SCULp 5COMPORTAMENTUL MEDICULUI SI AL ECHIPEI MEDICALE1.Statutul social al medicului (dupa Parsons)Caracteristicile statutului social al medicului dupa Parsons :i.Competenta tehnica titlul, promovarea examenelor, volum sporit de informatii de specialitate acumulateii.Universalism toti oamenii bolnavi au aceleasi drepturiiii.Specificitate functionala actioneaza cu mijloace clar definite, pastrand secretul profesionaliv.Neutralitatea afectiva nu se implica afectiv, nu judeca si nu condamna pacientul.v.Dezinteres si altruism2.Atitudini ale medicilor in serviciile cu letalitate ridicataJ.J Bradley descrie 10 tipuri de comportament ale medicilor fata de bolnavii incurabili : 3 comportamente presupun o implicare redusa a medicului, contrara obligatiilor profesiei sale, 3 comportamente sunt optime si productive in relatia medic pacient iar ultimele 4 se situeaza la polul supraimplicarii medicului si sunt in egala masura cu 1-3 contraproductive :(1)Abandonul : retragerea voluntara a asistentei sau abuzul activ asupra pacientului(2)Neglijarea : ingaduirea situatiilor amenintatoare de viata sau raceala si agresivitatea aratate constant pacientului(3)Detasarea/indiferenta : acordarea unei asistente medicale pur formale, fara implicare emotionala, preocupare doar pt binele de ordin fizic al pacientului(4)Atitudinea voluntara de suport : insotita de caldura, respect pentru pacient, preocupari pt binele sau fizic si psihic(5)Empatia exprimata : capacitatea de impartasire a suferintei pacientului, incurajeaza exprimarea sentimentelor de catre pacient(6)Simpatia : exprimarea ocazionala a simpatiei fata de pacient, incalcarea ocazionala a neutralitatii afective(7)Supraimplicarea ocazionala : incercari periodice de ajutor din partea medicului, chiar fara sa existe cereri exprese de la pacient(8)Supraimplicarea permanenta : pacientul privit ca obiect al unor sarcini ce trebuie neaparat efectuate chiar in absenta solicitarii pacientului(9)Supraimplicarea eroica : incercari disperate din partea medicului de satisfacere a tuturor nevoilor pacientului ; cultivarea dependentei pacientului fata de medic, reprimarea oricaror tentative de autonomie(10)Fuziunea personalitatilor : abandonarea oricaror nevoi ale medicului in relatia cu pacientul ; telul medicului este satisfacerea tuturor nevoilor de moment ale pacientului.!!! atitudinea medicului si cunostintele asupra serviciilor de ingrijire paliativa contribuie la cresterea adresabilitatii acestor servicii (vezi articol)3.Lumea interioara a medicului in serviciile cu letalitate ridicataMedicul de familie asista la dramatismul evolutiei boliiMedicul de spital : comunica diagnosticul si ingrijeste bolnavul muribund Impactul sentimentelor medicului asupra ingrijirilor medicale (vezi articol):-Impact asupra pacientului:oCalitate a asistentei medicaleoIncapacitatea de a identifica valorile pacientului relevante pt tratamentoObiective terapeutice necoerenteoSuprasolicitarea ingrijirilor medicale si exces de utilizare a tehnologieioNeincrederea pacientului si a familieioEvitare cu . compliantei terapeutice-Impact asupra medicului:oSinguratate profesionalaoAbsenta sentimentelor de sens si utiltate in viata profesionalaoAbsenta claritatii in intelegerea scopurilor medicineioCinism, neajutorare, lipsa de speranta, frustrareoManieoIncetarea perceperii pacientului ca fiinta umanaoRisc de burn-out si depresieFactori de risc:-Legati de medic:oIdentificarea cu pacientul (varsta, profesie, infatisare similara)oIdentificarea pacientului cu o persoana apropiata mediculuioMedicul are in familie o persoana bolnava, este in doliu sau isi plange o pers. apropiataoSentimentul esecului profesionaloTeama de moarte sau handicapoAbuz de substante sau alta afectare psihica-Legati de situatie:oRelatie apropiata/indelungata medic-pacientoAlt tip de relatie intre medic si pacient (prietenie, rudenie