MINISTERUL iNVATAMaNTULUI SI CERCETARIISCOALA POSTLICEALA SANITARA"THOMA IONESCU"LUCRARE DE DIPLOMACOORDONATORI:ABSOLVENTProfesor grad didactic IDABI GEORGIANA PAULAELENA DOROBANTUAsistent medicalANTONELA BiRLIGELiNGRIJIREA PACIENTILOR CUPIELONEFRITAPLANUL LUCRARIIMotivatiaCapitolul IINGRIJIREA BOLNAVILOR CU PIELONEFRITACapitolul IIPLANURI DE iNGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU PIELONEFRITACapitolul IIICONCLUZIIAnexeBibliografiaMOTIVATIENumai o viata scurta ne este acordata pe planeta PAMaNT si fiecare trebuie sa-si puna intrebarea:"Cum as putea sa investesc in puterile mele asa incat sa aduc cel mai mare folos""Cum as putea face mai mult pentru sanatatea mea si pentru folosul semenilor mei"Pentru ca viata, numai atunci are valoare cand este folosita pentru atingerea acestor scopuri.CAPITOLUL II.1 NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SIFIZIOLOGIE ALE APARATULUI RENALMetabolismul celular produce CO2 si anumite substante finale provenite in special din catabolismul proteic, aportul oxigen poate si el realiza cantitati excesive de anumiti electroliti (apa, NaCl, diferite saruri minerale) care trebuie eliminati. Plamanii elimina CO2 si alte substante volatile, iar substantele nevolatile inutilizabile sau in exces sunt eliminate impreuna cu o anumita cantitate de apa, in cea mai mare parte prin rinichi si accesorii prin sudoare si materii fecale. Prin eliminarea substantelor nevolatile rinichiul reprezinta principalul organ care mentine constant volumul, concentratia electrolitica si reactia chimica a lichidelor organismului.Rinichiul mai are si alte activitati: prin secretia de renina contribuie la reglarea tensiunii arteriale, prin eritropoietina controleaza eritropoieza, prin schimbarile ionice contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.APARATUL SECRETOR se compune din:-rinichi, orgene de excretie,-cai urinare:-calice-mici-calice-mari-pelvis renal-uretere-vezica urinara- uretra.I.1.a RINICHISunt organe pereche situate retroperitonal, de o parte si de alte a coloanei vertebrale lombare. Rinichiul are forma caracteristica, circa 300 grame, are doua fete (anterioara si posterioara) si doua margini (laterala convexa si mediala concava).In zona marginii concave se gasesc hilul si pediculul renal in care se vad vasele renale (artera si vena), uretrul si fibre nervoase vegetative.Selectionand rinichiul in lungul liniei mediane, din partea convexa spre cea concava se observa:-papilele si calicele renale: formatiuni membroase prin care se scurge urina;-parenchimul renal, cu structura zonala: corticala si medulara.Zona corticala este formata in principal din glomeruli, tubi uriniferi si vasele de sange care le apartin. Zona medulara contine 6-18 piramide renale (Malpighi), formate din tubi colectori care dreneaza mai multi nefroni. Piramidele sunt orientate cu baza spre periferie si varful spre sinusul renal, deschizandu-se in papilele renale, acestea se deschid in calicele mici care conflueaza formand calicele mari (2-3) si apoi pelvisul renal (bazinet) continuat cu ureterul.O piramida Malpighi cu substanta corticala din jurul sau formeaza un lob cortical.NEFRONULEste unitatea morfofunctionala renala; indeplineste toate procesele complexe care au ca rezultat formarea urinii. Nefronul este alcatuit duntr-o capsula si un tub unifer lung.Capsula Bowman, extremitatea pronimala, inchisa dilaterala a nefronului, are forma unei cupe cu pereti dubli, marginind o cavitate ce continua lumenul tubului. In adancitura capsulara se afla un ghem de 4-12 bucle capilare (glomerul), care rezulta prin diviziunea arteriolei aferente si care se reunesc la iesirea din capsula, in arteriola aferenta. Capsula impreuna cu glomerulul alcatuiesc capsulul renal Malpighi.Segmentul pronimal al tubului urinifer este constituit dintr-o portiune contorta, tubul contort proximal (care se afla in cortica renala) si este format dintr-un strat de celule a caror membrana, spre lumen, prezinta o "margine in perii", formata din microvili, care maresc mult suprafata membranei.Segmentul intermediar (ansa Heule), subtire este format din doua brate (descendent si ascendent) unite intre ele printr-o bucla, are epiteliul turtit, fara microviri. Nefronii care au glomerulii in zona corticala externa are ansa Heule scurta, in timp ce nefronii cu glomeruli in zona externa a corticolei (juntamedulari) are ansa lunga, care coboara profund in medulara.Segmentul distal este format dintr-o portiune dreapta, ascendenta, care ajunge in corticala in vecinatatea glomerulului propiu, in imediat contact cu arteriala aferenta. La acest nivel epitelul tubular, la fel ca si celulele musculaturii netede a arteriolei aferente, prezinta modificari si formeaza aparatul juxtaglomerular care secreta renina. Urmeaza o portiune contorta situata in intregime in corticala. Mai multi tubi distali se unesc si se deschid in tubul colector din structura piramidelor Malpighi.VASCULARIZATIA RENALAEste extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala, ramura a aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se imparte in ramuri interlobare (intre piramide), din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa in jurul bazei piramidelor, arterele interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza in arteriole, se capilarizeaza din nou in jurul tubului respectiv (in medulara) si se deschid in venele interlobulare, apoi in venele arcuate.Venele, avand un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza in vena renala care se deschide in vena cava inferioara.INTERVATIA RENALAProvine din plexul situat in hilul organului format in majoritate din fibre simpatice, dar si din cateva fibre parasimpatice venite prin nervul vag. Fibrele nervoase, situate perivascular, se distribuie celulelor musculare din peretele arteriolar si componentelor tubulare.I1b. FORMAREA URINEIMecanismul de formare a urinei cuprinde trei procese fundamentale:ultrafiltrarea plasmei la nivel glamerular;reabsorbtia;secretia anumitor constituenti in tubi.ULTRAFILTRAREA GLOMERULARAEste un proces dirijat de forte fizice in urma caruia aproximativ 20% din cantitatea de plasma care iriga rinichii trece prin membrana filtranta glomerulara, extrem de subtire, in cavitatea capsulara. Membrana filtranta nu se comporta ca o membrana inerta ei, prin proprietatile ei fizico-chimice, permite trecerea selectiva doar a unor constituenti si blocheaza trecerea altora. Ultrafiltratul glomerular (urina primara) are o compozitie electrolitica identica cu cea a plasmei; dar este lipsit de proteine, deci este o plasma deproteinizata. Ultrafiltrarea glomerulara este rezultatul presiunii efective de filtrare, care se exercita la nivelul capilarelor glomerulare si reprezinta suma algebrica a unor presiuni care controleaza schimburilor lichidiene la nivelul tuturor capilalelor din organism.CONSTITUENTU.M.FILTRAREREABSORTIESECRETIEEXCRETIEAPA(1)170168,5-1,5Na+(mEq/l)2600025850-150K+(mEq/l)900900100100Cl-(mEq/l)1800017850-150UREE(moli)870460-410CREATININA(moli)121112ACID URIC(moli)504945GLUCOZA(moli)800800-0La nivelul tubilor uriniferi au loc procese extrem de active, anumiti constituenti ai ultrafiltrajului fiind reabsorbiti complet (glucoza) sau doar partial (Na+, Cl-, Uree), altii fiind initial reabsorbiti si apoi secretati (K+).REABSORBTIA TUBULARAEste procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile organismului din ultrafiltratul glomerular, mentinandu-se astfel homostazia lor plasmatica. Procesul este selectiv, in sensul ca se realizeaza maximal pentru fiecare substanta intr-un segment tubular prin actiunea unor mecanisme celulare specifice, fiind conditionat de debitul substantei respective si de necesitatile organismului. Reabsorbtia (transportul) diferitilor constituenti din ultrafiltrat prin peretele tubului urinifer se face prin mecanisme active si pasive. Transferul activ se realizeaza contra unor gradiente de concentratie sau electrice, necesitand un consum de energie furnizata prin hidroliza ATP. Mecanismele de transport, activ au capacitate limitata pe unitatea de timp si intervin in reabsorbtia glucozei, anumitor aminoacizi, acidului uric, unor vitamine (B12, C), fosfatilor anorganici, sulfatilor si a principalilor ioni ai filtratului (Na+, k+, HCO3).Transportul pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesita consum energetic, nu este limitat de o capacitate maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti principali ai ultrafiltrajului: apa ureea si Cl-.Apa se reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diverite, pe baza legilor difuziunii si a osmozei, astfel incat din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, in vezica ajunge numai 1ml/min (deci se absorb 124ml). in tubul contort si mai ales in cel colector se realizeaza reabsorbtia facultativa a apei si Na+ sub controlul ADH si aldosteronului, ajustandu-se eliminarile in functie de starea de hidratare a organismului.SECRETIA TUBULARAEste procesul invers celui de reabsorbtie, transportand anumite substante din capilarele peritubulare in lumenul tubului. Are rolul de a elimina atat substantele straine organismului, cat si substantele prezente obisnuit in sange (K+, acid uric), unele numai cand se afla in concentratii mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv.Secretia activa, avand sediul la nivelul tubilor pronimal si distal, se face impotriva unor gradiente electrochimice si de aceea necesita un consum energetic ridicat (secretia de H+). Prin eliminarea H+ tubii detin un rol fundamental in mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului.Secretia pasiva implica transportul unor constituenti in sensul gradientelor de concentratie si de aceea nu necesita consum energetic direct. Acest mecanism intervine in secretia K+, a bazelor si a acizilor slabi.I1c REGLAREA ACTIVITATII RENALESe face pe cale nervoasa (activitatea glomedulara) si pe cale umorala (activitatea tubulara).REGLAREA NERVOASASe realizeaza prin fibrele vegetative care se distribuie arteriorelor, glomerulului si tubilor. Sistemul vegetativ nu contribuie direct la controlul elaborarii urinei, ci doar indirect, prin influentarea conditiilor de irigatie renala. De altfel, se stie ca rinichiul denervat si chiar transplantat continua sa functioneze aproape normal. Stimularea nervilor renali si a unor