IntroducereCresterea de aproape 7 ori a datoriei externe in general si in special a datoriei guvernamentale externe a tarilor in curs de dezvoltare in deceniul opt al secolului trecut a fost provocata in mare masura de criza energetica, ce a declansat profunda criza economicaa ce a durat pana la inceputul anilor 90 si care a afectat puternic si economia romaneasca.Anual, la Forumul Mondial de la Davos, o problema care preocupa toate statele, inclusiv pe cele bogate, este problema saraciei si a inegalitatilor crescande de nivel de trai. Aceasta abordare este de altfel un lucru firesc deoarece intr-o economie mondiala tot mai independenta, tendintele dintr-un compartiment influenteaza, mai mult sau mai putin, situatia de ansamblu.Criza financiara mexicana, declansata in urma cu un deceniu a fost o dovada evidenta, ilustrand perfect aceasta idee: Statele Unite au considerat ca, prin ajutorul oferit partenerului din Acordul Nord-American al Liberului Schimb (NAFTA), au venit, de fapt, in sprijinul propriilor exportatori amenintati de dificultatile majore cu care se confrunta balanta de plati externe a Mexicului. La fel situatia mai recenta a Argentinei, intrata in colaps financiar.Datoriile externe constituie unul din factorii care acutizeaza problema saraciei.Din studiile anuale ale Bancii Mondiale si Anuarul Datoriei Mondiale (World Debt Tables), rezulta clar ca indatorarea tarilor lumii a treia si a celor in curs de dezvoltare s-a agravat continuu. Problema care se pune nu este atat volumul indatorarii, cat de fapt decalajele economice care s-au creat in cadrul aceluiasi grup de state, si mai ales decalajul care creste exponential fata de tarile dezvoltate industrial.in lucrarile publicate de Banca Mondiala sunt evidentiate doua categorii de tari: prima care beneficiaza de importante fluxuri de capitaluri private externe si cea de-a doua care depinde aproape exclusiv de aporturile externe de capital din surse publice. Din prima categorie fac parte tari cu venituri medii (din Asia de Est si America Latina), care primesc permanent peste jumatate din fluxurile de capitaluri private ce se indreapta spre lumea a treia. Cealalta categorie include tarile sarace ale lumii.Sfarsitul crizei din Golf si a razboiului rece a afectat repartizarea geografica a aporturilor de capitaluri publice si private, iar progresele economice realizate in multe tari din America Latina au avut, de asemenea, o incidenta notabila. in ultimul deceniu, aportul de fonduri publice si-a sporit fluxul in special catre tarile europene ex-comuniste.Intrarea tarilor cu venit mediu pe piata capitalurilor private si mentinerea dependentei de finantarea publica, in general de tip concesional, a tarilor cu venit scazut concomitent cu cresterea volumului global al fluxurilor de capitaluri private, s-au dovedit tendinte durabile, cu caracter structural, care se vor mentine si in urmatorii ani.Pe fondul unei cresteri atat reale, cat si nominale a fluxurilor de resurse pe termen lung spre tarile in curs de dezvoltare, anii 90 au fost marcati de cresterea ponderii capitalurilor private, de gama larga de instrumente si investitori. S-a inregistrat o crestere spectaculoasa a investitiilor de portofoliu, a investitiilor directe de capital (necreatoare de datorie externa) si a emisiunilor de obligatiuni.Ponderea capitalurilor private in aporturile nete de resurse pe termen lung in tarile in curs de dezvoltare a crescut de la 40% in 1990, la peste 50% in anii urmatori, anul 1993 reprezentand un varf al ponderii acestui tip de capital (peste 75%). in cazul tarilor cu venituri mici, finatarea publica externa a dezvoltarii se face preponderent din donatii, imprumuturi bilaterale si multilaterale, concesionale si neconcesionale, acestea reprezentand un sfert din aporturile nete de resurse pe termen lung. Au fost frecvente situatiile de transformare a imprumuturilor concesionale in donatii.Compozitia globala a aporturilor de resurse pentru tarile in curs de dezvoltare in functie de grupa de venituri careia ii apartin este de acum inainte legata de accesul pe pietele internationale de capitaluri. Tarile care au patruns pe aceste piete au recurs tot mai mult la finantare privata, celelalte depinzand esential de aporturi publice. In ansamblu, pe aceste piete au acces tarile cu venituri intermediare, celelalte ramanand tributare surselor publice.Global, transferurile nete iin favoarea tarilor in curs de dezvoltare au crescut puternic, multiplicandu-se de cateva ori. Cresterea rambursarilor datoriei si transferurile profiturilor aferente investitiilor de portofoliu au fost mai mult decat compesate de noile investitii de capital strain si de finantarile obligatare, cu atat mai mult cu cat dobanzile au ramas stabile datorita scaderii continue a ratelor dobanzilor la principalele devize si in special la dolarul american.incetinirea inregistrata in ultimii ani in cresterea intrarilor de capitaluri private in tarile in curs de dezvoltare conduce din nou la punerea la indoiala a durabilitatii tendintei manifestate la inceputul deceniului.Scaderea fluxului de capitaluri private este determinata, in general, de urmatorii factori:schimbarile radicale ale optiunilor de orientare ale tarilor in curs de dezvoltare, care-si amelioreaza solvabilitatea si interesul pe care il prezinta pentru investitorii internationali;integrarea pietelor financiare mondiale;descresterea ratelor dobanzii dupa nivelul record din deceniul trecut.Datoria externa permite unei tari sa investeasca si sa consume mai mult decat I-ar permite limitele productiei interne curente si efectiv, sa finanteze formarea de capital nu numai prin mobilizarea economiilor interne, dar, de asemenea, sa atraga surplusul de capital din alte tari. Totusi, daca o tara recurge la imprumuturi externe, trebuie sa aiba in vedere, ca prioritate importanta, managementul datoriei sale externe, pentru evitarea "capcanei datoriei" cu care s-au confruntat si continua sa se confrunte tarile cu datorii mari.Asa cum apreciaza specialistii in domeniu, criza datoriei externe constituie o problema politica nu numai pentru faptul ca ea isi are originea in sistemul actual al relatiilor economice internationale, dar si pentru ca efectele sale afecteaza grav stabilitatea tarilor debitoare, deregleaza economia mondiala in ansamblu, ameninta pacea si securitatea internationala.Capitolul 1Datoria externa1.1 Optiunea de a contracta datorieConsideratii generaleInainte ca un guvern sa decida necesitatea contractarii si/sau garantarii unor imprumuturi externe generatoare de datorie publica guvernamentala externa, trebuie sa faca o analiza in mai multe etape, care presupune un sir de optiuni de politica economica.Astfel, apar urmatoarele alternative: a.Contractarea de datorie sau reducerea cheltuielilor bugetareIn situatia in care guvernul nu dispune de surse de autofinantare, singurele alternative sunt reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare sau cresterea datoriei guvernamentale dar si a sanselor de dezvoltare viitoare.Alegerea de a contracta datorie (sau de a creste nivelul datoriei existente) sau de a reduce cheltuielile la nivelul veniturilor este deseori dificila. Fiecare guvern doreste sa investeasca, sa-si mareasca sansele de dezvoltare viitoare printr-o activitate mai ampla in prezent. Dar, capacitatea de autofinantare este de cele mai multe ori redusa si, in orice caz, in perioadele de "avant", devine insuficienta fata de necesitatile de modernizare, de crestere a capacitatilor de productie existente etc. Altfel spus, economisirea este mai mica decat necesarul de investit. Prin urmare, dorinta de a atrage surse de finantare externa este iminenta. Este singura posibilitate de a obtine conditii de crestere economica. Aceasta asigura, in viitor, posibilitatea de a rambursa datoria, concomitent cu avantajele create: productie mai mare inseamna crearea de locuri de munca, venituri mai mari, dezvoltare si, in ultima instanta, un nivel de trai mai ridicat. Desigur, imprumuturile externe inseamna ca, in viitor, se va rambursa nu numai suma imprumutata, dar si dobanzile si comisioanele.Cu toate acestea, se considera ca imprumuturile externe pot fi, atunci cand sunt bine gestionate, un factor important de dezvoltare economica. Investind cum trebuie banii imprumutati, dezvoltand anumite activitati, modernizand unele domenii, se vor obtine, in viitor, nu numai sumele investite initial, ci si un profit care sa depaseasca cheltuielile aferente datoriei. Aceasta deoarece cheltuielile efectuate se vor materializa in capacitati de productie noi sau modernizate, elemente ce vor crea, in continuare, venit national, deci crestere economica. Banul (inclusiv cel imprumutat), se multiplica, creand nu numai productie nationala, dar si locuri de munca, prin urmare venituri, bunastare: la fiecare leu investit, trebuie sa se obtina, pe termen lung, mai mult decat s-a investit initial, iar efectele sunt indiscutabile. La nivelul economiei nationale, fata de argumentul ca, prin contractarea de catre Guvern a unui imprumut , noi consumam, iar copiii nostri vor suporta povara platilor (prin cresterea viitoare a fiscalitatii), trebuie completat cu observatia urmatoare: de efectele acestui imprumut, folosit pentru dezvoltare vor beneficia copiii nostri, in mai mare masura decat noi.Deci, decizia de a contracta datorie este corecta, daca fondurile astfel procurate sunt folosite eficient. 