Deficienta de vedereConstituirea unei dominante in viata individului are o influenta deosebita asupra organismului, dar si asupra personalitatii. Vederea organizeaza si regleaza miscarea, postura, echilibrul, supletea, armonia actelor motorii de conduita, pronuntia verbala, mimica si pantomimica. Pierderea vederii sau diminuarea acesteia atrage dupa sine un dezechilibru deosebit de mare in activitatea nervoasa superioara, in structurarea automatismelor, in starea ei morala, in integrarea sociala a acesteia. La deficientii de vedere din nastere, desi apar unele dificultati de relationare, tensiunile interioare sunt mai reduse, spre deosebire de deficientii in urma unor accidente, boli, unde dezechilibrele sunt foarte puternice, iar framantarile il marcheaza pe individ toata viata. in functie de gradul pierderii acuitatii vizuale, se folosesc termeni ca: ambliopie (acuitatea vizuala intre 0,2 si 0,1) si termenul de cecitate sau orbire, pentru acuitatea vizuala de la 0,05 pana la incapacitatea de a percepe lumina.O serie de specialisti, impresionati de marea capacitate compensatorie si adaptativa a deficientilor de vedere, credeau in existenta unei psihologii a orbilor. Ca urmare, atitudinile de-a lungul timpului au reflectat acest lucru. Societatile primitive ii sacrificau pe orbii din nastere, deoarece se credea ca intruchipeaza spiritele rele. in conceptia celor care credeau in reincarnarea sufletului, acestia ar fi ispasit pacate comise in timpul vietii anterior traite. Spartanii ii sacrificau, pentru ca nu puteau face fata instructiei militare. in mitologia greaca, zeii ii pedepseau pe muritori cu orbirea cand se faceau vinovati de tradare in dragoste. Despre Homer, autor al Iliadei si Odiseei, se spunea ca este nevazator, iar justitia era infatisata prin chipul zeitei Atena, legata la ochi. Se spune ca cunoscutul filosof Democrit si-ar fi provocat orbirea, la batranete, convins ca astfel isi va ajuta spiritul sa patrunda mai adanc in tainele cunoasterii. in literatura beletristica se fac referiri fata de persoanele cu deficiente de vedere, iar motivul orbirii e subliniat ca limita a deznadejdii si a dificultatii pentru om, dar si ca nivel al autodepasirii, al adaptarii si al dezvoltarii nelimitate. La un moment dat, s-a pus problema existentei unui al saselea simt, caracteristic nevazatorilor. De fapt, este vorba despre dezvoltarea deosebita a analizatorilor sanatosi si de o motivatie sporita de antrenare a acestora, toate la un loc evoluand spre o mai buna adaptare.Cauzele deficientelor de vedere pot fi multiple, dintre ele amintim: afectiuni care evolueaza cu scaderea acuitatii vizuale:-unele boli ale pleoapelor, ale aparatului lacrimal, ale orbitei, conjunctivelor;-tulburarile refractiei oculare (miopia, hipermetropia, astigmatismul);-afectiuni ale cailor optice cerebrale;-accidente oculare s.a.Dincolo de cauzele de ordin anatomic si fiziologic ale analizatorului vizual, care duc la perturbarea functiei vizuale, exista si cauze organice generale:a)afectiuni de natura congenitala boli ereditare, boli infectioase ale mamei in timpul sarcinii (sifilis, tuberculoza, rubeola, hepatita epidemica), dar si intoxicatiile cu alcool si droguri ale mamei, care vor afecta activitatea vizuala a fatului.b)Traumatismele obstetricale.c)Boli contactate de copil dupa nastere: scarlatina, tuse convulsiva, boli reumatismale, parazitoze intestinale, boli ale nasului, gatului urechilor; boli neurologice, boli ale sangelui, boli digestive, traumatisme.Alte clasificari au fost facute dupa urmatoarele criterii:-Dupa gradul defectului vizual cecitate totala, ambliopie grava care merg la scoala de orbi si ambliopie, cazuri care merg la scoala pentru ambliopi.