zone presoare din bulb, hipotalamus si scoarta cerebrala determina vasoconstrictie renala si scaderea diurezei pana la anurie. Stimularea nervilor vegetativi renali produce si scaderea eliminarilor urinare de Na+, prin cresterea reabsorbtiei tubulare a ionului.REGLAREA UMORALAConsiderata a detine rolul principal, se realizeaza de mai multi hormoni. Hormonul antidiuretin (A.D.N.), secretat de nucleii hipotalamici si eliberat din neurohipofiza, controleaza eliminarile urinare de apa, actionand la nivelul segmentului distal al nefronului. Sub actiunea AND creste reabsorbtia de apa in tubii distali si colectori, concomitent cu diminuarea volumului si cresterea concentratiei urinei.Mineralocorticoizii, in special aldosteronul, controleaza eliminarile urinare de Na+ si K+ la nivelul segmentului distal al nefronului, stimuland reabsorbtia de Na+ si excretia de K+.Parathormonul mobilizeaza sarurile minerale din oase, stimuleaza eliminarile renale de fosfati, K+ si retine Ca+ si Na+. Hormonii tiroidieni intensifica metabolismul celular, in special pe cel protidic si prin cresterea generarii de produsi finali de metabolism, maresc diureza, acelasi efect avand si alterarea legarii apei si a sarii in tesuturi.Rinichiul in conditii de irigatie insuficienta sau ca urmare a unor modificari ale compozitiei chimice a urinei ajunsa in tubii distali, descarca o enzima-renina-care actionand asupra unei globuline plasmatice, produce angiotensina I, care se transforma enzimatic in plasma si tesuturi in angiotensina II, cel mai puternic vasoconstructor natural si stimulator al secretiei de aldosteron. La nivelul renal, angiotensina II, actionand asupra musculaturii arteriorelor glomedulare modifica intens rata filtrarii si prin aldosteron influenteaza eliminarile urinare de Na+ si K+.I1d MICTIUNEAUrina elaborata de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple calicele si bazinetul, apoi prin contractia acestora, este eliminata in ureter. Prin unde de contractie urina este transportata de-a lungul ureterului pana in vezica urinara.VEZICA URINARAEste un organ cavitar muscular in care se acumuleaza urina intre mictiuni. Urina, descarcata in jeturi prin cele doua orificii ureterale, nu poate reflua in uretere din cauza ca acestea au traiect oblic in peretele vezical si nici nu poate curge prin uretra, deoarece colul vezical este prevazut cu doua sfictere, unul neted, involuntar care inconjoara inceputul uretrei si celalalt striat, controlat voluntar.Vezica urinara are proprietatea de a-si mari capacitatea in timpul umplerii, fara modificari importante ale tensiunii peretilor si ale presiunii intravezicale. Aceasta propietate, denumita plasticitate, este rezultatul unei adaptari a tonusului musculaturii vezicale la cresterea continutului.inregistrarea presiunii intravezicale a aratat ca, dupa o usoara crestere initiala la primele jeturi de urina, presiunea inregistreza un platon in tot timpul umplerii vezicale pana la volumul de 300-400 ml, cand are loc o crestere brusca a presiunii si este declansata mictiunea reflexa cand imprejurarile permit.Prima senzatie de plenitudine vezicala este perceputa la un volum de 100-150ml, la 150-200ml este resimtita prima dorinta de mictionare, iar peste capacitatea fiziologica vezicala (250-400ml) apar contractii puternice ale musculaturii peretelui vezical, care determina senzatia necesitatii imperioase de a urina.Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor vezicali. Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarca impulsuri aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhiba contractiile, relaxeaza muschii vezicali si intaresc tonusul sfincterului neted al colului vezical.Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la maduva pe calea nervilor rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice spre centrii nervosi superiori, ajungand pana la nivelul scoartei cerebrale, determinand senzatia de a urina.Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari, inhiba tonusul muschiului vezicul, concomitent maresc tonusul sfincterului extern, marind continenta vezicala. Daca conditiile permit, are loc mictiunea. Refluxul mictiunii este declansat de distensia vezicala, impulsurile ajung pe fibre averente din nervii pelvici la un centru sacrat parasimpatic al mictiunii, de unde se descarca impulsuri care tot prin fubre al enervilor pelvici produc contractia musculaturii vezicii si relaxarea sfincterului intern al colului vezical. Concomitent are loc relaxarea voluntara a sfincterului extern striat si urina incepe sa se evacueze din vezica.Procesul evacuarii este ajutat de contractia musculaturii abdominale si a diafragmului care, crescand presiunea intraabdominala, comprima vezica. Reflexul medular al mictiunii este controlat de numerosi centrii supramedulari cu rol facilitar sau inhibitor.I.2. PIELONEFRITADEFINITIE:Pielonefritele sunt inflamatii acute sau cronice care afecteza tesutul interstitial renal (spatiul dintre nefroni). Importanta lor se datoreste frecventei mari si in continua crestere a infectiilor urinare (cauza obisnuita a infectiilor interstitiale), gravitatii lor (20-60-60% conduc la R.C.de 3-4 ori mai mult decat G.N.A.).Circa 15-20% din cadravele autopsiate prezinta leziuni de pielonefrita. Varfurile de frecventa a pielonefritei intereseaza nou-nascutul, copii mici pana la varsta de 2 ani. Incidenta este de 3 ori mai mare la femeie comparativ cu barbatul.ETIOPATOGENIE:Germenii cei mai frecventi intalniti sunt: Escherichia Colli (85-90%), Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ, Levuri. La pacientii sondati domina Klebsiella si Proteus, in timp ce Piocianicul este intotdeauna semn de suprainfectie. in formele cronice se intalnesc adesea asocieri microbiene care agraveaza prognosticul.Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cailor excretoare renale: afectiuni renale congenitale, tumorile pelviene, la femei (fibrom, chist de ovar), tumorile prostatei la barbati, hidronefroza, cistita, litiaza urinara, unele manevre urologice (sonda a`demeure, cateterisme repetate).ANATOMIE PATOLOGICA:in pielonefrita acuta, mucoasa cailor uterine este inflamata, rinichii sunt mari si congestionati, iar in spatiile interstitiale se gasesc limfocite polinucleare, edeme si microabcese.in formele cronice, rinichii sunt mici, atrofici. Leziunile sunt initial tubulare. Ulterior, cuprind tot nefronul si sistemul sau vascular.I.3. CLASIFICAREPielonefrita se gaseste sub forma acuta si cronica.PIELONEFRITA ACUTATabloul chimic este de infectie urinara iar debutul nu se caracterizeaza intotdeuna prin semnele generale de infectie: febra cu instalare bruna sau progresiva, frisoane, transpiratie, cefalee.Manifestarile urinare constau in dureri lombare, mai frecvent unilaterale, surde sau cu caracter de colica renala (polakiurie, adeseori nocturna si mictiune dureroasa).DIAGNOSTICUL:Se bazeaza pe doua semne capilare:LEUCOCITURIA: este pusa in evidenta cu ajutorul probei Addis-Hamburger), se gasesc mai mult de 5000 de leucocite.BACTERIURIA: se gasesc mai mult de 100000 germeni/ EVOLUTIA:Este favorabila in conditiile unui tratament corect. Boala dureroasa 1-4 saptamani. Complicatiile sunt rare, dar cronicizarea este frecventa.PIELONEFRITA CRONICADEFINITIE:Boala cu evolutie cronica, carcterizata prin inflamatia tesutului interstitial renal, cu semne clinice de suferinta precoce a tubilor renali, cu afectarea tardiva a glomerulilor si cu evolutie progresiva spre insuficienta renala.Se cunosc doua forme clinice:-hematogena (rara);-ascendenta (frecventa).Este una dintre cele mai intalnite afectiuni renale.TABLOUL CLINIC:Se contureza dupa luni sau ani de la episodul acut de pielonefrita. Intervalul de latenta este intretaiat de recidive, fiecare puseu acut adaugand noi leziuni renale. Alteori evolutia este latenta, diagnosticul fiind stabilit in faza de IR, de aici rezulta valoarea explorarilor bioligice. Cand apar si semne generale, acestea sunt de infectie cronica: stari subfebrile sau febrile intermitente, cefalee, oboseala, scaderea apetitului si greutatii.EVOLUTIA:Este indelungata, prognosticul de obicei este sumbru.DIAGNOSTICUL:Se bazeaza pe semnele clinice, leucociturie si bacteriurie. Diagnosticul in stadiu de IR este sugerat de poliuria cu densitate scazuta, pierderea de electroliti si acidoza.I.4. SEMNE, SIMPTOME, MANIFESTARI DE DEPENDENTA1.DURERI LOMBARE: mai frecvente, unilaterale, surde sau cu caracter de colica renala.2.FEBRA: debuteaza violent cu frson, febra (39-40oC).Uneori febra creste la 3-4 zile dupa debut.3.TULBURARI DIGESTIVE INTENSE: varsaturi, greata, balonare, constipatie alternand cu semne diareice.4.POLAKIURIE: disurie, nicturie.5.SCADEREA APETITULUI si GREUTATII6.HIPERTENSIUNE ARTERIALA7.ASTENIE, ANSIETATE8.CEFALEE9.TRANSPIRATII10.ATINGEREA INTERSTITIULUI RENAL11.STAREA GENERALA ALTERATA, manifestarile urinare fiind pe plan secundar.PROBLEME:Alterarea ritmului cardiac si circulator;Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ;Eliminare urinara insuficienta calitativ si cantitativ;Dificultatea de a se odihni;Deficit de autoingrijire;Alterarea imaginii de sine;Comunicare insuficienta la nivel afectiv;Dificultatea de a actiona conform propriilor credinte si valori;Neliniste fata de semnificatia propriei existente;Dificultate in a indeplini activitati recreante;Lipsa cunostiintelor fata de afectiunea sa.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTEVENTII AUTONOME, INTERVENTII DELEGATE SI TRATAMENT DE SPECIALITATEI.5.a. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INVESTIGATIIUna din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea clinica a bolnavului. Participarea acesteia este o datorie sau o obligatie profesionala. Ajutand medicul si bolnavul, asistenta creaza un climat favorabil pentru relatia medicpacientasistenta.Pentru aceasta, asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:-sa pregateasca fizic si psihic pacientul;-sa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinarii;-sa asigure conditiile de desfasurare a examinarii;-sa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de observatie clinica, rezultatele examinarii);-asigura iluminatia necesara examinarii unor cavitati naturale a organismului;-fereste pacientul de traumatisme, curenti de aer;-asigura linistea necesara desfasurarii examenului;-pregateste produse biologice ale pacientului, pentru a le arata medicului la vizita.Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si patologice le trece in fisele de observatie. Completeaza simtomatologiile bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.Utilitatea si obiectivitatea examinarilor de laborator depind de modul de recoltare al produselor care se analizeaza si de modul cum se efectueaza examenul de laborator.Recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala care trebuie sa respecte urmatoarele norme generale:-orarul recoltarilor;-efectueaza pregatirea fizica si psihica a pacientului;-pregatirea instrumentarului si a materialelor necesare pentru recoltare;-tehnica de recoltare propiu-zisa;-completarea buletinului de trimitere la laborotor si etichetarea produselor recoltate;-pastrarea si transportul in conditii optime a produselor recoltate.Efectuarea pregatirii psihice a bolnavului consta in instruirea acestuia privind comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborarea sa pentru reusita tehnicii. Pacientul este pregatit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, asezandu-l intr-o anumita pozitie in functie de recoltarea ce se va efectua.RECOLTAREA SaNGELUIPentru recoltarea sangelui se folosesc materiale si instrumente in functie de scopul pentru care se fac acestea, dar si de locul unde se va recolta sangele.RECOLTAREA SaNGELUI PENTRU V.S.H.Asistenta medicala pregateste materialele necesare:-seringa de 2ml de unica folosinta;-ace sterile de unica folosinta;-solutie de Citrat de Na 3,8%;-periuta musama, eprubete, tavite renale, garou, vata, alcool 70o.Se pregateste pacientul psihic, explicandu-i cu 24h inainte necesitatea efectuarii examinarii. Se pregateste pacientul fizic. Se anunta sa nu manance si sa pastreze repaos fizic.EFECTUAREA TEHNICII-asistenta medicala se spala pe maini cu apa si sapun;-imbraca manusile sterile;-aspira in seringa 0,4ml Citrat de Na 3,8%;-aplica garoul pacientului pentru a pune in evidenta vena;-punctioneaza vena si desface garoul;-aspira sange pana la 2ml (1,6ml);-retrage acul si aplica un tampon cu alcool;-scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent;-aseaza eprubeta in stativ;-ingrijeste pacientul dupa punctie;-pregateste produsul pentru laborator, completand buletinul;-eticheteaza produsul si-l trimite la laborotor;-reorganizeaza locul de munca.RECOLTAREA SaNGELUI PENTRU H.L.G.+F.L.+I.Recoltarea se face prin punctie nervoasa strict 2ml de sange pe cristale E.D.T.A.(acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml.RECOLTAREA SaNGELUIPentru:-uree:5-10ml sange pv;-creatina:5-10ml sange pv;-aci uric: 5-10ml sange pv;-glicemie:2ml sg/florura Na 4mg pv;-fibrinogen: 0,5ml Citrat de Na 3,8%+ 4,5ml sange pv.RECOLTAREA CU VACUTAINEREprubete cu dop MOV Se recolteaza HLG +F+T.Contine autocoagulant (E.D.T.A.)Eprubete cu dop NEGRUSe recolteaza V.S.H.Contine coagulant (citrat de Na 3,8%)Eprubete cu dop ROSUNu contine anticoagulant Se recolteaza analie de bio-chimie (ex: uree, creatinina, acid uric)Eprubete cu dop BLEUSe recolteaza Fibrinogene.Contine anticoagulant (citrat de Na 3,8%).Eprubete cu dop GRISe recolteaza Glicemie.Contine anticoagulant (florura de Na).RECOLTAREA URINIIExamen sumar de urinaSe face sediment urina + ex. BiochimicMateriale:Urinar, plosca, musama, aleza, materiale pentru igiena organelor externe.Se pregateste pacientul psihic:Se instrueste privind folosirea bazinetului; sa urineze fara defecatie, sa verse imediat urina in vasul colector.Se pregateste pacientul fizic:Se face toaleta organelor genitale externe. Se aseaza plosca sub pacient.Se recolteaza prima urina de dimineata.Dupa recoltare urina se eticheteaza si se trimite la laborator (un esantion de 100-150 ml).Proba ADDIS-HAMBURGERPune in evidenta studiul cantitativ al elementelor figurate si al cilindrilor.Se invata pacientul ca la ora stabilita (3) sa urineze si urina se arunca. Dupa trei ore in care pacientul nu mai consuma lichide, urineaza toata cantitatea intr-un bazinet curat.Toata urina se colecteaza intr-un recipient si se trimite la laborator, dupa ce in prealabil s-a etichetat.Recoltarea urinii pentru uroculturaUrocultura stabileste prezenta bacteriilor in urina.Se recolteaza urina de dimineata.Se pregateste pacientul psihic.Se informeaza pacientul asupra tehnicii.Acest examen este indicat a se face inaintea inceperii tratamentului cu antibiotice.Prima cantitate de urina emisa 50ml se elimina. Apoi, fara sa intrerupem jetul urinar se recolteaza aproximativ 5 ml de urina intr-o eprubeta de unica folosinta, dupa care etichetam.Se transporta la laborator unde se insamanteaza si se pune la termostat.RADIOGRAFIA RENALA SIMPLADefinitieExplorarea radiologica fara substanta de contrast, care poate evidentia controlul si pozitia rinchilor, calculi renali, ureterali sau vezicali radioopaci.Materiale necesare:-carbune;-ulei de ricin;-materiale necasare explorarii clismei, evacuatoare.Se pregateste pacientul din punct de vedere psihic.Se anunta si se explica necesitatea tehnicii.I se va explica tehnica si regmul alimentar necesar pentru reusita acesteia.Se face pregatirea alimentara a pacientului.Cu 2-3 zile