1.Datorie interna sau externa Aceasta alegere este dictata in primul rand de conditiile de imprumutare: nivelul ratei dobanzii si, uneori, alte conditii. La nivelul datoriei publice guvernamentale sunt impuse uneori si conditii economice, militare, politice care trebuie analizate cu atentie. Conjunctura externa a ultimilor ani a fost si este inca favorabila pentru imprumuturile externe: recesiunea din tarile dezvoltate face ca ratele dobanzilor in aceste tari sa fie reduse. Prin urmare, exista uriase fluxuri de lichiditati, pe plan mondial, in cautare de plasamente mai bune, iar ratele dobanzilor in tarile europene in tranzitie sunt atractive. In conditiile in care persista recesiunea in tarile dezvoltate, sau cand perspectivele de crestere economica sunt reduse (ritmuri de crestere foarte mici), ratele dobanzilor in aceste tari nu vor creste, sau poate vor mai scadea. In plus, in cazul cand imprumutul intern public este prea mare, apare efectul de evictiune (crowding out) asupra investitiei private: prin cresterea datoriei publice guvernamentale interne statul preia lichiditatile, deci disponibilitatile pentru creditarea sectorului privat scad puternic si, in consecinta, rata dobanzii creste (cererea este mai mare decat oferta de bani a bancilor). Prin urmare, agentii particulari nu mai pot imprumuta la intern decat foarte scump (cu dobanzi foarte mari, in conditii nefavorabile). Ramane deci ca optiune pentru o tara ca urmare a dorintei de a nu face presiune exagerata asupra dobanzii interne si de evitare a cresterii inflatiei si in masura in care potentialii debitori sunt credibili si gasesc surse de finantare, imprumutul extern. Datoria guvernamentala interna a statului, pe langa efectul de crestere imprimat ratei dobanzii, conduce si la cresterea inflatiei:-indirec : rata dobanzii mare, conduce la cresterea preturilor - fiind o cheltuiala ce intra in costurile produselor, pe langa efectul psihologic ce conduce de asemenea la o crestere a preturilor;- direct: rambursarea datoriei publice conduce adesea la necesitatea de a emite moneda, chiar daca acest lucru nu este totdeauna declarat;Cand decizia guvernului este de a imprumuta de pe pietele financiare externe, apare o serie de alte optiuni si decizii, in masura in care acesta se bucura de situatia confortabila de a putea exercita o alegere. Analizand atent indicatorii sai de indatorare, guvernul se protejeaza de imprumuturi pagubitoare, incercand evitarea riscului de a intra in incetare de plati. Analiza deciziei de a face un imprumut extern implica a avea in vedere cel putin urmatoarele elemente:Nivelul datoriei guvernamentale externe. O datorie mai mare decat limita admisa, insemnand un serviciu al datoriei greu de acoperit, poate conduce la intrarea in incetare de plati. Rezultatul este in primul rand pierderea credibilitatii externe, scaderea rating-ului acordat de agentiile straine de specialitate. Perioada de rambursare. Se considera rationala contractarea de datorii pe termen mediu si in special lung: astfel, se creaza suficient timp pentru ca banii, bine folositi, sa produca suficient profit pentru a se putea rambursa, confortabil, obligatiile fata de creditori .Tipuri de creditori. Sunt de preferat creditorii privati, care nu solicita dobanzi mari si care nu pun conditii impovaratoare la acordarea imprumutului. Organizatiile financiare internationale, care practica dobanzi mari, impun guvernelor unele conditii privind politica lor economica, iar creditele bilaterale (acordate de guverne) sunt insotite deseori de conditii militare, si politice riscante. Valuta de contract (expunerea valutara). Este rational ca datoria sa fie libelata in mai multe feluri de valute, iar acestea sa fie cat mai stabile. De asemenea, o optiune fericita este aceea pentru valutele care sunt obtinute ca urmare a activitatii de export, pentru a se evita transformari insotite de comisioane sau, cel putin, pentru a se evita astfel riscul de fluctuare a cursului. Instrumentele datoriei. Acestea pot varia in functie de situatia conjuncturii interne si externe si de interese de moment si pot fi :-lansarea de obligatiuni (titluri de stat in valuta) pe pietele externe - imprumuturi bilaterale (de la guverne straine) sau imprumuturi de la institutii financiare internationale - imprumuturi sindicalizate - imprumuturi de la investitori privati - imprumuturi de la banci straine sau de la companii straine - altele.In caz de intrare in incapacitate de plata (imposibilitatea de a onora rambursarea obligatiilor fata de creditori respectiv serviciul datoriei), guvernul poate face apel la restructurarea si/sau reesalonarea datoriei. Aceasta actiune se intreprinde cu acordul creditorilor, intruniti fie la Clubul de la Paris (pentru creditorii oficiali), fie la Clubul de la Londra (pentru creditorii privati). Toate aceste probleme sunt, de fapt, elemente de realizare a unei bune gestionari a datoriei, respectiv managementul datoriei. 1.2. Datoria externa - Prezentare generala: definitii si concepteDatoria externa este suma in valuta datorata, la un moment dat, de o tara altor tari si/sau institutii financiare internationale in baza creditelor primite de stat (guvern) si de intreprinderi private, dar cu garantia statului (datoria publica externa) precum si de firme sau persoane private si care urmeaza a fi achitata intr-o perioada mai mare de un an (datoria externa privata, negarantata public). Datoria guvernamentala externa este parte componenta a datoriei externe, avand o sfera de cuprindere mai restransa insa cu ponderea cea mai mare in valoarea totala a datoriei externe. Avand in vedere aceste considerente, in continuare voi prezenta o serie de aspecte legate de datoria externa care implicit sunt caracteristice si datoriei guvernamentale externe, ca parte componenta a acesteia. in tarile cu valuta convertibila, datoria externa este asimilata datoriei publice interne, astfel ca in terminologia curenta pentru aceste tari nu se foloseste termenul de datorie externa, ci de dezechilibru al balantei de plati, deorece in orice moment acestea le pot achita, cu propria moneda, prin lansarea unor imprumuturi pe piata interna sau pe europiata. Prin urmare, notiunea de "datorie externa" este folosita in literatura economica pentru a desemna datoria tarilor cu valuta neconvertibila .imprumuturile externe constituie una din formele exportului de capital. in ultimele decenii, imprumuturile externe au capatat o amploare fara precedent, ca urmare a formarii, pe piata tarilor dezvoltate, a unui surplus relativ de capital, care isi cauta plasament peste granita, in conditii mai avantajoase decat in interior.Datoria externa reprezinta obligatiile unei tari fata de creditori din strainatate si cuprinde atat datoria guvernamentala, cat si datoria contractata de beneficiari privati (persoane juridice si/sau fizice).Datoria externa cuprinde:a.datoria externa bruta in sens larg , respectiv toate obligatiile unui stat fata de strainatate; aceasta cuprinde sumele datorate de stat, unitati administrativ-teritoriale si alte entitati de drept public, agenti economici carora statul le garanteaza datoria, unor organisme internationale, guverne, banci si altor institutii publice straine, unor banci private, firme si altor creditori. Aceste datorii provin din imprumuturi de tot felul, achizitii de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii pe credit, investitii directe de capital, indeplinirea altor obligatii derivand din contracte sau diverse reglementari. Avand in vedere sfera foarte larga a indicatorului, valoarea practica este redusa.b.datoria externa bruta in sens restrans , reprezinta datoria externa bruta in sens larg, mai putin:imprumuturile pe termen scurt (sub un an);investiile directe (nu au termene de rambursare sau de lichidare);aporturi nerambursabile (asistenta financiara multilaterala);imprumuturi externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani;imprumuturi acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau reprezentantilor lor in conditii mai avantajoase:imprumuturi contractate de persoane fizice sau juridice negarantate de autoritatile competente.Datoria externa in interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul sau, are urmatoarele componente:sume datorate de stat unor creditori publici si privati in valuta straina bunuri, servicii, cu o perioada de rambursare de peste un an;sume datorate de persoane private garantate de autoritati publice.Exclude:-datoriile persoanelor private catre strainatate negarantate de autoritatea publica;-datoria din tranzactiile cu F.M.I.;-datoria care poate fi achitata in moneda debitorului;-sume datorate unor creditori rezidenti in strainatate, pentru care au fost stabilite termene de achitare.Datoria externa neta ("consolidata") este diferenta dintre activele publice ale rezidentilor unei tari in strainatate (obligatii) si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata (creante). In aceasta acceptiune, datoria externa neta (datoria consolidata), include numai creantele lichide sau usor realizabile fata de strainatate. Nu include celelalte creante care nu pot fi usor mobilizate, excluzandu-se din calcul si:oActive ale rezidentilor tarii in strainatate cuprind:-disponibilitati valutare;-imprumuturi acordate;-investitii directe-titluri;-alte creante;-alte valori.oActive ale rezidentilor straini in tara considerata, cuprind:-imprumuturi primite de la organisme publice (guvern, agentii guvernamentale);-credite de la banci, organisme financiare si alti creditori;-titluri, disponibilitati valutare;-investitii de capital;-alte valori apartinand persoanelor straine.Acest indicator se foloseste de catre tari care apar in dubla ipostaza: creditoare si debitoare fata de strainatate.imprumuturile sau creditele externe, grupate dupa destinatie, se impart in doua categorii distincte:1.credite de export (pentru marfuri);2.credite financiare. Creditele pentru marfuri sunt mai frecvente decat cele financiare si se acorda pentru cumparari de marfuri de la creditor sau din tara acestuia.Creditele financiare sunt mai rar intalnite si se acorda de organisme financiare internationale, in valuta convertibila. Structura datoriilor tarilor sarace, in curs de dezvoltare, in tranzitie, evidentiaza o pondere ridicata a acestei categorii de credite.1.2.1. Finantarea externa tipologie, creditoriIn functie de sursele principale generatoare de datorie externa, Banca Mondiala, in lucrarile teoretice si metodologice publicate , deosebeste trei categorii mari:Finantarea oficiala a dezvoltariiAsistenta oficiala pentru dezvoltare (AOD), constand in granturi sau imprumuturi ale guvernelor sau organizatiilor multilaterale, cu scopul de a promova dezvoltare economica sau sociala. In acest fel, asistenta militara sau creditele pentru export sunt excluse. Pentru a fi calificat ca asistenta oficiala pentru dezvoltare, acest tip de flux financiar trebuie sa fie concesional, avand un element de grant de 25% sau mai mult. Elementul de grant masoara gradul de concesionalitate al unui imprumut. Este calculat ca diferenta dintre valoarea nominala a unui imprumut si valoarea sa prezenta, cu discount, exprimata procentual din valoarea nominala. Desi imprumuturile cu un element de grant de 25% sunt definite drept concesionale, normele oficiale AOD prevad un procent de 86%. Acestea se refera la termenii financiari ai unui imprumut, neincluzand alte costuri ale ajutorului. Daca ajutorul poate fi utilizat numai pentru procurarea de bunuri din tara ce furnizeza ajutorul, costul bunurilor poate fi mai ridicat (si, de regula, chiar este), decat daca ar fi procurate prin licitatii competitive internationale. AOD include, de asemenea, cooperare tehnica, aceasta constand in acordarea unor cursuri de pregatire pentru specialisti din tarile in curs de dezvoltare.Ajutoarele vin de la