momentul reevaluarii din 1998, agentii economici sa aibe mijloace fixe cu o durata de functionare consumata apropiata de cea normala, dar cu un grad de uzura scriptica reflectat in contabilitate de doar cateva procente.2.2.3. PRINCIPII DE BAZA PRIVIND REEVALUAREAValoarea neta contabila este cea care se reevalueaza pentru aducerea ei la nivelul valorii actuale, considerata ca valoare de utilitate in momentul reevaluarii.Diferenta dintre reevaluare este egala cu diferenta dintre valoarea actuala si valoarea neta contabila.Amortismentele dupa reevaluare sunt calculate pe baza noii valori contabile.Potrivit art. 37 din Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii, diferentele din reevaluare se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct, contul 105 "Diferente din reevaluare".2.3. DEPRECIEREA IMOBILIZARILORCadrul general al contabilitatii din Romania este cel al costului istoric, regasit si in baza de calcul a amortizarii.in aceste conditii, este normal ca baza de amortizare sa fie valoarea de inlocuire pentru a asigura o reinnoire cel putin egala cu bunul amortizat.Situatia de mai sus reprezinta una din limitele cele mai fondate care se aduce contabilitatii bazate pe costul istoric, implicit amortizarii ca mecanism de repartizare asupra rezultatului exercitiului, a costului imobilizarilor pe durata probabila de utilizare a sa.Pentru a depasi, in plan concret, aceasta stare, Directia a IV a a Uniunii Europene prevede ca in cazul modificarii semnificative a conditiilor de utilizare, se poate recurge la alternativa pretului reevaluat. Dar si aceasta solutie are limitele sale, deoarece, de regula, este periodica si nu libera in fiecare an, fiind determinata prin hotarare de guvern si se ocupa numai de valoarea ramasa de amortizare si in consecinta valoarea amortizata deja se afla sub impactul costului istoric.De aceea se poate folosi mecanismul combinarii amortizarii degresive cu valoarea reevaluata a imobilizarii.Un asemenea demers nu trebuie conditionat de amortizarea fiscala; motivatia sa trebuie cautata numai in contabilitate si imaginea fidela, fiind inscris in vocatia amortizarii de instrument de reconstituire a fluxului initial de investitii.Si totusi, si demersul de mai sus nu poate ocoli si cealalta fata a amortizarii, de instrument de politica economica.Trebuie practicata acea fractiune care poate asigura intreprinderii o structura a costurilor produselor / serviciilor vandute in masura sa apere pozitia sa in fata concurentei.O ingreunare inutila a costurilor cu amortizarea diminueaza competivitatea intreprinderii pana la anulare.2.3.1. CONTABILITATEA AMORTIZARII IMOBILIZARILORAmortizarea reprezinta deprecierea ireversibila a imobilizarilor, suferita ca urmare a uzurii, a trecerii timpului, progresului tehnic sau altor cauze si are rolul de a corecta valoarea de intrare a imobilizarilor, aducandu-le la valoarea lor reala. Deci amortizarea exprima, pe de o parte, deprecierea ireversibila a imobilizarilor, iar pe de alta parte recuperarea acestei deprecieri pe seama cheltuielilor de exploatare a exercitiului.Amortizarea est, din punct de vedere financiar, o tehnica de finantare a reinnoirii imobilizarilor; este o sursa de constituire a fondului de dezvoltare propriu (fondul de investitii) alaturi de profit si alte surse.Amortizarea este o functie de:-durata normala de utilizare;-valoarea de amortizat;-norma de amortizare.1.Duratele normale de utilizarein principiu, duratele normale de utilizare care corespund cu duratele de amortizare sunt estimate, nu masurate, in functie de experienta furnizata de practica privind categoriile de imobilizari amortizabile. in tara noastra duratele normale de utilizare a mijloacelor fixe sunt stabilite in mod centralizat prin hotarare de guvern fiind revizuite periodic, dar nu mai tarziu de cinci ani. Ele coincid cu duratele de amortizare in ani aferente regimului de amortizare liniar si sunt cele stabilite in Catalogul privind duratele normale de functionare si clasificare a mijloacelor fixe.2.Valoarea de amortizatLimita de amortizare a unei imobilizari amortizabile este costul istoric sau alta valoare care a substituit costul istoric cu valoarea contabila de intrare, respectiv de inregistrare. Valoarea de intrare este:a)valoarea ramasa actualizata aferenta fiecarui mijloc fix care a fost reevaluat;b)pretul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;c)costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitate;d)valoarea actuala pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit;e)valoarea de aport acceptata de parti pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc.Valoarea de amortizat este dependenta de pretul de cumparare sau de deviz, de cheltuielile ce se fac cu transportul, montarea, pana la punerea in functiune.3.Norma de amortizare sau cota de amortizareNorma de amortizare sau cota de amortizare se exprima de regula procentual si este in functie de marimea duratei de serviciu normata exprimata in ani. Ea se determina prin formula:Na = 1 / Dn x 100in cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii de intrare a mijloacelor fixe, se va asigura recuperarea valorii neamortizate.Prin valoarea neamortizata, in contextul legii, se intelege diferenta dintre valoarea de intrare a mijloacelor fixe si valoarea amortizarii, recuperata prin includerea in cheltuielile de exploatare, din care se deduc sumele rezultate in urma valorificarii.Diferenta ramasa nerecuperata in urma valorificarii se recupereaza prin includerea in cheltuieli exceptionale, nedeductibile fiscal, pe o perioada de maximum cinci ani, sau prin diminuarea capitalurilor proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune, pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare. in situatia in care unitatea patrimoniala a efectuat lucrari de modernizare sau alte