etc)oDezacordul medic-pacient privind obiectivele terapeuticeoDezacordul medic-colegi privind managementul pacientuluioObligatii profesionale conflictualeoPresiunea timpuluioInternari multiple de scurta durataoSpitalizare prelungitaoIncertitudini privind prognosticuloIncertitudini privind obiectivele medicale-Legati de pacient:oMania/deprimarea pacientului/familieioPacientul este medic sau lucreaza in domeniul sanitaroPacient celebru sau alta categorie specialaoDinamica pacient-familie complexa sau disfunctionalaoNeincredere legata de durata relatiei medic-pacient sau de consultarea mai multor specialisti.Identificarea semnelor si simptomelor care indica faptul ca sentimentele medicului interfera cu ingrijirile medicale :-Semne (comportamente) !!! semnele sunt obiective, observabile din exterior:oEvitarea pacientuluioEvitarea familiei acestuiaoLipsa comunicarii cu alti profesionisti privind problemele mediculuioRemarci depreciative la adresa pacientului spuse colegiloroLipsa atentiei asupra detaliilor in ingrijirea pacientuluioSemne fizice de stres/tensiune la intalnirea cu pacientul/familia acestuiaoContactul cu pacientul mai des decat este necesar.-Simptome (emotii) !!! simptomele sunt subiective, relatate de individ:oManie asupra pacientului/familiei saleoSentimente de dispret pt pacient/familia acestuiaoImpunerea propriilor sentim. asupra pacientuluioGanduri intruzive despre pacient/familia acestuiaoSentimentul esecului sau autoinvinovatire, vinaoSentimentul obligatiei personale de a salva pacientuloCredinta ca relatarile privind distresul sunt modalitati de a atrage atentiaoSentimentul victimizarii in practica medicinei.Strategii pt medic de a face fata propriilor sentimente:N= Name the feeling (Numeste)A=Accept the feeling (Accepta)R=Reflect on the feeling and its consequences (Reflecteaza)C=Consult a trusted colleague (Consulta un coleg)4.Sindromul burn-out(1)Burn-out : epuizare mentala si fizica prin implicarea exagerata si de lunga durata. Apare fie supracompensarea (cum randamentul este scazut, subiectul incearca sa creasca timpul de lucru pt a realiza aceeasi cantitate de munca) , fie retragerea fortata/programata pe parcursul careia medicul se gandeste tot la problemele profesionale. Ambele sunt contraproductive, agravand uneori problema.(2)Rust-out: faza care precede burn-out caracterizata prin nemultumire difuza, oboseala cronica, sentiment de disconfort, insomnie, cinism, scheme negative de gandire, predispozitie la conflicte si accidenteInstrument de evaluare: Maslach Burn-Out Inventory cu 4 scale: epuizare emotionala, realizare profesionala, depersonalizare, implicare.Cei mai afectati: tip comportamental A si hiperperseverentii.Prognostic bun daca este recunoscut si tratat timp de vindecare 7 luni.5.Grupurile Balint si AsconaPsihoterapie comportamentala care imprumuta si elemente de psihanaliza (cele trei instante ale eului sine-eu-supraeu, cele trei niveluri inconstient-subconstient-constient).Grupuri mici formate din 8-13 persoane, participantii asezati in cerc se tutuiesc, exista un lider din cadrul grupului (eventual prin rotatie) care coordoneaza discutiile si incearca sa le mentina la subiect. Participantii se prezinta pe rand, una sau mai multe persoane pot anunta ca doresc sa prezinte un caz. Timpul acordat sedintei (60-90 minute) se imparte in trei : prezentarea cazului, intrebari pt prezentator si discutii de tip brainstorming + evaluarea finala. Nu se discuta despre diagnostic pozitiv si diferential ci se pune accentul pe relatia interpersonala medic-pacient (prin prisma conceptelor psihanalitice : rezistenta, transfer, contratransfer). In grupurile Ascona, elementul suplimentar fata de Balint este aducerea pacientului la sedinta de grup si discutarea de fata cu el a problemelor puse de caz.Powered by http://www.e-referate.ro/Adevaratul tau prieten