guvernele tarilor industrializate si au doua componente: o mica parte consta din contributia la institutiile financiare internationale, cum este Banca Mondiala, bancile de dezvoltare regionala si agentiile specializate ale ONU; partea cea mai semnificativa cuprinde plati direct la beneficiar prin intermediul agentiilor nationale, cum sunt Agentia Internationala pentru Dezvoltare SUA, Casa Centrala Franceza pentru Cooperare Economica etc.Obiectivele si prioritatile ajutorului extern sunt stabilite de guvernele ce acorda imprumutul. Acestea stabilesc, de asemenea, politicile adoptate de agentiile multilaterale ce acorda imprumutul. Grupul Bancii Mondiale imprumuta tarilor sale membre in conditiile unor strategii de dezvoltare pe termen mediu, care se stabilesc in urma unor discutii intensive cu guvernele ce primesc imprumuturile. Bancile de dezvoltare regionala, la fel, dau imprumuturi numai in cadrul unei politici de dezvoltare satisfacatoare. Alte fluxuri oficiale pentru dezvoltare (ODF) . Unele finantari destinate dezvoltarii, acordate de imprumutatori oficiali, au un grad foarte redus sau de loc de concesionalitate; de exemplu,imprumuturile BIRD.Imprumuturile Bancii Mondiale au un element de grant redus, deoarece aceasta functioneaza ca intermediar financiar, imprumutand de pe pietele financiare si acordand apoi imprumuturi. Dobanzile platite Bancii Mondiale trebuie sa acopere si un plus de 50 % dintr-un punct procentual (50 puncte de baza), marja care acopera costurile cu operatiile implicate de aceasta activitateCreditele pentru export Creditele pentru export sunt imprumuturi destinate finantarii achizitionarii de bunuri sau servicii din tara de unde provine creditul. Creditele de export pot fi acordate fie direct de un exportator sau contractor (creditele furnizorului), de la banca exportatorului sau contractorului (creditele cumparatorului) sau de agentii specializate ale guvernul exportatorului (creditele oficiale de export).Creditele din aceasta categorie au scadenta intre 3 si 7 ani.1. Creditele private pentru export, asigurate Pentru a stimula exporturile, guvernele din tarile industrializate au introdus un sistem de asigurare a creditelor de export, prin intermediul agentiilor specializate, unele dintre acestea datand inca din anii 30. Pentru o taxa mica, aceste agentii asigura creditele de export la o eventuala cadere a guvernului din tara imprumutatoare, pentru a permite transferarea obligatiilor legate de serviciul datoriei. Agentiile de asigurare pretind uneori ca debitorul sa ofere si o garantie. 2. Creditele oficiale de exportGuvernele unor tari industrializate au creat institutii specializate in finantarea exporturilor de produse cu valoare mare cum sunt avioanele sau echipamentele pentru producerea energiei. Astfel sunt, de exemplu, Banca de export-import a SUA, Banca de export-import a Japoniei. Ratele dobanzii sunt cele de pe piata, dar scadentele sunt mult mai lungi decat cele cerute de creditorii privati. Deoarece finantarea prin agentiile de credit oficial la export este importanta pentru unele produse (cum sunt avioanele), interventia guvernului in afacerea creditelor la export este facuta in special pentru a asigura sau garanta credite private pentru export. 3. Fluxuri privateSursele private constau in credite de export, imprumuturi de la banci internationale si emisiuni de obligatiuni. Acordarea de imprumuturi de catre bancile internationaleAcordarea de imprumuturi de catre bancile internationale reprezinta forma cea mai semnificativa de fluxuri private de capital catre tarile in curs de dezvoltare est - si central europene in anii 70, in special dupa 1973 (dupa primul soc petrolier). Investitita directa (privata sau oficiala) de capital strain, desi asigura un flux de capital extern, nu este creatoare de datorie, prin urmare nu sporeste obligatiile contractuale ale unei tari de plata a serviciului datoriei .ObligatiunileAceasta forma de imprumut a fost forma principala a imprumuturilor in anii 1920, devenind mult mai putin importanta dupa al doilea razboi mondial. Tarile care si-au restabilit accesul pe pietele internationale de capital incepand cu criza datoriei au gasit in emisiunile de obligatiuni o metoda folositoare, chiar daca limitata, de finantare.a. imprumuturi multilateraleImprumuturile multilaterale sunt contractate cu organismele financiare internationale. Printre organismele financiare internationale care acorda asistenta financiare multilaterala se numara : 1. Fondul Monetar InternationalEste o organizatie institutionala infiintata in 1945 sub egida ONU. FMI cuprinde majoritatea tarilor membre ale ONU si are ca scop principal supravegherea bunei functionari a sistemului monetar (valutar) international. urmareste cooperarea monetara internationala si dezvoltarea comertului international;sprijina tarile membre prin oferirea unor sume si valute straine de care au nevoie, in schimbul unor sume echivalente in Drepturi Speciale de Tragere (DST) sau alte valute acceptate;este finantat prin contributii ale tarilor membre, sumele asigurate de fiecare tara fiind determinate de estimarea scopurilor ei;puterea de vot a fiecarei tari este determinata de volumul subscriptiilor.Romania este membra a FMI din decembrie 1972. Din 1990, tara noastra a beneficiat de asistenta financiara oferita de FMI printr-o serie de angajamente stand-by. De asemenea, Romania a primit si o asistenta tehnica substantialaa intr-un numar de domenii-cheie, cum sunt implementarea unui sistem modern bancar, de politica fiscala, crearea unei structuri legale orientata catre economia de piata si imbunatatirea colectarii si raportarii datelor statistice. in relatia cu FMI, importante nu sunt sumele primite, ci "unda verde" data altor creditori, investitori straini. Este recunoasterea credibilitatii externe a tarii pe piata de capital.2. Banca MondialaBanca Mondiala este un sistem bancar format din Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiara Internationala (CFI), Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (ADI) si Asociatia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA).Obiectivul principal al Bancii Mondiale este de a sprijini tarile in curs de dezvoltare pentru cresterea standardului lor de viata prin utilizarea resurselor financiare provenind din tarile dezvoltate.Prin finantarea externa suplimentara pe care o asigura, institutiile Bancii Mondiale contribuie la usurarea poverii datoriei externe a acestor tari. in unele cazuri, asistenta tehnica a institutiilor Bancii Mondiale este mai importanta decat finantarea, aceasta contribuind la realizarea unui mare numar de programe de ajustare care au determinat diminuarea problemelor datoriei externe. De asemenea, Banca Mondiala are dreptul de a acorda ajutor financiar pentru reducerea datoriei externe, cu conditia ca prin aceasta sa se disponibilizeze resurse pentru investitii directe si dezvoltare. Romania a aderat la Banca Mondiala in 1973.Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare a fost infiintata in 1944, cu ocazia Conferintei Monetare si Financiare Internationale de la Bretton Woods, prin acordul unui numar de 44 de tari.In prezent Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare numara aproximativ 200 de membri, printre care si Romania. Acestia sunt in acelasi timp si membri ai FMI. Contributiile tarilor membre se fac in raport cu partea pe care o detine fiecare in comertul mondial. in acelasi mod se stabilesc si drepturile de vot ale tarilor membre. Resursele financiare ale BIRD sunt destinate promovarii dezvoltarii tarilor membre si se constituie din: subscrieri ale tarilor membre, venituri nete din operatiuni bancare, fonduri obtinute din vanzarea de obligatiuni pe pietele financiare. in acest scop, BIRD acorda imprumuturi directe guvernelor sau imprumuturi cu garantie guvernamentala pe termen scurt sau termen lung (pana la 20 de ani), cu perioade de gratie de 5 ani pentru realizarea unor programe de investitii si pentru sustinerea programelor de dezvoltare, participa la programele de finantare alaturi de alte institutii financiare internationale, garanteaza creditele obtinute de statele membre de pe piata financiara internationala; coordoneaza ajutoarele internationale pentru dezvoltare si ofera asistenta economica si tehnica membrilor sai. BIRD opereaza prin institutiile afiliate.In 1980 s-a introdus o noua politica a programelor sale de ajustare structurala prin care se acorda credite cu scopul usurarii problemelor balantei de plati a tarilor in curs de dezvoltare. Aceste imprumuturi sunt conditionate si de adoptarea unor politici economice specificate de BIRD. La sfarsitul anului 2005 soldul imprumuturilor externe contratate direct si garantate de stat care constituie datoria publica guvernamentala a Romaniei era in suma de 2133,8 milioane Euro. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare este pe primul loc in randul institutiilor financiare internationale cu care tara noastra a semnat acorduri. in plus, BIRD a furnizat sprijin Guvernului in programele de reforma ce au constat in restructurare, privatizare, reorganizare si intarirea diverselor sectoare precum agricultura, sectorul financiar, al intreprinderilor, sectorul social, bancar, sectoarele private:SAL imprumut pentru ajustare structurala;SPAL iimprumut pentru restructurarea protectiei sociale;ASAL imprumut pentru restructurarea agriculturii;FESAL imprumut pentru restructurarea sectorului financiar si al intreprinderilor;PSAL - imprumut pentru restructurarea sectorului privatPBIL imprumut pentru dezvoltarea institutionala a sectorului privatPPBIL imprumut pentru dezvoltarea institutionala a sectorului public si privatBanca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Banca Mondiala (infiintatein 1944) si au sarcina de a mobiliza resurse de pe piata capitalurilor de imprumut si sa le puna la dispozitia tarilor in curs de dezvoltare pentru finantarea unor sectoare sau obiective de interes major. Astfel, sunt oferite finantari pentru agricultura, energie, transporturi, industrie, diverse obiective punctuale etc). Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (ADI), a fost infiintata in 1960. Scopul principal al crearii acestei institutii este de a acorda credite pe termen lung, in conditii preferentiale, tarilor cele mai slab dezvoltate,care se confrunta cu datorii externe foarte ridicate. Fondurile ADI se constituie din subscrieri ale membrilor sai, subventii periodice ale tarilor dezvoltate, contributii speciale acordate de unele tari membre, venituri proprii si transferuri din profitul BIRD. Resursele sunt destinate acordarii de imprumuturi tarilor foarte sarace, pe perioade de 30-50 de ani, cu 10 ani perioada de gratie si cu rate ale dobanzii foarte reduse.Corporatia Financiara Internationala (CFI), infiintata in 1956 in scopul de a acorda sprijin intreprinderilor private din tarile in curs de dezvoltare. ADI si CFI fac parte din sistemul Bancii Mondiale. Romania a devenit membra a CFI din septembrie 1990. De la aceasta data, IFC a aprobat investitii intr-un numar de sectoare ca: Romlease, Alcatel, producatorul de bere Efes, Mobilrom, Bancpost etc. CFI are un rol important in sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii.Banca Reglementelor Internationale (BRI)Institutie financiara internationala care reglementeaza activitatea bancilor centrale ale tarilor membre. Este o banca a bancilor centrale. A fost infiintata in Elvetia, in 1930, de catre Belgia, Marea Britanie, Elvetia, Franta, Germania si Italia. Romania a subscris la infiintare, 20 milioane franci elvetieni, ceea ce i-a permis sa obtina de-a lungul timpului credite si sa efectueze multiple operatiuni prin aceasta banca. BRI este o institutie originala atat prin caracterul sau international, cat si prin particularitatile si statutul sau. BRI este singura institutie de credit international care are permisiunea sa detina DST-uri, si care are dreptul sa participe la licitatiile de aur organizate de FMI in contul bancilor centrale sau al sau propriu. Operatiunile statutare ale bancii sunt cumpararea si vanzarea de aur in cont propriu sau al bancilor centrale, detinerea de aur, acordarea deimprumuturi bancilor centrale sau luarea de imprumuturi de la acestea, garantate cu aur si reescontarea titlurilor de credit, cumpararea si vanzarea de devize etc. BRI, impreuna cu alte organisme financiar-monetare internationale asista bancile centrale in administrarea si investirea rezervelor lor monetare. BRI are un rol important in colectarea si distribuirea de informatii asupra dezvoltarii macroeconomice si afacerilor monetare internationale. 2. Organismele financiare regionale: Banca Internationala de Dezvoltare (infiintatain 1959); Banca Africana de Dezvoltare (1963); Banca Asiatica de Dezvoltare (1966); Banca de Dezvoltare a Caraibelor (1969); Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (1991) - BERD.Organismele financiare ale Comisiei Economice Europene: Fondul European de Dezvoltare (creat in 1957) si Banca Europeana de Investitii (infiintata in 1958).Inainte de caderea comunismului, au existat Organismele financiare ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER): Banca Internationala de Cooperare Economica (infiintata in 1963) si Banca Internationala de Investitii (1970). Acestea au fost desfiintate o data cu inceperea trecerii majoritatii tarilor europene comuniste la economia de piata, afectand puternic comertul exterior si evolutia economica generala a acestor tari.BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare)Institutie financiara internationala cu scopul acordarii de imprumuturi, asistenta pentru privatizari, fuzionari, achizitii si crearea de societati mixte. A fost infiintata in 1991, in cadrul Consiliului European de la Strassbourg. Membrii fondatori ai BERD sunt 40 de tari (si Romania). Capitalul este constituit din fonduri ale institutiilor Uniunii Europene si din subscrieri ale tarilor membre. Imprumuturile se acorda numai tarilor din Europa Centrala si de Est si sunt repartizate in proportie de 60% pentru sectorul privat si 40% pentru sectorul public, in special pentru dezvoltarea infrastructurii. Banca Europeana de InvestitiiAre scop de finantare a proiectelor de dezvoltare din Uniunea Europeana .A fost infiintata in 1958, in conformitate cu prevederile Tratatului de la Roma. Capitalul BEI este format din subscriptiile tarilor membre, din fonduri obtinute de pe piata financiara si din surse speciale. Statutul BEI prevede si posibilitatea obtinerii de credite speciale din partea tarilor membre, in masura in care asemenea credite prestatoare de dobanda ar fi necesare pentru finantarea anumitor proiecte de investitii. BEI acorda credite pentru finantarea unor proiecte de dezvoltare a industriei, agriculturii si serviciilor, precum si pentru modernizarea si consolidarea unor intreprinderi. Banca poate sa acorde imprumuturi si in afara Uniunea Europeana, atunci cand anumite investitii externe prezinta interes deosebit. b. Imprumuturi acordate de guvernele unor state (imprumuturi bilaterale) si de serviciile bancare ale acestora (inclusiv banci centrale) si organisme publice autonome.In cazul imprumuturilor acordate pe baze bilaterale de catre tarile dezvoltate, acordarea acestora este uneori insotita de conditii economice, politice sau militare care pot contraveni intereselor economice de moment sau pe termen lung precum si intereselor nationale ale tarii beneficiare, prin urmare, se impune prudenta si o buna studiere a conditiilor acordarii imprumutului din partea acesteia.Creditorii privati:Creditorii privati ofera urmatoarele modalitati de creditare:credite acordate de furnizorii marfurilor;credite contractate pe pietele financiare, prin banci private sau alte institutii financiare private, ca si obligatiunile emise in subscriptie publica si plasate in sector privat;alte surse. 1.3 Datoria publica guvernamentala externaAcest indicator are o sfera de cuprindere mai redusa decat datoria externa, excluzand creditele externe catre sectorul privat, negarantate de catre stat.Datoria publica guvernamentala externa cuprinde obligatiile externe ale statului (contractate direct de acesta) si ale agentilor economici carora statul le-a oferit garantie in momentul contractarii unei datorii externe (exclusiv datoriile sectorului privat negarantate de stat).Forme ale datoriei publice guvernamentale externeDatoria publica guvernamentala externa directa reprezinta obligatiile externe contracte prin debitori publici, inclusiv guvernul national, serviciile sale si organismele publice autonome.Datoria publica guvernamentala externa cu garantie publica reprezinta obligatiile externe contractate prin debitori privati, a caror rambursare este garantata printr-un organism public.Nu intra in datoria publica guvernamentala externa (inclusiv cea garantata) urmatoarele:a)Tranzactiile cu F.M.I. cu exceptia imprumuturilor acordate de Fondurile financiare (pentru echilibrarea balantei de plati externe);b)Datoria rambursabila in moneda nationala;c)Investitiile directe de capital strain;d)Datoria pe termen scurt (cu scadenta initiala mai mica de un an).Creditele externe pot fi grupate si in functie de destinatie: credite pentru marfuri credite financiare. Creditele financiare au o pondere mai redusa si sunt acordate de organisme financiare internationale in valuta convertibila. In functie de domeniul pentru care sunt destinate, imprumuturile pot avea urmatoarea alocare:-pentru balanta de plati;-pentru dezvoltare;-pentru consum.Dupa durata, creditele externe sunt:pe termen scurt, 1-2 ani;mijlociu (3-5 ani); lung, peste 5 ani. Beneficiarul este interesat ca termenul de rambursare sa fie suficient de indepartat pentru a-si putea procura resursele necesare restituirii acestuia si achitarii dobanzilor si altor cheltuieli aferente. Atunci cand imprumutul capata o destinatie productiva, termenul de rambursare trebuie sa tina seama de momentul punerii in functiune a obiectivului respectiv si de venitul net ce se poate obtine de pe urma acestuia, cunoscand durata de viata a unui asemenea obiectiv. In consecinta, in cadrul termenului final se stabilesc trei perioade distincte si anume: perioada de utilizare a creditului;perioada de gratie in cursul careia nu se fac plati pentru rambursarea creditului, platile fiind reprezentat numai de dobanzi;perioada de rambursare propriu-zisa a creditului.Perioada de gratie este variabila, nefiind obligatorie.In cazul in care suma imprumutata se acorda dintr-o data si se ramburseaza intr-o singura transa, beneficiarul creditului dispune de aceasta pe toata durata creditului. Daca insa suma respectiva se primeste si se ramburseaza in mod esalonat, termenul mediu al creditului va fi mai scurt decat cel pentru care acesta s-a contractat.Termenele creditelor se stabilesc in functie de destinatia acestora, de rentabilitatea obiectivului pentru care se contracteaza imprumutul -in cazul in care acesta se utilizeaza in scopuri productive - , de valoarea utilajelor incorporate in obiectul creditat, de practica internationala, de legislatia existenta in tara creditorului si respectiv in aceea a beneficiarului, de prevederile unor conventii internationale in materie etc.Exista mai multe modalitati de rambursare a creditelor: in cote egale; in cote inegale, care pot creste progresiv si intr-o singura transa, la scadenta. La acordarea unui credit, imprumutatorul poate sa pretinda o garantie materiala sau morala. In primul caz, garantia poate sa constea din marfuri, documente de dispozitie asupra marfurilor (conosamente, warante etc.), actiuni si obligatiuni, depozite ale unor firme, ale unor institutii guvernamentale, bunuri imobiliare, venituri ale statului (taxe vamale, accize, venituri ale domeniului public s.a. ), rezervele de aur si devize ale statului etc.In lipsa unor garantii materiale, creditorul poate pretinde ca imprumutul pe care intentioneaza sa-l acorde unui stat sa fie garantat de doua sau mai multe state care se bucura de o reputatie buna pe piata capitalului de imprumut. 1.3.1 Indicatori de evaluare a datoriei externe1.3.1.1 Indicatori privind exprimarea nivelului absolut al datoriei externe1. Nivelul datoriei externe, inclusiv sumele exigibile la un moment dat, reprezinta sumele exigibile si neexigibile in titlul datoriei. Acesta corespunde cu volumul total al angajamentelor externe ale debitorului la sfarsitul anului considerat. Sumele exigibile si nerambursabile (angajamentele trase se debitor pana la sfarsitul anului). Angajamentele anuale, respectiv, nivelul total al imprumuturilor pentru care s-au semnat acordurile in cursul anului considerat. Platile in titlul serviciului datoriei: sumele efective varsate in titlul rambursarilor in principal si platile dobanzilor si efectuate in moneda straina, bunuri sau servicii in cursul anului considerat. Proiectiile platilor in titlul serviciului datoriei sunt estimari ale platilor datorate in titlul sumei datoriilor, inclusiv nivelurile neexigibile. Fluxurile nete (sau imprumuturi nete) reprezinta datoriile, mai putin rambursarile.Transferurile nete: fluxurile nete, mai putin platile dobanzilor sau comisioanelor.Conditiile imprumuturilor.Aceste conditii sunt stipulate in cadrul tuturor imprumuturilor contractate in timpul anului.Cifrele citate pentru ratele dobanzilor, scadentele si amortismentul fiecarei categorii de imprumuturi sunt medii ponderate prin nivelul imprumuturilor. 