-Dupa momentul instalarii defectului, avem defecte congenitale, defecte survenite in copilaria timpurie, in prescolaritate si scolaritate si defecte tardive.-Dupa complexitatea defectului defectul poate aparea pe un fond singular, sau insotit de alte defecte extraoculare (de auz, motrice, mintale, ale limbajului). Acestea sunt mai frecvente in conditiile cand e prezenta o etiologie bazata pe maladii degenerative, meningite, encefalite, infectii, traumatisme, accidente etc.Dezvoltarea psihica a deficientului de vedere este relativ normala, daca persoana isi desfasoara viata intr-un mediu care nu este ostil fata de deficienta sa.in plan fizic poate sa apara o dezvoltare dizarmonica, din cauza sedentarismului, bazat pe lipsa de libertate in miscare si se datoreaza dezechilibrului intre fortele musculare care stau mai mult in repaus. Caracteristicile psihice sunt si ele afectate, mai mult sau mai puti. Astfel, perceptia depinde de forma si gradul handicapului, de varsta si de dezvoltarea psihica. in ceea ce priveste reprezentarile, caracterizarea lor se face in functie de forma handicapului de vedere si de momentul aparitiei lui. La nevazatori, are loc formarea si dezvoltarea unor reprezentari spatiale pe baza explorarii tactil-kinestezice a obiectelor. Lipsa datelor senzoriale provenite de la analizatorul vizual duce la existenta unui decalaj intre latura abstracta si cea concreta a cunoasterii. Atentia si memoria sunt puncte forte ale nevazatorilor. Atentia este relativ bine dezvoltata, este favorabila unei bune evolutii a limbajului, orientand activitatea mintala prin auditii. Memoria are calitati superioare, prin apelarea permanent la ea, nevazatorul sau ambliopul realizeaza antrenarea acesteia.Nevazatorii folosesc un sistem de scriere si citire special, in care functia dominanta o are analizatorul tactil-kinestezic. Au fost mai multe preocupari de a crea un sistem de scriere accesibil orbilor. Cel mai cunoscut si mai eficient a fost realizat in 1809 de Louis Braille, nevazator in urma unui accident, inspirandu-se din scrierea secreta a unui capitan din armata franceza. El a realizat un alfabet format din 76 de semne diferite, fiecare semn fiind alcatuit din 1-6 puncte:415263De exemplu, a=1; b=1si 2; c=1si 4; d=1, 4, 5; e=1,5;f= 1, 2, 4; g=1,2,4,5; h=1,2,5;i=2,4; j=2,4,5 .Literele din decada a II-a, de la k-t, se formeaza din literele primei decade, prin adaugarea punctului 3.Decada a III-a, de la u-y se obtin prin decada I, la care se adauga 3 si 6.Decada a IV-a este formata din literele a,a,i,s, t, w, realizate prin adaugarea punctului 6 la literele corespunzatoare.in scrierea Braille, litera scrisa nu este similara cu litera citita, ultima fiind opusul imaginii celei dintai. Scrierea se face de la dreapta la stanga, citirea se face invers. Se foloseste o placuta cu casute in care se pot intepa, cu punctatorul. Din cauza deficientei lor, aceste persoane simt nevoia unei ordini depline, a asezarii si pastrarii obiectelor in locuri bine delimitate, bine stiute, pentru a fi usor gasite. Ei sunt disciplinati si manifesta autocontrol fata de comportamentele proprii, pentru a se adapta si corela mai bine cu cei din jur.in ceea ce priveste scolarizarea, se merge pe doua directii, una constand in urmarea unei scoli speciale, cealalta, pe integrarea in scoli obisnuite, avand in vedere si gradul handicapului. in scolile profesionale si medii-tehnice, nevazatorii sunt pregatiti pentru exercitarea unor profesii, ca: maseori, asistenti medicali, prelucratori mobila, telefonisti, radiolelefonisti, acordori de instrumente muzicale, confectioneri de perii si maturi, obiecte din nuiele, nasturi, ambalaje din carton etc.