operatiuni prevazute de lege (adaugarea unor accesorii, aparate de masura si control) care conduc la majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, amortizarea se calculeaza pana la recuperarea integrala a noii valori. Daca dupa recuperarea noii valori de intrare pe calea amortizarii, unitatea patrimoniala efectueaza alte lucrari de modernizare sau adaugare a unor accesorii, mijloacele fixe respective se reintroduc in calculul amortizarii cu noua valoarea de intrare. in acest caz, se continua inregistrarea amortizarii pana la recuperarea noii valori de intrare, tinand seama de amortizarea calculata anterior.Data punerii in functiune a mijloacelor fixe, in vederea calcularii amortizarii se stabileste in functie de complexitatea operatiunilor pe care le necesita punerea in functiune, astfel:-mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice (unelte, accesorii de productie, mijloace de transport auto, utilaje pentru interventie, animale, etc.) se considera puse in functiune la data achizitionarii lor, pe baza procesului verbal de receptie;-utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale, data punerii in functiune se considera data terminarii montajului, respectiv data terminarii constructiei, pe baza procesului verbal de receptie provizorie;-utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice se considera puse in functiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului verbal de punere in functiune.Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza de catre agentul economic care le are in proprietate. Aceasta amortizare se regaseste in redeventa anuala a concesiunii, a mijloacelor fixe inchiriate, in contravaloarea chiriei, iar a celor date in locatie de gestiune in cheltuielile de locatie.Amortizarea cheltuielilor de investitii si a modernizarilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune cade in sarcina agentului economic care a efectuat investitia.La predarea investitiei, respectiv la incetarea contractului de concesionare, inchiriere sau locatie de gestiune, valoarea investitiei integrale (nediminuata cu amortizarea calculata) se cedeaza agentului economic proprietar al mijloacelor fixe, acesta majorand corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe. in procesul verbal de predare primire a investitiei se va mentiona si amortizarea calculata de beneficiar pentru ca agentul economic sa poata inregistra uzura corespunzatoare noii valori de intrare.Agentii economici sunt obligati sa amortizeze mijloacele fixe, potrivit prevederilor legale, utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:Amortizarea lineara se determina prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea lineara se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe. Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula numai in regim linear.Amortizarea degresiva ce consta in multiplicarea cotelor de amortizare lineara cu unul din coeficientii urmatori:a)1,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre doi si cinci ani;b)2,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre cinci si zece ani;c)2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este mai mare de zece ani.Amortizarea anuala degresiva se calculeaza diferit fata de regimul de amortizare lineara, astfel:-pentru primul an de functionare a mijlocului fix, amortizarea anuala degresiva se calculeaza aplicand cota de amortizare degresiva corespunzatoare asupra valorii de intrare a mijlocului fix;-pentru anii urmatori amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea aceleiasi cote de amortizare degresiva asupra valorii ramase de recuperat pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu / decat amortizarea anuala lineara (determinata prin raportul dintre valoarea ramasa de recuperat la numarul de ani de functionare ramasi). Din acel an de functionare si pana la expirarea duratei normale de utilizare se trece la amortizarea anuala lineara, iar amortizarea medie anuala lineara va fi obtinuta prin raportarea valorii de recuperat la numarul de ani ramasi.Amortizarea degresiva se aplica in doua variante:-fara influenta uzurii morale (AD 1);-cu influenta uzurii morale (AD 2).Pentru calculul amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva, varianta AD 1, se procedeaza astfel:-in primul an de functionare se aplica cota de amortizare stabilita potrivit celor precizate mai sus de valoarea de intrare;-pentru anii urmatori se aplica aceeasi cota, dar de fiecare data la valoarea ramasa. Calculul acesta se continua pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu / decat amortizarea anuala lineara, calculata pentru perioada de functionare ramasa. Din acel an si pana la expirarea datei normale de functionare, se trece la amortizarea anuala lineara.in conditiile in care societatea comerciala amortizeaza mijlocul fix in varianta AD 2 se observa ca durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala este mai mica fata de durata normala de utilizare din catalog, diferenta in ani reprezentand influenta uzurii morale.Amortizarea accelerata ce consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare, a unei amortizari anuale de 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Pentru exercitiile financiare, amortizarile anuale sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul linear, prin raportarea la numarul de ani de utilizare ramasi. Pentru aplicarea regimului de amortizare accelerata este necesara aprobarea Ministerului Finantelor, la propunerea Adunarii Generale a Actionarilor sau asociatilor, pentru societatile comerciale, respectiv consiliul de administratie, pentru regiile autonome, rin prezentarea unor indicatori de eficienta economica si indicatori de eficienta financiara pe baza carora se stabileste un punctaj. Sa inchiderea fiecarui exercitiu financiar, agentii