inaintea examenului va consuma un regim alimentar fara alimente ce contin celuloza (adica fara fructe, legume, zarzavaturi, paste fainoase, paine) si ape gazoase.In ziua precedenta examenului regimul va fi hidric: supe, limonade, ceai, apa.In seara precedenta examenului va consuma o cana cu ceai si o felie de paine prajita.In dimineata examenului nu mananca si nu consuma lichide. Dupa examen regimul alimentar este obisnuit.Pregatirea medicamentoasa a pacientuluiCu 2-3 zile inaintea examenului se administreaza carbune si triferment de 3 ori pe zi cate 2 tablete.In dimineata si seara precedente examenului se administreaza 2 linguri de ulei de ricin si se efectueaza clisma evacuatoare simpla.Inaintea examinarii pacientul isi goleste vezica urinara si se controleaza radioscopic daca nu mai exista aer in intestin.Bolnavul este condus la serviciul de radiologie. Este ajutat sa se dezbrace si sa se aseze in decubit dorsal pe masa radiologica.Dupa efectuarea radioscopiei bolnavul este condus in salon si instalat comod in pat.Examenul se noteaza in Foaia de observatie.UROGRAFIADefinitieEste o metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si a cailor urinare, utilizand substante iodate hidrosolubile, administrate intra-venos.Materiale necesare-toate materiale necesare radiografiei renale simple;-substante de contrast: Odiston 30-60-75%;-medicamente antihistamice;-medicamentatia de urgenta;-seringi de 20;10;2 ml de unica folosinta;-ace de unica folosinta pentru intra-venoase si intra-musculare.Se pregatesc materialele.Se efectueaza pregatirea psihica, alimentara si medicamentoasa descrisa la radiografia renala simpla (in plus se reduce cantitatea de lichide de la regimul cunoscut).Se face testarea sensibilitatii organismului la substanta de contrast.Se injecteaza un ml Odiston intra-venos prin omogenizare cu sange.Se comunica pacientului sa nu se sperie la unele simptome ce pot sa apara: ameteli, greturi sau dureri abdominale care dispar repede si fara consecinte.Daca pacientul prezinta reactii hiperalergice se intrerupe administrarea si se anunta medicul.Daca toleranta este buna se administreaza intra-venos substante de contrast:-pentru adulti:-20 ml Odiston 75%-25 ml Odiston 60%-pentru copii - in functie de varsta-5-15 ml Odiston 60% sau 50%La 8-10 minute de la efectuarea injectiei se executa radiografii in serie, aproximativ la 30;60;90;180 minute.Dupa examen pacientul este condus la salon.Examenul se noteaza in Foaia de observatie.I.5.b INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND iNGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITAAsigurarea conditiilor de microclimat in salon (aerisirea salonului, temperatura de 37oC.Asigurarea repausului la pat.Aplicarea de caldura pe regiunea lombara.Asigurarea unei alimentatii echilibrate, complete excluzand alcoolul, cofeina, condimentele, lichidele in cantitate mare.Regimul acidifiant contine carne, oua, cereale fainoase. Acesta influenteaza pH-ul in sens acid. Regimul alcanizant contine fructe, lactate care influenteaza pH-ul in sens bazic.Regimul este prescris de medic si se noteaza in foaia de temperatura.Administrarea tratamenului prescris de medic (antibiotice, analgezice).Recoltarea produselor pentru ca examenele de laborator sa se faca corect.Igiena organelor genitale si a regiuni.Asanarea oricaror procese infectioase de vecinatate (vulvo-vaginal), a litiazei renale. Dispensarea diabeticilor corecta.Evitarea distensiei VU prin golirea completa.Dobandirea obisnuitelor corecte de eliminare.Educatia pacientului.I.5.c PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE TERAPEUTICETratamentul se administreaza de asistenta medicala doar la indicatiile medicilor.In general, tratamentul are drept scop indepartarea infectiei urinare si apoi tratamentul simptomatic.Tratamentul etiologic antiinfectios consta in indentificarea germenului prin trei uroculturi consecutive si testarea sensibilitatii prin antibiograma.In formele grave se administreaza antibiotice majore: -AMPICILINAactiva in infectii cu Escherichia, Colli, Proteus;inactiva pentru Pseudomonas Aeruginosa (Pioccianic) Klebsiella;nu este toxica:efecte secundare apar rar (greata var-saturi, diaree);reactii de hipersensibilitate (cazinofilie);se adminstreaza per os sau intra-muscular 500 mg 1g de 4 ori/zi.-KANAMICINAactiva in infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus;inactiva pentru Pseudomonas Aeruginosa;este nefrotoxica si ototoxica, dozele vor fi reduse in caz de I.R. si la batrani;se adminstreaza intra-muscular sau intra-venos 500 mg la 12 ore (cure scurte).-GENTAMICINAactiva in infectii cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas Aeruginosa, Stafilococ;este nefrotoxica, dozele mari administrate la pacientii cu I.R produc leziuni vestibulare ireversibile;se adminstreaza intra-muscular sau intra-venos 1-3 mg, repartizate in 3 doze la interval de 8 ore.-CEFALEXIN activ in infectiile cu E. Colli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Stafilococ; reactii secundare (greata varsaturi, diaree); daca se depaseste doza de 4 g/zi se contraindica in caz de I.R.;nu este nefrotoxica in doze mici;se administreaza per os 500 mg de 4 ori/zi;in formele mai putin grave se adminstreaza sulfamide.