1.3.1.2. Principalele rate ale indatorariiRatele indatorarii permit masurarea, in modalitati diferite, a costului serviciului datoriei sau aptitudinea tarii de a asigura acest servici, prin comparatie cu devizele straine sau cu productia la care tara trebuie sa renunte.1. DE/X: raportul dintre nivelul datoriei DE- nivel incasat si nerambursat al imprumuturilor externe si exporturile de bunuri si servicii, X.2. DE/PNB sau PIB: raportul dintre nivelul datoriei DE (nivel incasat si nerambursat) si produsul national brut, PNB sau produsul intern brut, PIB.Acesti indicatori sunt evaluari ale pozitiilor stocului datoriei. Ei contribuie la masurarea prezentei intereselor straine in economie, deoarece nivelul datoriei externe reprezinta recurgerea, la o data anterioara, la intrari de capitaluri straine. O rata ridicata semnifica faptul ca tara considerata a inregistrat importante intrari de capitaluri in trecut, insa nu semnifica in mod necesar ca ea este tributara in trecut, insa nu semnifica in mod necesar ca ea este tributara in urma acestor intrari sau ca ar putea, eventual, sa se confrunte cu dificultati in titlul serviciului datorie sale. O rata a indatorarii externe ridicata poate sau nu sa fie asociata cu o rata a serviciului datoriei ridicata conform conditiilor in care sunt asociate imprumuturile. 3. SDE/X: este rata utilizata cel mai frcvent si indica raportul dintre serviciul datoriei externe si exporturile de bunuri si servicii.Aceasta rata indica proportia in care exporturile anuale ale bunurilor si serviciilor unei tari ar absorbi platile in titlul serviciului datoriei si, deci, ca ea masoara sarcina impusa datoriei. Totodata rata reprezinta un indicator de lichiditate. Conform acestei interpretari, capacitatea unei tari de a asigura serviciul datoriei sale externe scade, atunci cand aceasta rata creste.Importanta acestui indicator rezulta din faptul ca el constituie un indice al rigiditatii balantei de plati externe a unei tari pe o perioada scurta. Cu cat rata este mai ridicata, cu atat ajustarea externa necesara pentru a compensa o evolutie defavorabila a balantei de plati externe este mai mare.Se considera de obicei ca o rata a serviciului datoriei externe mai mare de 20% reflecta o situatie potential periculoasa. S-a subliniat insa in general ca pentru analiza acestei rate trebuie luati in calcul si alti factori dacat cresterea si structura exporturilor.Numeroase tari au inregistrat la un moment dat sau altul rate cuprinse intre 20% si 70% fara ca serviciul datoriei lor externe sa puna grave probleme, in timp ce altele, inregistrand rate maI mici de 20%, au fost in situatia de a-si renegocia datoria externa. In vederea formarii unei judecati valabile cu privire la pozitia de indatorare a tarii, este important sa se considere urmatoarele:omasura in care incasarile din exporturi ale tarii se realizeaza ca urmare a comercializarii unui sortiment redus de produse;oevolutia trecuta si in perspectiva a preturilor si a volumului produselor exportate; ovariabilitate preturilor si cantitatii exporturilor in raport cu tendintele lor;onivelul rezervelor internationale si a celei de a doua linii a rezervelor in raport cu importurile;omasura in care politica gestiunii cererii poate permite pe termen scurt sa se ajusteze balanta de plati, fara a avea efecte inacceptabile asupra economiei interne si care depinde, mai ales, de masura in care este posibil a se comprima importurile neesentiale.4. SDE/PNB: raportul dintre nivelul total al serviciului datoriei externe, SDE si produsul national brut, PNB. D/X: raportul dintre platile dobanzilor, D si exporturile de bunuri si servici, X. 6. D/X: raportul dintre platile dobanzilor, D si produsul national brut, PNB.Rata calculata ca raport intre dobanzile si PNB sau exporturi poate juca un rol util ca indice de amploare relativa a sarcinii impuse prin datoria externa. Teoretic, un nivel ridicat sau o crestere rapida a acestei rate indica aparitia unei situatii caracterizate printr0un consum excesiv si/sau dificultati asociate cu productivitatea si cu rentabilitatea investitiilor. Resursele externe pot fi mai curand afectate consumului decat investitiilor si/sau contributia programului de investitii al tarilor la cresterea PNB si a exporturilor poate fi slaba in comparatie cu costul finantarii externe.Rapiditatea cu care aceasta rata creste si nivelul la care se prezinta variaza de la o tara la alta, in functie de proportia investitiilor finantate prin capitaluri straine, a coeficientului marginal al capitalului, a costului finantarii externe si a masurii in care rata economiei marginale este mmai mare decat rata economiei medii in tara debitoare.7. REZ/DE: raportul dintre rezervele internationale REZ si suma datoriei contractate si nerambursate DE.REZ/I: raportul dintre rezervele internationale, REZ si importurile de bunuri si servicii, I.Rezervele internationale ale unei tari sunt egale cu suma DST (drepturi speciale de tragere) ce-I revin, a pozitiei sale la FMI, a rezervelor in devize si a rezervelor in aur (care sunt sistematic evaluate in baza cursului de la Londra, la sfarsitul anului).Cele doua rate sunt indicatorii capacitatii de indatorare si ai capacitatii de rambursare a tarii.DA/I: raportul dintre volumul angajamentelor anuale ale imprumuturilor externe, DA si importurile de bunuri si servicii, I.Aceasta rata indica masura in care tara este tributara imprumuturilor externe brute pentru finantarea importurilor sale.TN/I: raportul dintre transferurile nete, TN si importul de bunuri si servicii, I.Aceasta rata masoara disponibilitatea resurselor nete imprumutate din strainatate pentru a finanta importurile.AMO/DA: raportul dintre rambursarile de rate de capital, AMO si angajamentele anuale, DA.Rata indica masura in care datoria externa a tarii este "recondusa".Desi se asteapta ca aceasta rata sa creasca cu timpul, cresteri puternice pot reflecta o concentrare a scadentelor sau un acces mai putin favorabil pe pietele internationale ale capitalurilor. TN/PNB: raportul dintre transferurile nete, TN si produsul national brut, PNB.Este indicata contributia economiei externe nete la procesul dezvoltarii si furmizeaza informatii utile atunci cand este comparat cu cea a economiei interne la PNB sau a investitiilor la PNB.Indicatorii PNB, PIB si incasarile din exporturi, XRatele expuse mai sus au, in general, la numitor unul dintre acesti indicatori.In acest fel, este posibil de a lua in calcul dimensiunea economiei si, deci, de a masura povara datoriei.PNB este influentat net de platile dobanzilor si, in unela cazuri, PIB permite mai bine sa se masoare capacitatea unei tari de a asigura serviciul datoriei sale.Totusi, in numeroase tari, transferurile de fonduri de catre cetatenii nationali in strainatate reprezinta o proportie considerabila in PNB si in incasarile in devize. Omiterea acestora, cum ar implica utilizarea PIB, ar conduce la subestimarea fortata a capacitatii acestor tari privind asigurarea serviciului datoriei lor.In ceea ce priveste folosirea incasarilor din export in calculul ratelor, s-a avansat frecvent ideea ca este recomandabil sa se utilizeze acest indicator mai curand decat PIB sau PNB, deoarece aceste incasari reprezinta resursele in devize care pot fi utilizate pentru a face fata obligatiilor referitoare la serviciul datoriei externe, in timp ce PIB sau PNB include surse de venit care nu pot fi afectate acestei utilizari. Aceasta demonstratie, care este fondata pe un concept de lichiditate, nu tine cont de masura in care este necesar sa se utilizeze incasarile din export pentru a finanta platile curente la un alt titlu decat datoria.De exemplu, putem considera cazul a doua tari care au aceeasi rata a serviciului datoriei externe (SDE/X): ele vor avea o pozitie a indatorarii externe diferita, daca platile in titlul importurilor lor nu sunt egale.Exemplul demonstreaza ca este importanta normalizarea ratelor luand ca factor de scara o masura compozita de amploare a sectorului bunurilor facand obiectul schimburilor internationale.Se poate totodata, ca tocmai acest tip de factor de scara sa nu fie adaptabil pe termen lung, deoarece constrangerea constituita prin volumul devizelor poate fi, la fel, slabita prin cresterea sectorului bunurilor care nu fac obiectul schimburilor internationale.1.3.1.3. Indicatorii standard de masurare a gradului de indatorare externaDesi este larg acceptata ideea ca indicatorii de indatorare pot fi o masura a credibilitatii, nu exista un nivel critic ferm admis care, fiind depasit, sa fie considerat a constitui un pericol pentru tara indatorata. Specialistii Bancii Mondiale au propus un set de parametri cu care delimiteaza tarile "moderat" si "sever" indatorate. Alti ofertanti de imprumuturi (creditori) pot avea propria perceptie asupra a ceea ce constituie un serviciu acceptabil sau inacceptabil pentru o anumita tara. De exemplu, se admite ca tarile cu un ritm inalt al exporturilor pot avea o pondere a datoriei mai mare in exporturi. Elemente de credibilitate externaPrimul element si cel mai important: cresterea economica. Aceasta este elementul cheie al credibilitatii si contribuie la relaxarea limitei de acordare a imprumuturilor de catre creditori. Unii autori propun si urmatorul indicator derivat: un ritm real al PIB superior ritmului datoriei externe (tot in termeni reali).Al doilea element este rata inalta a investitiei, care nu este insa considerat suficient ca atare.Al treilea element: pe termen lung, in medie, ritmul de crestere a exporturilor sa depaseasca ritmul de crestere a datoriei (un ritm al datoriei superior celui al exporturilor se admite, dasr numai pe termen scurt, si numai in cazul in care ponderea datoriei in exporturi este redusa).Rating-ul riscului de tara : indice sintetic prin care se estimeaza capacitatea si vointa unei tari de a face disponibila valuta necesara serviciului datoriei externe. Principalele variabile avute in vedere sunt: PIB pe locuitor, ritmul cresterii economice (ritmul PIB), gradul de acoperire a importului prin exporturi, situatia rezervelor valutare in luni de importuri, datoria externa pe termen scurt, serviciul datoriei externe, raportul dintre datoria externa si PIB, raportul dintre serviciul datoriei externe si exporturi. Modul de notare, ca si compozitia indicatorului difera de la o agentie de rating la alta. Dar, in orice analiza, indicatorii amintiti sunt permanenti. Sunt avute in vedere si factori