economici cor depune la Directia generala a finantelor publice, declaratia privind programul amortizarii aferent aceluiasi exercitiu financiar.Metodele de amortizare sunt opozabile intr-un sistem de calcul structurat in conditiile in care obiectul amortizarii se identifica cu obiectul singular sau complexul de obiecte prin care se delimiteaza unitatea de masura sau evidenta a mijloacelor fixe. Convergente complementare la aceste metode sunt cele globale. Potrivit metodelor globale, amortizarea se calculeaza in felul urmator:Amortizarea = Valoarea medie x Rata globala a globala anuala a mijlocului fix amortizarii Amortizarea anuala totalaRata globala a = ----------------------------------------amortizarii Valoarea contabila medie anuala a activelor amortizabileValoarea medie anuala=Valoarea contabila a mijloacelorfixe existente la inceputul anului+Valoarea contabila medie a mijloacelorfixe intrate in cursul anului-Valoarea contabila medie a mijloacelor fixe iesite in cursul anuluiPornind de la rata globala se poate calcula amortizarea efectiva pe baza relatiei:Amortizarea anuala = Soldul debitor al x Rata globala a amortizarii efectiva activelor imobilizate la inchiderea exercitiuluiReferitor la amortizarea activelor necorporale potrivit Legii nr. 15 din 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, Normelor metodologice de aplicare a ei si H.G. nr 909 / 1997 se retin urmatoarele:a)cheltuielile de constituire, precum si cheltuielile de cercetare dezvoltare se amortizeaza in maximum cinci ani;b)brevetele, licentele, know how ul, marcile de comert si de serviciu si alte drepturi de proprietate industriala si comerciala similare subscrise ca aport, achizitionate pe alte cai, se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre agentul economic care le detine;c)programele informatice create de agentii economici sau achizitionate de la terti se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, dar nu mai mult de cinci ani.Contabilitatea amortizari imobilizarilor necorporale si corporale este realizata cu ajutorul conturilor din grupa 28 "Amortizari privind imobilizarile", si anume 280 "Amortizari privind imobilizarile necorporale" si 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale".Contul 280 "Amortizari privind imobilizarile necorporale"Se dezvolta pe categorii de imobilizari necorporale2801 "Amortizarea cheltuielilor de constituire"2803 "Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare"2805 "Amortizarea concesiunilor, brevetelor si altor drepturi si valori similare"2807 "Amortizarea fondului comercial"2808 "Amortizarea altor imobilizari necorporale"-dupa functia contabila aceste conturi sunt de pasiv si tin de evidenta amortizarii imobilizarilor necorporale;-in credit se inregistreaza valoarea amortizarii imobilizarilor necorporale prin trecerea pe cheltuielile de exploatare ale exercitiului;-in debit se inregistreaza amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale vandute sau scoase din activ;-soldul reprezinta amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale.Contul 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale" tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale. Se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:2811 "Amortizarea amenajarilor de terenuri"2812 "Amortizarea constructiilor"2813 "Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor"2814 "Amortizarea altor imobilizari corporale"-dupa functia contabila aceste conturi sunt de pasiv;-se crediteaza cu cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale, precum si valoarea amortizarii imobilizarilor utilizate in operatiuni de participatie, transferata conform contractelor;-se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din activ;-soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.2.3.2. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILORProvizioanele reprezinta rezerve (provizii) cert constituite de unitatile patrimoniale cu scopul de a anihila sau atenua diversele categorii de riscuri posibile, obiective si subiective, deprecieri si necesitati intervenite in perioadele viitoare.Provizioanele corespund pierderilor de valoare susceptibile dea afecta un element de activ individualizat. Acestea se constituie pentru imobilizari neamortizabile. Se pot constitui provizioane si pentru deprecierea imobilizarilor amortizabile numai cand acestea sufera deprecieri exceptionale. Este obligatorie contabilizarea provizioanelor necesare datorita imaginii fidele pe care conturile anuale le dau patrimoniului, situatiei financiare si rezultatului exercitiului.Este obligatorie si anularea provizioanelor atunci cand evenimentele care le-au motivat au incetat sa existe, la data incheierii exercitiului, singurele provizioane care trebuie sa figureze in conturi sunt cele justificate.Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor chiar daca acestea sunt constituite real ca urmare a deprecierilor survenite, se vor adauga sub forma cheltuielilor nedeductibile din punct de vedere fiscal. Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale si a imobilizarilor in curs nesupuse amortizarii se constituie pe seama cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii pentru minusuri de valoare lenta constatat (valoarea de inventar mai mica decat valoarea de intrare), care exprima o depreciere a acestora.in perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru deprecieri se procedeaza astfel:-in situatia in care deprecierea este superioara provizionului constituit, se formeaza un provizion suplimentar (se majoreaza cel existent);-in situatia in care deprecierea constatata este inferioara provizionului constituit, diferenta se educe din acest provizion si se inregistreaza la venituri (are loc diminuarea provizionului pana la nivelul deprecierii certe);-cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor provizioanelor constituite se transfera la venituri.Provizioanele pentru depreciere corespund reducerii de valoare la anumite elemente de activ individualizate rezultate din cauza altor efecte nu sunt considerate ireversibile.Provizioanele pentru deprecierea titlurilor, a creantelor imobilizate si a altor imobilizari financiare se constituie pentru diferenta intre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate stabilita prin inventariere.Constituirea provizioanelor pentru depreciere este legata de aplicarea unuia dintre principiile contabile fundamentale privind organizarea si conducerea contabilitatii, respectiv a principiului prudentei.Pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor economice legate de constituirea, majorarea, diminuarea sau anularea provizioanelor se folosesc conturile din grupa 29 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor", si anume:290 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale"291 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale"293 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs"296 "Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare"Toate aceste conturi sunt conturi rectificative a valorii imobilizarilor cu depreciere ireversibila contabila, avand functie contabila de pasiv.-se crediteaza cu sumele reprezentand constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor in corespondenta cu debitul conturilor de cheltuieli 6813 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizarilor! - se debiteaza cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor prin creditarea conturilor de venituri corespunzator activitatii pentru care au fost constituite 781 "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare";-soldul creditor reprezinta valoarea provizioanelor aferente imobilizarilor.in ceea ce priveste provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare, retinem faptul ca la constituirea sau majorarea acestora se debiteaza din contul 6863 "Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare", iar la diminuare sau anulare se crediteaza contul 7863 "Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare".CAPITOLUL 3PREZENTAREA COMPANIEI NATIONALE POSTA ROMANA3.1. PREZENTAREA SOCIETATIIPosta Romana este operatorul national in domeniul serviciilor postale, care se ocupa, de asemenea cu emiterea, editarea, comercializarea timbrelor si a efectelor postale si este si un furnizor de servicii cu valoare adaugata, cum ar fi: dezvoltare de programe informatice, schimb valutar, servicii de consultanta, servicii de trasport.Posta Romana este entitatea responsabila de indeplinirea obligatiilor rezultand din aderarea Romaniei la Uniunea Postala Universala. In aceasta calitate trebuie sa asigure conditiile necesare integrarii serviciilor postale nationale in sistemul celor internationale si sa se alinieze la tehnologia de ultima ora din domeniu.Scopul"Sa fim recunoscuti ca un operator postal si comercial eficient, la cele mai inalte standarde europene, oferind servicii de calitate si accesibile atat comunitatii de afaceri, dar in special populatiei".ActivitateaDistribuirea mesajelor, bunurilor si efectuarea de plati. Posta Romana are acces unic catre domiciliul persoanelor fizice datorita retelei de oficii si factori postali. De aceea, exploateaza si dezvolta sistemul de distributie combinat cu sistemul de comunicatii existent.Marii clientiPrintre clientii Postei Romane, se numara:ABN AMRO BankAvonBanca Comerciala RomanaBanc PostBanca Romana de DezvoltareCitiBankCompania Nationala de Autostrazi si Drumuri NationaleING GroupHit MailMailersMercury Promotions Ministerul JustitieiMinisterul Finantelor PubliceMobifonOrange RomaniaOpen Public ServiceOriflameOmniasigRaiffeisen BankRomtelecomRTC HoldingSocietatea Romana de TeleviziuneWella RomaniScurt istoricComunicatiile postale - scurt istoric Posta este una dintre cele mai democratice institutii, care asigura mentinerea permanenta a legaturilor comerciale si spirituale dintre oameni. Indeplinirea acestei misiuni nobile a urmarit pas cu pas dezvoltarea civilizatiei umane, originile sale pierzandu-se in negura istoriei. Dezvoltarea relatiilor interumane si sociale a determinat o perfectionare necontenita a structurilor organizatorice si a proceselor tehnologice specifice acestui sector. Astfel, posta este considerata, in prezent, una dintre ramurile importante ale industriei serviciilor. Posta Romana si-a inceput adevarata revigorare in anul 1991, prin punerea in aplicare a "Conceptului National al R.A. Posta Romana" si dezvoltarea acestuia prin documente strategice si programe guvernamentale. In acest context, au fost stabilite obiective concrete de dezvoltare a infrastructurii postale, de realizare a unui cadru legislativ corespunzator, de diversificare si modernizare a serviciilor postale. Prin actiunile intreprinse, s-a urmarit atingerea si mentinerea unui nivel calitativ superior al serviciilor postale si alinierea acestora la cerintele impuse de integrarea in serviciile intercomunitare.Acest obiectiv este indeplinit prin restructurarea radicala a infrastructurii sale, cu implicatii profunde asupra organizarii teritoriale a regiei, modernizarii tuturor domeniilor de activitate, informatizarii retelei postale atat la nivel managerial, cat si operational, precum si prin retehnologizarea sectoarelor productive. In conditiile unei concurente tot mai puternice, comunicatiile postale din Romania trebuie sa-si mentina ritmul accelerat de dezvoltare propus, astfel incat sectorul postal sa-si intareasca pozitia cuvenita in infrastructura publica a tarii, iar reforma postala sa se dovedeasca intr-adevar o investitie de viitor. In general, dar si in particular, in Romania, serviciile postale au fost create cu scopul asigurarii unor legaturi permanente intre oameni. La inceputul ei, posta cuprindea mai ales serviciul de transport al calatorilor si a corespondentei oficiale a domnilor si marilor dregatori. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, domnitorul Constantin Mavrocordat stabileste ca toti curierii sa treaca la stat, cu toate cheltuielile. Se construiesc localuri pentru calatori si functionari - asa numitele hanuri de posta -, grajduri pentru cai si se accepta si calatoria publicului cu postalioanele, contra unei taxe. In continuare, evolutia dezvoltarii serviciilor postale este ascendenta, existand si perioade de stagnare in timp de razboi si de ocupatie a tarilor romanesti. Pana la revolutia din 1848, postele au fost arendate unor particulari, de regula pentru perioade de cate 3 ani. Dupa 1850, in orasele de resedinta administrativa, statiile de posta orasenesti au fost transformate in birouri postale. In acea perioada, existau 30 de curse postale, cu statii de posta, al caror punct nodal era Craiova. Din anul 1852, este organizat serviciul de corespondenta pentru particulari, sub supravegherea Ministerului de Finante. Intre anii 1857-1862, se introduce, etapizat, monopolul de stat asupra activitatii de posta. La 12 noiembrie 1857, o comisie intrunita la Iasi a hotarat introducerea timbrelor postale pe teritoriul Moldovei. Au fost tiparite cu o presa manuala, bucata cu bucata, patru valori ale primei emisiuni "Cap de bour", pusa in vanzare pe data de 22 iulie 1858:Nr. exemplareTiraj totalValoarea celor vandute27 parale6.0163.69154 parale10.0164.77281 parale2.016709108 parale6.0162.574La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administratiilor postale din Moldova si Muntenia, masura realizata incepand cu 1 august acelasi an.Perioada postei moderne a inceput acum 134 de ani, in 1864, cand domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unit serviciul postal cu cel telegrafic, la care in 1893 s-a adaugat si serviciul telefonic, luand nastere simbolul PTT.Printre prevederile cele mai importante introduse in legile postale dupa anul 1864, care au modernizat posta si au apropiat-o de administratiile postale mai evoluate, amintim:- despartirea serviciului de diligente de cel de scrisori;- predarea scrisorilor insuficient francate numai dupa achitarea taxelor respective;- stabilirea despagubirilor pe care le platea posta in situatiile care ii erau imputabile;- organizarea postei rurale si intocmirea instructiunilor de lucru;- introducerea abonamentelor de presa;- intocmirea nomenclaturii postale a localitatilor rurale;- stabilirea a doua limite de taxe pentru scrisori, loco si alte localitati;- instalarea cutiilor de scrisori stradale;- introducerea taxei de inregistrare;- introducerea AR-ului, a cartii postale, a mandatului postal, a taxei de reclamatie, montarea de casute postale.Dupa anul 1883, se introduc:- primele planuri de indrumare pe linie de cartare;- timbrele porto;- serviciul de incaso si mandatul telegrafic.In anul 1894, dupa modelul unor cladiri similare din occident, incepe constructia Palatului Postelor, care va fi dat in functiune in anul 1900.In anul 1925, adminstratia PTT a preluat exploatarea unei noi ramuri de telecomunicatii, radiotelegrafia (comunicatiile radioelectrice, cum se zicea pe atunci), fiind adaugata o noua litera simbolului care a devenit PTTR. In perioada interbelica, administratia de posta si telecomunicatii a fost trecuta in cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Comunicatiilor, structura organizatorica fiind initial bazata pe directii regionale. In anul 1938, constatand faptul ca Administratia PTT se afla intr-o stare de deficienta, au fost adoptate trei legi fundamentale, prin care s-a reorganizat activitatea in spirit comercial:- legea de organizare;- legea de exploatare;- legea pentru statutul personalului.Legea de organizare din iunie 1938 a instituit ca principiu fundamental separarea clara a celor trei mari activitati, derivate din atributele administratiei si anume: conducere, exploatare si control.Conducere - Administratia centrala;Exploatare - Oficiile postale;Control - Inspectoratele de tinuturi.Prin lege, au fost diminuate considerabil atributiile si competentele subunitatilor teritoriale in domeniul financiar-contabil, atributiile si competentele in domeniul de personal fiind preluate in totalitate la nivelul administratiei centrale.Date privind structura in anul 1938:Personal: Directia generala 842Inspectoratele de tinuturi177Executie la oficii10.734Factori postali rurali2.766Intretinere linii telefonice1.058Total personal bugetar15.577Personal nebugetar - sefii oficiilor autorizate996Total general16.573 Reteaua operativa: Birouri postale, din care: 6.681Oficii de stat734 (21 sezoniere)Oficii autorizate996 In statii CFR: Servicii posta si telegraf152Numai telegraf197Agentii comunale4.292 (notari)Birouri ambulante atasate la trenuri (vagoane postale)400Circumscriptii rurale2.413In perioada postbelica, conceptia structurii organizatorice a ramurii de posta si telecomunicatii este derivata din impartirea administrativ-teritoriala a tarii.Astfel, in perioada cand teritoriul national a fost organizat in regiuni avand in componenta lor raioane, structura organizatorica a administratiei de posta si telecomunicatii era bazata pe existenta directiilor regionale de posta si telecomunicatii, avand in subordine directa, oficii raionale bilantiere, ca dupa 1968, odata cu infiintarea judetelor, sa fie constituite directii judetene de posta si telecomunicatii (DJPTc), care au functionat pana in anul 1991.In anul 1955, a fost promulgat Decretul nr.197 prin care era stabilit obiectul de activitate al ramurii de posta si telecomunicatii, fiind din nou consfintit monopolul absolut al statului in acest domeniu.Dupa anul 1989, au avut loc profunde transformari in administratia