-NITROFURANTOINactiune bactericida pentru germeni: Gram(-) si Gram (+)produce semne de intoleranta gastrica (greturi, varsaturi cefalee, eruptii cutanate); reactii secundare (greata varsaturi, diaree); contraindicat la pacientii cu I.R.;se administreaza per os 5-10 mg/kg corp/zi repartizat in 4 prize;in tratamentul de lunga durere se administreaza jumatate din doza obisnuita.-CICLOSERINAactiune bactericida pentru E.Colli, Proteus, Pseudomonas; contraindicat la pacientii cu I.R. care pot prezenta convulsii, stari depresive;se administreaza in tratamentul de atac <50 mg/2 ori/zi 14 zile;in tratamentul de intretinere 250 mg /zi sau la 2 zile.-ACID NALIDIXIC sau NEGRAMactiv infectiile cu bacterii Gram(-)inactiv la Pseudomonas;nu este nefrotoxic, dar dezvolta rapid forme rezistente de bacterii;reactii secundare (greata varsaturi, diaree, cefalee, edem papilar);se administreaza per os 1g la 6 ore;Tratamentul simptomatic consta in administrarea de:-analgezice:-antispastice:-pentru scaderea valorilor tensionale:-acidifierea urinii se face cu clorura de amoniu sau METENAMIN, contraindicate la bolnavii cu acidoza.Se pot face asocieri de antibiotice:ex: AMPICILINA+KANAMICINA AMPICILINA+GENTAMICINANu se prescriu antibiotice si sulfamide la persoanele alergice.Tratamentul dureaza 1-3 luni, respectandu-se regulat urocultura cu antibiograma.I.6. EVOLUTIE, PROGNOSTIC, COMPLICATIIPIELONEFRITA ACUTAEVOLUTIA si PROGNOSTICULSunt favorabile in contestul cand tratamentul este aplicat corect si factorii favorizanti sunt indepartati.in urma aplicarii tratamentului, desi toate semnele bolii au disparut, nu se poate vorbi de vindecare decat dupa controlul repetat al bacteriuriei in urmatoarele saptamani sau luni.S-a observat ca pielonefrita acuta, chiar atunci cand nu este tratata se amelioreaza, febra si piuria dispar in cateva zile insa boala poate trece in cronicitate.in evolutia pielonefritei este posibila aparitia urmatoarelor complicatii care sunt de fapt foarte rare: I.R.A. necroza papilara, pionefroza, flegmonul prinefritic, septicopioemia.Cea mai frecventa complicatie este insa pielonefrita cronica.PIELONEFRITA CRONICAIn timpul evolutiei este posibila insa izbucnirea unei infectii grave, care poate evolua rapid, in cateva zile in exitus.Trebuie subliniat faptul ca aparitia H.T.A. reprezinta un factor important care duce catre dezvoltarea rapida a I.R..In general, evolutia si prognosticul depinde de precocitatea diagnosticului si eficacitatea tratamentulului medical.Complicatiile pielonefritei cronicei apar odata cu progresiunea leziunilor anatomice. HTA din PNC poate evolua catre malignitate.Uneori este posibila instalarea unor leziuni grave de necroza papilara.I.7. EDUCATIE PENTRU SANATATEIngrijiri de prevenire primaraDobandirea obisnuintelor corecte de eliminare. Evitarea inhibarii reflexului de mictiune, deoarece se produce distenzia vezicii urinare STAZA URINARA, care poate favoriza formarea calculilor.Evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fara prescriptie medicala.Efectuarea corecta a toaletei regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul urinar.Evitarea aportului excesiv de saruri minerale.Se vor evita frigul, umiditatea, oboseala, traumatismele, agentii toxici, afectiunile cardiovasculare, deoarece sunt factori favorizanti in aparitia si volutia afectiunilor renale. Se vor efectua exercitii fizice pentru cresterea tonusului musculaturii perineale si abdominale, acestea favorizand contractiile vezicii urinare si al sfincterului extern al uretrei.Ingrijirea de prevenire secundaraDepistarea precoce a infectiunilor renale si dispensarizarea lor corecta.Tratamentul corect al acestor afectiuni dupa dipa sfatul medicului.Colaborarrea asitentei si echipei de ingrijire cu pacientul.Evitarea complicatiilor.Ingrijiri de prevenire tertiaraReintegrarea in societate a individului cu afectiuni cronice.CAPITOLUL IIII.A PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI R.S. cu PIELONEFRITA1.CULEGEREA DATELORSursa de date:-PACIENTA -ECHIPA MEDICALA -FOAIA DE OBSERVATIEDate relativ stabile:-Numele si prenumele:R.S.-Varsta: 70 ani-Sex: feminin-Stare civila: vaduva de 6 ani-Domiciliu: Baba Ana-Ocupatie: pensionara lucrat ca vanzatoare-Nationalitate: romana-Religie: ortodoxa-Conditii de viata: locuieste singura intr-o casa cu 3 camere; in conditii salubre.Are 2 copii, casatoriti, care o viziteaza regulat.-Obiceiuri: ii place sa citeasca, sa croseteze, sa se uite la televizor.Elemente fiziceRH pozitivGrupa sanguina 0.1Date AntropometriceGreutate 69 kgInaltime 1.51 mElemente biografice legate de sanatate-A.H.C. -fara importanta-A.P.F.-menarha 13 ani-doua nasteri la termen fara complicatii-menopauza la 50 de ani-A.P.P.-apendicectomie la 19 ani-H.T.A.