politici, alti factori de multe ori subiectivi. In ce priveste rating-ul, se poate considera ca, din perspectiva datoriei externe, aceasta "nota" acordata unei tari (sau unei banci mari), este simultan cauza si efect: un serviciu al datoriei externe onorat conduce la un rating de tara favorabil un rating bun creaza o perceptie favorabila a tarii respective pe pietele financiare, ceea ce conduce la obtinerea creditului in conditii mai bune. Capitolul 2Aspecte generale privind datoria publica externa a Romaniei2.1. Cadrul legal si institutionalPentru crearea cadrul juridic necesar unui un management eficient al datoriei publice a Romaniei si armonizarea legislatiei nationale cu acquisul communitaire a fost aprobata Legea datoriei publice nr. 313/2004, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. Prin aprobarea noii legi s-au adus urmatoarele imbunatatiri: - definirea clara a obiectivelor avute in vedere in procesul de administrare a datoriei publice precum si atributiile institutiilor statului in acest proces complex;- clarificari in ceea ce priveste integrarea datoriei publice locale, ca parte a datoriei publice;- eficientizarea procesului de contractare a datoriei publice prin eliminarea prevederilor conform carora organele administratiei publice centrale, altele decat Ministerul Finantelor Publice, aveau posibilitatea de a negocia si contracta imprumuturi;- directionarea activitatii de recuperare a sumelor pe care statul le-a platit in calitate de garant sau contractor direct a sumelor subimprumutate catre organe cu atributii speciale in domeniul recuperarii creantelor bugetare. Se creeaza astfel un instrument flexibil si mult mai eficient de monitorizare si incasare a drepturilor bugetare, cu perspectiva unei cresteri a ratelor de recuperare;- delegarea de catre Ministerul Finantelor Publice a anumitor activitati precum tinerea registrului titlurilor de stat emise pe piata interna, organizarea de licitatii de titluri de stat, plata serviciului datoriei publice in valuta, catre Banca Nationala a Romaniei sau alte institutii financiare. In conformitate cu cerintele europene in domeniu, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa plateasca anumite comisioane al caror cuantum este stabilit prin conventie intre cele doua institutii;- definirea unei serii de instrumente uzitate pe pietele financiare internationale (swap valutar, swap pe rata dobanzii, schimbarea valutei unui imprumut, rascumpararea titlurilor de stat pe piata secundara prin refinantarea acestora). Totodata prin Legea nr.313/2004 a datoriei publice s-a realizat armonizarea legislatiei romanesti privind datoria publica impusa si de angajamentele pe care Romania le-a asumat in timpul negocierilor pentru capitolul 11 "Uniunea Economica si Monetara" si capitolul 4 "Libera circulatie a capitalului". In acest scop, principalele aspecte care sunt reglementate sunt urmatoarele:- interzicerea finantarii directe a statului de catre banca centrala; - garantarea independentei depline a bancii centrale prin introducerea prevederii conform careia sarcina administrarii rezervei valutare este in competenta acesteia;- eliminarea oricaror restrictii privind operatiunile de capital si platile intre Statele Membre ale Uniunii Europene si intre acestea si statele terte.In conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 313/2004 Ministerul Finantelor Publice este singurul contractant si administrator al datoriei publice guvernamentale, directe si garantate si are, pentru indeplinirea acestui scop, autoritatea de a intreprinde urmtoarele:- estimeaza necesarul de lichiditate pentru realizarea cheltuielilor sectorului bugetar;- contracteaza direct, in numele statului, administreaza si ramburseaza imprumuturile de stat, inclusiv costurile aferente;- emite scrisori de garanie pentru imprumuturi;- elaboreaza proiectul legii anuale privind plafonul de indatorare public si alte acte normative ce decurg din prezenta lege;- stabileste, in conditiile pietei, termenii pentru finantarea si refinanarea datoriei publice si se asigura ca noile imprumuturi se incadreaza in plafonul anual de indatorare publica;- efectueaza operatiuni in scopul administrarii riscurilor associate portofoliului datoriei publice guvernamentale;- coordoneaza relatiile cu agentiile internationale de rating in scopul evaluarii riscului de tara;- prezinta semestrial, Guvernului si Parlamentului, situaia imprumuturilor contractate direct de stat si a celor garantate de stat;- elaboreaza anual contul general al datoriei publice, anexa la contul general anual de executie a bugetului de stat.Problematica datoriei publice guvernamentale este reglementata in completarea Legii datoriei publice nr. 313/2004 de urmatoarele acte normative:- Legea anuala a plafonului de indatorare publica a Romaniei;- Hotararea Guvernului nr. 2415/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 313/2004;- Ordonanta de urgeanta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale;- Ordonanta de urgenta privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului nr.146/2002;- Ordonanta Guvernului nr. 66/1997 privind regimul investitiilor straine in Romania, realizate prin achizitionarea de titluri de stat;- Legea anuala a bugetului de stat;- Regulamentul privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice, al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei si al vicepresedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001;- Conventia nr. 16813/1998 si actele aditionale incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala in calitate de agent al statului.In conformitate cu Legea datoriei publice nr. 313/2004 Banca Nationala a Romaniei actioneaza ca agent al statului privind datoria publica guvernamentala, si in acest scop se intreprind urmatoarele:- plata serviciului datoriei publice guvernamentale contractate de Ministerul Finantelor Publice in numele statului in alta moneda decat moneda nationala, se poate efectua prin Banca Nationala a Romaniei, pe baza de conventie. Optional, din considerente strategice, pentru plata serviciului datoriei publice guvernamentale in valuta, Ministerul Finantelor Publice poate utiliza valuta existenta in conturile sale sau poate cumpara de la Banca Nationala a Romaniei valuta necesara platilor, la cursul valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil in ziua respectiva si sa plateasca contravaloarea in lei a acesteia in aceeasi zi;- Banca Nationala a Romaniei sau alta institutie financiara poate exercita functia de agent de inregistrare a datoriei publice interne sau a unor componente ale acesteia, precum si activitatile privind organizarea licitatiilor de titluri de stat pe piata interna.In ceea ce priveste datoria publica locala, in completarea Legii datoriei publice nr. 313/2004 si a Hotararea Guvernului nr. 2415/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 313/2004; problematica este reglementata de urmatoarele acte normative:- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale;- Hotararea Guvernului nr.158/2005 privind constituirea, stabilirea componentei si competentelor Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale.Managementul datoriei publice se realizeaza prin 3 directii generale din cadrul Ministerului Finantelor Publice, astfel:- Directia Generala Finante Publice Externe cu atributii in contractarea datoriei publice externe de la creditori oficiali si privati ("front office" pentru datoria publica externa);- Directia Generala Acorduri, Cooperare Internationala si Decontari Externe cu atributii in plata serviciului datoriei publice externe ("back office" pentru datoria publica externa);- Unitatea de Management a Trezoreriei Statului cu atributii in lansarea emisiunilor de obligatiuni pe pietele externe de capital, managementul datoriei publice interne si cash managementul trezoreriei. Aceste directii functioneaza in baza Hotararii Guvernului nr. 208/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Natioanle de Administrare Fiscala. 2.2 Definitia datoriei publice si instrumentele datoriei publiceCorespunzator noii legi a datoriei publice, datoria publica guvernamentala reprezinta totalitatea obligaiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare, in timp ce datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe, ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de aceasta de pe pietele financiare. Datoria publica a Romaniei este formata din datoria publica guvernamentala la care se adauga datoria publica locala. in scopul evaluarii datoriei publice a Romaniei, orice obligatie, exprimata in valuta, este calculata in moneda nationala, utilizandu-se cursul valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ultima zi din perioada pentru care se face raportarea.Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, in lei sau in valuta, in conformitate cu prevederile prezentei legi sau a altor legi speciale, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare, iar datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania; Datoria publica locala interna este partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, iar datoria publica locala externa - partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania;Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fara a se limita la acestea:- titluri de stat emise pe piata interna sau externa;- imprumuturi de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau straine, in conditii rezultate in urma negocierilor;- imprumuturi de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale sau de la alte organizatii internationale;- imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului, in conditiile legii;- garantii de stat. Instrumentele datoriei publice locale includ, fara a se limita la acestea imprumuturile sau emisiunile de titluri lansate pe piata interna sau externa de capital.2.3. Plafonul de indatorare publica Contractarea datoriei publice se face cu respectarea stricta a plafonului de indatorare publica a Romaniei. Potrivit noii legi a datoriei publice 313/2004, plafonul de indatorare publica este definit prin totalitatea obligatiilor financiare pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale pe o perioada de un an, care este stabilit anual prin lege. Plafonul de indatorare publica cuprinde plafonul de indatorare publica interna si plafonul de indatorare publica externa, care se stabilesc ca suma maxima a imprumuturilor interne, respective externe pe care le pot contracta si garanta autoritatile administratiei publice centrale si autoritatile publice locale pe o perioada de un an. Prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2005, a