centrala a statului, reflectate in ramura noastra prin infiintarea Ministerului Postelor si Telecomunicatiilor, denumit ulterior Ministerul Comunicatiilor.La nivel central, pentru conducerea activitatii operationale, a fost creata in luna septembrie 1990 Regia Autonoma "ROMPOSTTELECOM", care a functionat pana in luna iunie 1991, prin aceasta masura fiind realizata separarea intre organul de reglementare si operatorul serviciilor.3.2. OBIECTUL DE ACTIVITATEDomeniul si obiectul de activitate al companiei Compania isi desfasoara activitatea in domeniul comunicatiilor postale, obiectul sau principal de activitate fiind administrarea, dezvoltarea, exploatarea serviciilor de posta si colaborarea cu organizatii similare straine in realizarea acestor servicii pe plan international, in conformitate cu prevederile Legii serviciilor postale nr. 83/1996 si cu licentele ori autorizatiile acordate de Ministerul Comunicatiilor ori de catre alt organ competent.Compania asigura, in temeiul contractelor sau conventiilor ori al prevederilor legale, serviciile de posta necesare sistemului national de aparare si sistemului de siguranta nationala, la solicitarea autoritatilor publice competente. Compania participa pe piata libera a serviciilor cu valoare adaugata de posta si presa, in calitate de concurent, si desfasoara si alte activitati colaterale, necesare realizarii in conditii de rentabilitate a obiectului sau principal de activitate, respectiv comert exterior, aprovizionare, cercetare si proiectare tehnologica si informationala, medicale, invatamant, social-culturale. Compania are ca obiect de activitate: A. Servicii postale: I. Servicii postale de baza (definite conform Legii nr. 83/1996), destinate publicului, efectuate, contra cost, in interiorul tarii si in traficul international: a) corespondenta: scrisori, carti postale, imprimate (inclusiv inscrisurile in relief, inregistrarile sonore pentru folosinta nevazatorilor), acte de procedura juridica, telegrame (cu exceptia transmiterii); b) pachete mici (pana la doua kg); c) mandate postale sau telegrafice. II. Servicii postale, altele decat cele de baza: a) mesagerie, curier accelerat, publicitate si marketing prin posta, servicii financiar-postale, serviciul Giropost, curierat in regim de asigurare; b) posta electronica, transmisii de date si mesaje, posta hibrid; c) contractarea si distribuirea la domiciliu a abonamentelor de presa; d) declararea, depozitarea si vamuirea trimiterilor postale, in calitate de comisionar in vama; e) ambalarea, conditionarea si depozitarea in vederea expedierii; f) orice alte servicii executate pe baza de contracte sau conventii, in numele tertilor, legate direct sau indirect de activitatea companiei. B. Editarea, tiparirea, comercializarea si pastrarea timbrelor si efectelor postale in conservatorul de timbre: a) editarea si tiparirea de timbre si efecte postale cu timbru imprimat; b) comercializarea de timbre si efecte postale; c) stabilirea si asigurarea conditiilor de conservare, evidenta si pastrare a timbrelor si efectelor postale cu timbru imprimat, a altor bunuri filatelice, precum si a stocului de timbre necesar schimbului cu administratiile postale din alte tari, in conservatorul sau de timbre; d) asigurarea conditiilor de conservare, evidenta si pastrare a timbrelor de patrimoniu avute in gestiune la data infiintarii si obligatia de a achizitiona timbre de patrimoniu in vederea completarii colectiei nationale, cu respectarea legislatiei in vigoare. C. Compania poate presta servicii conexe celor mentionate mai sus si poate executa orice alte activitati, dupa cum urmeaza: a) editare si tiparire; b) aprovizionare si comert exterior; c) constructii si reparatii de utilaje, echipamente si mijloace de transport; d) servicii informatice, programe de baza si aplicatii; e) servicii de transporturi rutiere, navale si aeriene pentru marfuri si persoane; f) consultanta, cercetare si proiectare; g) inchirieri de mijloace de transport; h) constructii civile in antrepriza si in regie proprie, inclusiv lucrari de instalatii, izolatii si alte lucrari care dau functionalitate cladirilor; i) inchirieri de spatii (manipulari si depozitari); j) invatamant, instruire si documentare, organizare de programe, cursuri si seminarii; k) comert cu amanuntul; l) hoteluri si moteluri cu restaurant, alte unitati de cazare si de alimentatie publica; m) schimb valutar; n) realizarea de actiuni cu caracter social pentru personalul propriu si pentru membrii de familie ai acestuia.3.3. STRUCTURA ORGANIZATORICAStructura organizatorica a Companiei, conform organigramei aprobate de Consiliul de Administratie al Companiei cuprinde:1.Administratia Centrala-Secretar General;-Directia Economica;-Directia Dezvoltare Strategica;-Directia Comerciala;-Directia Administrativa;-Directia Cooperare Internationala;-Directia Operationala;-Directia Resurse Umane;-Compartimente subordonate nemijlocit Directorului General:Corp Consilieri;Serviciul C.F.G.;Serviciul Juridic;Biroul Managementul Calitatii;Serviciul A.C.C.P.;Serviciul Audit Intern;Biroul Protectia Muncii;Serviciul Securitate Postala si Protectia Informatiilor Clasificate:-Birou Securitate Postala;-Birou Protectia Informatiilor ClasificateDepartament Control;Departament Relatii Publice.2. Sucursalele C.N.P.R.