fost stabilit un plafon de indatorare publica interna pe anul 2005 in suma de 110.000 miliarde lei. Daca pana in anul 2004 pentru plafonul de indatorare publica interna se lua in calcul doar deficitul bugetar, si titlurile emise in baza legilor speciale, pentru anul 2005 au fost luate in considerare imprumuturile interne si externe ce se vor contracta si/sau garanta de autoritatile administatiei publice locale. Astfel elementele luate in calcul la stabilirea acestui plafon sunt urmatoarele:- refinantarea titlurilor emise pe piata interna; - finantarea deficitului bugetului general consolidat din surse interne; - acordarea de garantii de stat pentru imprumuturi interne contractate de agentii economici;- acordare de garantii de stat pentru autoritatile administratiei publice locale care contracteaza imprumuturi bancare pentru prefinantarea unor proiecte finantate de Uniunea Europeana (exemplu SAPARD);- imprumuturi interne contractate direct sau garantate de autoritatile administratiei publice locale. Gradul de acoperire cu imprumuturi a plafonului de indatorare publica interna pe anul 2005 la data de 31 mai 2005 este de 49 %.Plafonul de indatorare publica externa pe anul 2005, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 4/2005, a fost stabilit la 3.500 milioane EURO. Pentru calculul plafonului de indatorare publica externa, Banca Mondiala recomanda utilizarea urmatorilor indicatori: ponderea datoriei publice externe in produsul intern brut, raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii, raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut, valoarea exporturilor de bunuri si servicii si rezerva valutara a statului, astfel:- pe baza practicilor internationale si experientei acumulate de Romania in domeniul gestionarii datoriei publice externe, se apreciaza ca ponderea datoriei publice externe contractate in produsul intern brut sa nu depaseasca 50 %;- pentru aprecierea gradului de asigurare in perioada de referinta a fluxului de resurse necesare acoperirii serviciului datoriei publice externe se apeleaza la raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii. Se considera ca la nivelul unui an marimea acestui indicator trebuie sa se situeze sub 25%.Raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut se apreciaza ca este necesar sa se situeze sub 5%. In conditiile in care ponderea deficitului balantei comerciale in produsul intern brut se situeaza peste limita recomandata se impune cu necesitate abordarea unei politici in domeniul comertului exterior si a cursului de schimb care sa conduca la diminuarea deficitului pe termen mediu, la echilibrarea balantei comerciale, precum si abordarea cu prudenta a contractarii de imprumuturi publice externe; - in practica internationala se apreciaza ca datoria publica externa contractata trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu de doua ori valoarea exporturilor de bunuri si servicii posibil de realizat intr-un an .- pentru contractarea si gestionarea datoriei publice externe , un indicator important este rezerva valutara a statului. In afara de influenta pe care o are asupra stabilitatii monedei nationale, rezerva valutara reflecta si capacitatea unei tari de a face fata obligatiilor externe in situatia in care veniturile din comertul exterior ar fi supuse unei conjuncturi nefavorabile. In general, se considera optim ca rezerva valutara sa acopere 25% din datoria publica externa a unei tari , contractata intr-un an. In determinarile efectuate pentru stabilirea plafonului de indatorare publica externa se folosesc indicatorii macroeconomici prognozati de Comisia Nationala de Prognoza .Gradul de acoperire a plafonului de indatoare publica externa cu imprumuturi externe este de 14,1 % la 31 mai 2005. Capitolul 3Probleme privind managementul datoriei 3.1. Utilizarea indicatorilor de evaluare in calcul plafonului anual de indatorare publica externa. Aplicatie practica - anul 2006Aflata in plin proces de restructurare economia romaneasca se confrunta in continuare cu o acuta lipsa de resurse financiare interne ceea ce determina necesitatea de a se apela la finantare externa prin contractarea deimprumuturi externe.Conjugate cu acumularea interna, imprumuturile externe contribuie la finantarea unui volum de investitii mai important si asigura mobilizarea resurselor de care dispune tara si amelioreaza utilizarea acestora.De asemenea, imprumuturile externe pot fi utilizate la finantarea deficitelor temporare ale balantei de plati, scutind astfel autoritatile de a lua masuri drastice care pot compromite programul de reforma.In situatia in care imprumuturile externe sunt utilizate pentru finantarea unor sectoare economice neproductive sau pentru contrabalansarea fugii capitalului, presiunile care se exercita asupra bugetului de stat si asupra balantei de plati se agraveaza dramatic.In plus, daca deficitul balantei de plati se datoreaza unor factori permanenti, finantarea acestuia prin contractarea deimprumuturi externe poate saintarzie ajustarile necesare si sa agraveze problemele fundamentale ale balantei de plati.In concluzie, trebuie evitata utilizarea ineficienta a intrarilor de capital extern care poate perpetua apelarea laimprumuturi externe, finalizandu-sein mod cert prin provocarea unei crize a datoriei externe.In cazul Romaniei 64,9% din datoria externa o reprezinta datoria publica externa si numai 35,1% datoria externa privata negarantata public. Avand in vedere acest aspect, precum si faptul ca datoria publica externa reprezinta o obligatie neconditionata si irevocabila a statului de rambursare a imprumuturilor contractate de pe piata externa, de plata a dobanzilor si a altor costuri aferente, grevand in masura covarsitoare fondurile publice, monitorizarea nivelului acesteia este unul dintre obiectivele prioritare ale Guvernului.Acumularea unui volum mare al datoriei publice externe accentueaza necesitatea fundamentarii unei politici de indatorare publica externa cat mai adecvata necesitatilor de restructurare a economiei nationale.Pe termen scurt, s-ar putea avea in vedere ca, volumul imprumuturilor externe sa fie astfel determina incat fluxurile financiare externein completarea celor interne sa corespunda cererii globale care este compatibila cu echilibrul intern si extern. Pe termen lung, problema consta in determinarea celui mai eficient mod de utilizare a imprumuturilor externe pentru a asigura promovarea unor rate de crestere economica ridicate si stabile.Utilizand astfel imprumuturile externe se asigura in viitor fluxuri de resurse externe reale, necesare platii serviciului datoriei publice externe.Pe de alta parte, unul din principalele obiective strategice este de a actiona astfel incat cresterea datoriei publice externe sa se incadreze intre limite care sa nu depaseasca capacitatea tarii de a-i asigura serviciul, pentru ca imprumuturile externe sa fie compatibile cu realizarea unei pozitii a balantei de plati care sa poata fi sustinute pe termen mijlociu si lung.In vedera optiunii pentru o astfel de strategie este necesara determinarea plafonului deindatorare publica externa care, in conformitate cu prevederile Legii nr.313/2004 a datoriei publice, reprezinta totalitatea imprumuturilor externe pe care le poate contracta si garanta statul pe o perioada de un an, astfel incat cresterea datoriei publice externe sa nu afecteze capacitatea tarii de a-i asigura serviciul.Pentru calculul plafonului de indatorare publica externa, organismele financiare internationale recomanda utilizarea urmatorilor indicatori: ponderea datoriei publice externe in produsul intern brut, raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii, raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut, valoarea exporturilor de bunuri si servicii si rezerva valutara a statului.1. Pe baza practicilor internationale si experientei acumulate de Romania in domeniul gestionarii datoriei publice externe, se apreciaza ca ponderea datoriei publice externe contractate in produsul intern brut sa nu depaseasca 50 %. Din datele preliminate pentru sfarsitul anului 2005 si prognoza anului 2006, rezulta ca :TABEL NR. 1 INDICATOR VALOARE1. Datoria publica externa contractata - milioane EURO - milioane lei 21.996,881.388,22. Produsul intern brut preliminat pentru anul 2005 - milioane lei 281.200,03. Produsul intern brut prognozat pentru anul 2006 - milioane lei 322.500,04. Ponderea datoriei publice externe contractate in produsul intern brut preliminat pentru anul 2005 ( %) 28,9Potrivit metodologiei Bancii Mondiale, datoria publica externa nu trebuie sa depaseasca 50% din produsul intern brut. Deci in anul 2006 nivelul maxim al datoriei publice externe contractate ar putea atinge aproximativ 45.422,5 milioane EURO .Deoarece datoria publica externa contractata a inregistrat la sfarsitul anului 2005 un nivel de 21.996,8 milioane EURO, rezulta ca in anul 2006 s-ar putea contracta imprumuturi externe pana la maxim 23.425,7 milioane EURO .2. Pentru aprecierea gradului de asigurare in perioada de referinta a fluxului de resurse necesare acoperirii serviciului datoriei publice externe se apeleaza la raportul dintre serviciul datoriei publice externe si volumul exporturilor de bunuri si servicii. Se considera ca la nivelul unui an marimea acestui indicator trebuie sa se situeze sub 20% . TABEL NR.2INDICATOR PROGNOZA 20061. Serviciul datoriei publice externe*) - milioane EURO2.119,32. Volumul exporturilor de bunuri si servicii - milioane EURO28.750,03. Ponderea serviciului datoriei publice externe in volumul exporturilor - % 7,4*) aferent datoriei publice externe contractate pana la 31.12.2005Volumul exporturilor de bunuri si servicii prognozat pentru anul 2006 poate asigura serviciul datoriei publice externe pe acest an, raportul situandu-se sub 20% .3. Raportul dintre deficitul balantei comerciale si produsul intern brut se apreciaza ca este necesar sa se situeze sub 5% .Pentru anii 2005-2006 valorile prognozate ale acestui indicator se prezinta astfel:TABEL NR. 3 INDICATORVALOARE 2005VALOARE 20061. Deficitul balantei comerciale (export FOB-import CIF) - milioane EURO - 10.250,0 - 12.100,02. Produsul intern brut- milioane EURO78.328,790.845,13. Ponderea deficitului balantei comerciale in produsul intern brut - %13,113,3Dupa cum se observa din tabel, ponderea deficitului balantei comerciale in produsul intern brut preliminat pentru anul 2005 cat si cea prognozata pentru anul 2006 se situeaza peste nivelul limita. Aceasta situatie determina necesitatea abordarii unei politici in domeniul comertului exterior si a cursului de schimb care sa conduca la diminuarea deficitului pe termen mediu, la echilibrarea balantei comerciale.Avand in vedere situatia deficitara a balantei comerciale, se impune abordarea cu prudenta a contractarii de imprumuturi externe in anul 2006.4. In practica internationala se apreciaza ca datoria publica externa contractata trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu de doua ori valoarea exporturilor de bunuri si servicii posibil de realizat intr-un an .Urmand acest rationament, fata de volumul total al exporturilor prognozat pentru anul 2006, Romania ar putea contracta o datorie publica externa de :TABEL NR. 4INDICATORPROGNOZA 20061. Valoarea exporturilor de bunuri si servicii- milioane EURO28.750,02. Datoria publica externa maxim posibilde contractat- milioane EURO57.500,0Fata de o datorie publica externa contractata preliminata la sfarsitul anului 2005 de circa 21.996,8 milioane EURO, Romania ar mai putea contracta in anul 2006 imprumuturi externe in suma de 35.503,2 milioane EURO.5. Pentru anul 2006 se estimeaza un necesar de credite externe in suma de 3.000,0 milioane EURO, din care credite externe care urmeaza a se contracta direct de catre stat in suma de 2.160,0 milioane EURO, credite extrene ce urmeaza a se garanta de stat in valoare de 560,0 milioane EURO si credite externe ce urmeaza a se contracta/garanta de autoritatile administratiei publice locale de 280,0 milioane EURO.Avand in vedere:- volumul de credite externe necesar a se contracta/garanta in anul viitor estimat la suma de 3.000,0 milioane EURO ; - prognoza indicatorilor macroeconomici ;- necesitatea rambursarii in anii viitori a creditelor externe contractate in anul 2006 , astfel incit sa nu fie afectata capacitatea Romaniei de a asigura serviciul datoriei publice externe; plafonul de indatorare publica externa pentru anul 2006 a fost stabilit la suma de fie de 3.000,0 milioane EURO. In determinarile efectuate pentru stabilirea plafonului de indatorare publica externa pentru anul 2006, s-au folosit indicatorii macroeconomici prognozati de Comisia Nationala de Prognoza . Capitolul 4 Datoria publica externa guvernamentalaa Romaniei la 31 decembrie 20054.1 Cadrul legal al datoriei publice externe guvernamentaleDatoria publica externa guvernamentala este definita prin Legea datoriei publice nr. 313/2004 ca parte din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.Romania a inceput sa contracteze imprumuturi externe incepand cu anii 1991 si 1992. Cresterea an de an a datoriei publice externe are loc pe baza unei fundamentari riguroase a criteriilor de recurgere la contractarea de credite externe si in limite care sa nu depaseasca capacitatea tarii de a-i asigura serviciul, respectiv de a rambursa ratele de capital precum si de a plati dobanzile si comisioanele aferente. In acest scop, anual se stabileste plafonul de indatorare publica externa, care este transmis spre aprobare Parlamentului Romaniei. Astfel, pentru anul 2005 plafonul de indatorare publica externa a fost stabilit la suma de 3,5 miliarde EURO, respectiv 2,9 miliarde EURO, plafon ajustat cu valoarea emisiunii de 600 milioane EURO care nu a mai fost lansata datorita necesitatilor reduse de finantare, si care la 31 decembrie 2005 a fost acoperit cu credite externe in proportie de 66,4 %. 4.2. Structura datoriei publice guvernamentale externeDatoria publica guvernamentala externa efectiva la 31 decembrie 2005 a fost in suma de 11.027,1 milioane EURO, in crestere cu 793,0 milioane EURO fata de sfarsitul anului 2004. Structura datoriei publice guvernamentale externe dupa tipul datoriei arata ca datoria publica guvernamentala externa contractata direct de stat reprezinta 59,1 % din total datorie publica externa si datoria publica guvernamentala externa garantata de stat reprezinta 40,9%. 31.12.200231.12.200331.12.200431.12.2005Datoria publica guvernamentala:9.167,59.637,610.234,111.027,1 - datoria publica guvernamentala externa directa6.021,66.451,56.357,36.511,6- datoria publica guvernamentala externa garantata3.145,93.186,13.876,84.515,5Analiza datoriei publice guvernamentale externe efective in functie de creditor arata ca 48,3 % reprezinta datoria contractata cu creditorii oficiali (inclusiv imprumuturile FMI). Creditorii privati, care includ bancile comerciale, emisiunile de obligatiuni si alte surse, reprezinta 51,7 % din total. Structura datoriei publice guvernamentale externe dupa tipul debitorului evidentiaza ca 75,9 % (8.371,5 milioane EURO) din totalul acestei datoriei reprezinta datoria guvernamentala (fara datoria locala) in concordanta cu metodologia UE - ESA 95. Aceasta confirma inca o data importanta rolului guvernului in alocarea resurselor pentru diferite sectoare economice. Conform acestei structuri datoria Bancii Nationale a Romaniei reprezinta 220,6 milioane EURO. Structura pe durata initiala a creditelor externe arata ca ponderea cea mai mare o detin creditele cu durata de peste 10 ani (55,3 %), iar dintre acestea creditele externe contractate direct de stat. Durata medie ramasa a datoriei publice guvernamentale externe a fost de 5,2 ani. Analiza datoriei publice externe efective la 31 decembrie 2005 in functie de valutele componente arata ca urmare contractarii creditelor in EURO ponderea cea mai mare o detine componenta EURO (54,3%), si USD (35,4 %), urmata de DST (2,0 %), s.a. 4.3. Imprumuturi noi, intrari din credite externe si lansarea emisiunilor de obligatiuniIn anul 2005 au fost contactate/garantate de catre stat credite externe in suma de 1.278,3 milioane EURO, din care 953,7 milioane EURO credite contractate direct de stat pentru ajustarea structurala a economiei, infrastructura municipala, infrastructura rurala, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, restructurarea transporturilor, sanatate, inchiderea minelor, modernizarea sistemului informational in agricultura, inlaturarea efectelor inundatiilor si pentru reducerea poluarii la termocentrala Turceni, iar creditele garantate in valoare de 324,6 milioane EURO au fost destinate sectorului energetic, respectiv importului de combustibil si extinderii centralelor termice. Intrarile de credite externe contractate direct sau garantate de stat in anul 2005 au fost in suma de 1.513,4 milioane EURO, din care 30,3 % reprezinta intrarile din creditele externe contractate direct de stat si 69,7 % intrarile din credite externe garantate de stat. Structura pe creditori a intrarilor din credite externe efectuate in anul 2005 se prezinta astfel: 4.4 Serviciul datoriei publice externeServiciul datoriei publice externe in anul 2005 a fost in valoare de 1.934,2 milioane EURO, din care pentru creditele externe contractate direct de stat 989,6 milioane EURO (51,2 %) si pentru creditele externe garantate de stat 944,6 milioane EURO (48,8 %). Din total serviciu, 1.418,2 milioane EURO reprezinta rambursari de rate de capital si 516,0 milioane EURO plati de dobanzi si comisioane. Varful serviciului datoriei publice externe in anul 2005 s-a inregistrat in luna noiembrie cand s-a rascumparat emisiunea de obligatiuni in valoare de 300 milioane EURO, lansata in anul 2000 (150 milioane EURO) si redeschisa in ianuarie 2001 (pentru valoarea de 150 milioane EURO).In intervalul 2005-2010, serviciul datoriei publice guvernamentale externe se va mentine la niveluri intre 1,5-2,3 miliarde EURO (anexa). Din punctul de vedere al strategiei de indatorare se recomanda prudenta in contractarea datoriei publice externe pe termene sub 5 ani in vederea evitarii acumularii scadentelor in aceasta perioada.4.5. Indicatorii de indatorare publica guvernamentala externaPrincipalii indicatori de indatorare publica guvernamentala externa a Romaniei calculati la 31 decembrie 2005 sunt urmatorii:Efectiv Standard- raportul dintre datoria publica externa efectiva si PIB 14,4% 50 %raportul dintre serviciul datoriei publice externe si PIB 2,5 % -- raportul dintre datoria publica externa efectiva si Exporturile de bunuri si servicii 43,9 % 200% - raportul dintre serviciul datoriei publice externe si Exporturile de bunuri si servicii 7,7 % 20 %- raportul dintre dobanzile platite si Exporturile de bunuri si servicii 2,0 % 10 %- raportul dintre datoria publica externa efectiva si veniturile bugetului general consolidat 50,1 %250 %- raportul dintre serviciul datoriei publice externe si veniturile bugetului general consolidat 8,6 % 25 %- raportul dintre dobanzile platite si veniturile bugetului general consolidat 2,3 % 15 %- raportul dintre datoria externa guvernamentala si PIB 11,1 % PIB pt. anul 2005 - 281.200,0 mil. leiExporturi de bunuri si servicii pt. 2005 - 25.100 mil. EUROVeniturile bugetului general consolidat 2005 - 80.873,3 mil. leiCursul mediu de schimb lei/euro2005- 3,59Cursul de schimb la 31.12.2005 lei/EURO - 3,6771 Potrivit indicatorilor de mai sus, Romania se incadreaza in grupa tarilor cu o datorie externa sustenabila.Evolutia raportului dintre datoria publica externa si PIB demonstreaza faptul ca gradul de indatorare a fost si este cu mult sub limita recomandata de 50 %. Sustenabilitatea datoriei publice externe este demonstrata cel mai bine de indicatorul "rata serviciului datoriei", care exprima raportul dintre serviciul datoriei publice externe si exportul de bunuri si servicii. 4.6. Dificultati intampinate in derularea creditelor externe In conformitate cu art. 12 din Legea datoriei publice nr. 313/2004, in conditiile in care imprumutatul nu dispune de resursele financiare necesare achitarii sumelor catre finantatorii externi, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de garant, are obligatia platii la extern a ratelor scadente, dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri care decurg din acordurile de imprumut extern.In vederea recuperarii creantelor statului provenite din executarea garantiilor emise de stat pentru imprumuturile externe acordate, Guvernul Romaniei a aprobat Ordonanta nr. 29/2002 privind instituirea unor masuri pentru recuperarea creantelor statului si diminuarea datoriei publice, adoptata prin Legea nr. 324/2002. In baza acestei ordonante, pana la 31 decembrie 2005, A.V.A.S. a preluat spre valorificare suma de 2.857,3 milioane lei, reprezentand creantele statului rezultate din platile efectuate la extern de catre Ministerul Finantelor Publice in contul garantiilor emise de stat pentru imprumuturi externe acordate agentilor economici - societati comerciale. Din aceste creante, pana la sfarsitul anului 2005, A.V.A.S. a recuperat suma de 150,1 milioane lei, care potrivit art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 29/2002, s-a virat la fondul de risc pentru garantiile de stat pentru imprumuturi externe.