-S.A.a) 10 Directii Regionale de Posta (D.R.P.):-D.R.P. Bacau;-D.R.P. Brasov;-D.R.P. Bucuresti;-D.R.P. Cluj-Napoca;-D.R.P. Constanta;-D.R.P. Craiova;-D.R.P. Galati;-D.R.P. Iasi;-D.R.P. Ploiesti;-D.R.P. Timisoara.b) 5 Directii specializate:-Casa de Expeditii;-Directia de Posta Rapida;-Directia Servicii Financiare;-Muzeul National Filatelic;-Fabrica de Timbre3.4. PROGRAME FOLOSITE DE DIRECTIA REGIONALA DE POSTA TIMISOARA LA iNREGISTRAREA MIJLOACELOR FIXEExploatarea programului de gestiune a mijloacelor fixe presupune respectarea riguroasa a unui flux de operatii ce se deruleaza lunar. Programul este prevazut cu o interfata prietenoasa, adoptata cerintelor utilizatorului direct. Programul MIJFIX este un modul al aplicatiei Sistem Complex de Gestiune Economica. in consecinta, data efectuarii operatiilor si prelucrarilor din acest modul va fi corelata cu data ultimei validari din contabilitate.Programul permite inregistrarea mijloacelor fixe, a tututor operatiilor care se executa asupra acestea dupa intrarea lor, calculul amortizarii lunare dupa metoda liniara, generarea notelor contabile, listarea situatiilor curente, precum si din lunile anterioare.Calculul de amortizare actualizeaza amortizarea totala, trecuta pe cheltuiala, amortizarea aferenta gradului de neutilizare (conform 8045), restul de amortizare lunara si data la care s-a facut acest calcul.Listari: 1)Registrul Mijloacelor fixe se poate lista pe grupe de mijloace fixe si contine date generale despre mijloace fixe2)Fisa mijlocului fix contine informatii legate de mijlocul fix3)Listare mijloc fix se face pentru toate mijloacele fixe din baza de date, lista contine pe langa date generale de identificare a mijloacelor fixe date referitoare la valoare de inventar, amortizarea lunara, amortizarea totala, restul de amortizare pentru luna curenta4)Listare amortizare curenta5)Listare mijloace fixe amortizarea integrala6)Listare intrari, iesiri mijloace fixe7)Listare miscari mijloace fixe8)Centralizator mijloace fixe pe conturi9)Balanta lunara mijloace fixe pe grupe10)Lista pentru inventariere11)Nota contabila a mijloacelor fixe3.5. INVENTARIEREA MIJLOACELOR FIXE LA DRP TIMISOARAin baza deciziei emisa de directorul DRP Timisoara in perioada 3-15 ianuarie 2007 s-a desasurat inventarierea generala a mijloacelor fixe aflate in patrimoniul DRP. Pentru efectuarea inventarierii s-au constituit Comisia Centrala de Inventariere din care a facut parte un presedinte secretar si membrii precum si subcomisii de inventariere constituite la nivelul Oficiilor judetene de posta. Inventarierea s-a desfasurat conform normelor in vigoare OMF 1753/2004 si a normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv in unitatile de posta.Inventarierea terenurilor s-a efectuat pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate al acestora. Cladirile s-au inventariat prin identificarea lor pe baza situatiilor de proprietate si a dosarelor tehnice ale acestora. in lista de inventar privind imobilizarile in curs s-a mentionat pentru fiecare obiectiv in parte denumirea obiectivului si descrierea amanuntita a stadiului in care se afla la data inventarierii.Investitiile puse in functiune total sau partial carora nu li s-au intocmit forme de inregistrare ca imobilizari corporale s-au inscris in liste de inventariere separate.Inventarierea lucrarilor de modernizare nefinalizate cat si a reparatiilor la cladiri, instalatii si utilaje s-a facut prin verificarea la fata locului a stadiului fizic al acestora.Rezultatul inventarierii a fost inregistrat in evidenta tehnico-operativa precum si in evidenta contabila.Rezultatul inventarierii, constatarile cu privire la plusurile de inventar, respectiv minusurile, persoanele vinovate de lipsurile aparute, propunerile de scoatere din folosinta a mijloacelor fixe s-au consemnat de catre comisii intr-un proces verbal de inventariere.3.6. CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND IMOBILIZARILE LA DIRECTIA REGIONALA DE POSTA TIMISOARA- Directia Regionala de Posta (DRP) receptioneaza un program informatic de la S.C. ETA 2U S.R.L, conform facturii (ANEXA 1).: % = 721 2 500 208 "Venituri din productia de 2 100,84 "Alte imobilizari imobilizari necorporale" necorporale" 4426.01 399,16"TVA de plata"- in cursul anului 2006, valoarea terenului proprietate a DRP a fost diminuat cu suma de 260 000 reprezentand retrocedarea in favoarea unei persoane fizice ca urmare a Dispozitiei date de Judecatorie, conform Notei Contabile nr 25 (ANEXA 2) 481.04 = 211 280 605,77 "Decontari privind investitiile" "Terenuri "- se inregistreaza investitii in curs conform facturii emisa de SC INSTGAT SRL reprezentand lucrari introducere gaz metan, oficiul Postal Buzias (ANEXA 3) % = 404.2 16 348,63 231 "Antreprenori pentru 13 738,35"Imobilizari corporale in curs" investitii" 2 610,28 4426.01 "TVA achizitii bunuri si servicii din tara"- se inregistreaza investitii in curs conform facturii nr 5215369/02.04.06 reprezentand instalatie gaz metan (ANEXA 4) % = 404.2 227,87 231 "Antreprenori pentru 191,49"Imobilizari corporale in curs" investitii" 36,38 4426.01 "TVA achizitii bunuri si servicii din tara"- se inregistreaza investitiile in curs reprezentand cota parte taxa bransament de gaz pentru Oficiul Postal Buzias (ANEXA 5) 231 = 404.2 1 000"Imobilizari corporale in curs" "Antreprenori pentru investitii"- se receptioneaza, conform Procesului Verbal de predare-primire (ANEXA 6) si a Notei contabile MF_N (ANEXA 7), imobilizarile corporale in curs reprezentand instalatie gaz metan si centrala termica, pentru Oficiul Postal Buzias 212.01 = 231 16 489,84 "Constructii neamortizate" "Imobilizari corporale in curs"- se inregistreaza vanzare cladire Oficiul Postal Soimus, conform facturii (ANEXA 8) 461.01.01 = % 62 663,38 "Debitori diversi" 7583 52 658,30 "Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital" 4427 10 005,08 "TVA colectata"- se inregistreaza valoarea cladirii scoase din evidenta in urma vanzarii % = 212.01 87 273,18 2812.01 "Constructii" 15 553,91 "Amortizarea constructiilor" 921.6583 71 719,27"Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital"- se primesc cu titlu gratuit, conform facturii fiscale si contractului, 21 bucati masini de numarat bancnote (ANEXA 9) 214.01 = 133.01 59 745 "Mobilier, aparatura birotica, "Donatii pentru investitii" echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale" - lunar se inregistreaza valoarea amortizarii, conform Notei contabile MF_N (ANEXA 7) 6811 = 2814 635,11 "Cheltuieli de exploatare privind "Amortizarea altor imobilizri amortizarea imobilizarilor corporale"- lunar se inregistreaza venituri corespunzatoare amortizarii calculate, conform Notei contabile MF_N (ANEXA 7) 133.01 = 7584 635,11 "Donatii pentru investitii" "Venituri din subventii pentru investitii" - se inregistreaza c/v amortizarii pe luna mai 2006, conform Notei contabile MF_N (ANEXA 7) 6811 = 281 1 278 838,05 "Cheltuieli de exploatare privind "Amortizarea imobilizrilor amortizarea imobilizarilor corporale"- se inregistreaza contravaloarea seifurilor transferate de la Compania Nationala Posta Romana conform Notei de debitare creditare, Procesul Verbal de predare primire si Lista totala a mijloacelor fixe intrate pe luna august 2006 (ANEXA 10) 214.01 = 481.01 11 730" Mobilier, aparatura birotic, "Decontari privind stocurile" echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale" - se inregistreaza garantie de buna executie conform contractului de prestari servicii incheiat intre DRP si ENEL ELECTRICA BANAT (ANEXA 11)2678.09 = 5121.01BP 14 967,53"Alte creante imobilizate" "Conturi la banci in lei"- la sfarsitul anului 2006 la nivelul DRP Timisoara s-au constituit provizioane pentru litigii din retrocedari de imobile si terenuri, conform Notei contabile nr 43 (ANEXA 12). Provizionul s-a constituit la valoarea ramasa efectuandu-se urmatoarea inregistrare:6812 = 1511 418 994,99"Cheltuieli de exploatare "Provizioane pentru litigii"privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli"CAPITOLUL 4CONCLUZII SI PROPUNERILucrarea de fata abordeaza si analizeaza modalitatile de reflectare in contabilitate a activelor imobilizate si incearca o analiza a situatiei utilizarii acestora pe exemplul DIRECTIEI REGIONALE DE POSTA TIMISOARA.Urmarind modul de reflectare in contabilitate a activelor imobilizate se constata ca la DRP Timisoara, se respecta normele metodologice privind Legea nr. 82/1991 a contabilitatii si Hotararea Guvernului nr. 964/1998.Analizand activitatea desfasurata de DRP Timisoara cu privire la activele imobilizate se constata urmatoarele:-subunitatile postale ale DRP Timisoara se gasesc amplasate pe terenurile ce sunt proprietatea unitatii, in cursul anului 2006 valoarea totala a terenurilor fiind diminuata cu suma de 280.605,77 reprezentand retrocedarea in favoarea unei persoane fizice ca urmare a dispozitiilor organelor judecatoresti.-cu ocazia modernizarii subunitatilor postale in cadrul DRP Timisoara s-a evidentiat cresterea valorii cladirilor in suma de 16.489,84 lei. Tot in cursul anului 2006 s-a efectuat vanzarea imobilului cu sediul in localitatea Soimus in suma de 87 273,18 lei-in vederea imbunatatirii serviciilor oferite de DRP Ttimisoara, oficiile postale au fost dotate cu 21 masini de numerotat bancnote si 5 seifuri-investitiile in curs la finele anului 2006 sunt in valoare de 13.612,64 lei, reprezentand contravaloarea lucrarilor de proiectare si studii de rezistenta la Oficiul Postal Lugoj. in vederea perfectionarii activitatii este necesara o preocupare in directia pregatirii corespunzatoare a personalului (training-uri de specialitate) pentru prestarea unor servicii de calitate. Pentru a se alinia la standardele europene DRP Timisoara ar trebui ca in viitor sa achizitioneze noi autoturisme utilitare pentru transportul interegional, utilaje postale, masini de francat, cutii postale, baterii de casute postale, cantare electronice, calculatoare si echipamente periferice performante. Totodata ar trebui create noi centre de reparatii la nivelul judetului pentru reparatii curente si capitale pentru mijloacele de transport proprii.Pentru o mai buna colaborare, respectiv distributie intre mediul urban si mediul rural, in viitor DRP Timisoara ar trebui sa doteze factorii postali cu mijloace de transport usor (scutere, motorete), sa se efectueze dotarea cu masini de cartat automate pentru corespondenta si produse de mesagerie, benzi transportatoare. Toate aceste dotari vor conduce la cresterea productivitatii muncii si imbunatatirea calitatii serviciilor postale.Odata cu cresterea cerintelor pe piata ar fi de dorit ca pe viitor in cadrul DRP Timisoara sa se extinda sistemele informatice la nivelul tuturor subunitatilor postale pentru o mai buna comunicare iar in ceea ce priveste cresterea securitatii ar trebui cumparate sisteme de alarma mai performante.BIBLIOGRAFIE 1.Chiriacescu, Mihai Contabilitatea microintreprinderilor Editia a II a, Editura Meteor Press, Bucuresti, 20032.Chiriacescu, Mihai Contabilitatea Armonizarea Contabilitatii cu U.E. Editura Meteor Press, Bucuresti, 20033. Negrut, Codruta; Neamtiu, Gheorghe; Vadasan, Ioana Economia ,evaluarea si evidenta contabila a firmei,Editura Solness, Timisoara, 2002 4.Pantea, Iacob Petru; Bodea, Gheorghe Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene, Editura Intelcredo, Deva, 20035.Popovici, Ilie Functiunile conturilor in cazul utilizarii planului de conturi general si a planului de conturi simplificat.Monografii contabile, Editura Danubius, Braila, 20026.Ristea, M; Dumitru,C Contabilitate financiara,Editura Margaritar, Bucuresti, 20027.Staicu, Constantin Contabilitatea financiara, Editura CECCAR, Bucuresti, 20028.Ministerul Finantelor Publice Reglementari contabile pentru agentii economici Editura Economica, Bucuresti, 20029. Morosan, Ioan Contabilitatea practica. Obligatiile fiscale si sociale ale firmei, Editura Evcont Consulting, Suceava, 2001 *** Legea nr.82/1991 cu modificari si completari ulterioare, republicata in 2002(Legea contabilitatii) *** Legea privind amortizarea capitalului imobilizat nr.15/1994 cu modificari si completari ulterioare *** Legea nr.571/2003 (Codul Fiscal) cu modificari si completari ulterioare