-de 10 ani-nefrectomie stanga (din cauza unui accident de masina intamplat in urma cu 20 ani)-litiaza renala dreaptaMotivele internarii-Cefalee occipitala-ameteli-poliatralgii-fatigabilitateIstoricul boliiVeche hipertensiva cu rinichi unic chirurgicala. Se interneaza pentru cefalee occipitala, ameteli, poliatralgii, fatigabilitate, simptomatologie ce s-a accentuat in ultima vreme fara un motiv clinic aparent. Este internata la Spitalul Judetean Sectia Nefrologie.Diagnostic medical la internarePielonefrita cronica - HTA stadiul IIDurata internarii15-25. X .2000 2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELORNEVOILE FUNAMENTALENEVOIA FUN-DAMENTALAMANIFESTARISURSA DE DIFICULTATEDE INDEPENTADE DEPENDETNTA1. A respira si a avea o buna circulatie-respiratie de tip costal superior-ambele hemitorace prezinta aceleasi miscari de ridicare si coborare in timpul respiratiei si expiratiei-respiratie linistita in timpul somnului-mucoasa respiratorie umeda, secretii reduse transparente-zgomote cardiace bine batute-dispnee-palpitatii la efort-T.A.: 200/100 mm Hg-proces infectios-afectiunea HTA st II2. A bea si a manca-reflex de deglutitie, prezent-mucoasa bucala roz si umeda-masticatie usoara-dentitie buna (conform varstei)-varsaturi alimentare-greturi-fatigcibilitate-inopetenta-consum redus de lichide, alimente, saruri minerale-alterarea mucoasei digestive3. A elimina-urina clara diluata sau concentrata-pH 4,5-7,5-cantitate 1200-1400 ml/24h-scaun normal, de consistenta buna-frecventa scaun 1/zi-mictiuni 10-12/zi-polakiurie-disurie-micturie-dureri lombare-tulburari digestive, greturi, varsaturi-transpiratii-proces infectios4. A se misca, a avea o buna postura-postura adecvata in ortostatism, sezand si clinostatism-pozitii antalgice-dificultate in a se deplasa (a merge, aseza, ridica)-durerea5.A dormi, a se odihni-durata somnului 7-9 ore-somn clar cu vise regulate-somn profund-adoarme greu-ochii incercanati-atipiri in timpul zilei-stare depresiva-durerea -spitalizarea6. A se imbraca si dezbraca-vesminte curate, ingrijite- vesminte adecvate climatului7. Amentine temperatura corpului in limite normale-temperatura mediului intre 18-25oC-temperatura 39-40oC-frison-transpiratii-tegumente palide-proces infectios8. A fi curat, ingrijit-prezinta deprinderi igienice-prezinta (dupa baie) caile nazale libere, urechi curate)-par, unghii curate bine ingrijite-piele curata, cutata-varsta9. A evita pericolele-cunoaste masurile de prevenire a accidentelor-risc de deshidratare -risc de infectii, netratarea ducand la complicatii mai mari-agitatie, anxietate-teama, frica-stare depresiva-boala10. A comunica-debit verbal normal-ordin biologic, functionare adecvata a organelor de simt-ordin psihologic: exprimare usoara-ordin sociologic: relatii armonioase11.A practica religia-credincioasa-participa la slujbe religioase12. A se realiza-dezinteres fata de ce este nou -varsta13. A se recrea-tristete-plictiseala-lipsa treburilor zilnice-afectiunea14. A invata-receptiva la ceea ce este nou PROBLEME ACTUALEPROBLEME POTENTIALE-disconfort datorita durerii surde, localizata lombar-eliminari inadecvate cantitativ si calitativ-alimentatie inadecvata in surplus calitativ si cantitativ-dificultati in a respira-alterarea temperaturii corporale-alterarea perfuziei tisulare-dificultati in a se recrea-lipsa cunostintelor despre boala-dezechilibru hidro-electrolitic-risc de infectii masocomiale-risc de complicatii-I.R.A., I.R.C.DIAGNOSTIC NURSING1.Alterarea temperaturii corporale datorita procesului infectios manifestat prin hipertermie, frisoane.2.Eliminare urinara insuficienta calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios manifestat prin disurie si polikiurie.3.Alterarea respiratiei datorita durerii si HTA manifestata prin dispnee.4.Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ datorita tulbularilor digestive, manifestate prin greturi, varsaturi.5.Dificulltate in a se deplasa datorita durerii manifestate prin pozitii altalgice.6.Alterarea perfuziei tisulare datorita atingerii interstitiului renal manifestat prin disurie.7.Dificultate in a se recrea manifestata prin dezinteres datorita afectiunii.GRAD DE DEPENDENTA: IIPacientul are nevoie de echipa de ingrijire pentru a-i explica ce trebuie sa faca. 3,4,5, PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILORPROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUAREAUTONOMEDELEGATE1. DisconfortPacienta sa prezinte o stare de bine fizic 5 zile-am asigurat repaus la pat-am asigurat conditii optime in salon: temp. 220C, aer curat, fara curenti de aer si zgomot, bine luminat-am educat pacienta sa descrie corect durerea, localizare, iradiere-am educat pacienta sa adopte pozitii antalgice-am aplicat caldura uscata, local, deasupra sinufizei pubiene-am pregatit pacienta pentru explorari radiologice15-17X-am administrat antialgice si antispastice: ALGOCALMIN 2 fl/zi i.m.PAPAVERINA 1 fl/zi i.m.INDOMETACIN 2 sup/zi18-20X idem.15-17X-in urma interven-tiilor pacienta sustine ca durerile persista18-19 X -durerea a scazut in intensitate20-25 X-pacienta nu mai prezinta dureri2.Tulburari de mictiunePacienta sa prezinte eliminari fiziologice in decurs de 5 zile-am asigurat repaos la pat-am asigurat un climat cald si confortabil-am calculat bilantul ingesto-excreta-am cantarit zilnic bolnava-am administrat un regim bogat in lichide: supe, compoturi, ceaiuri diuretice-am educat pacienta sa aibe un regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic-educ pacienta sa nu consume bauturi carboga-zoase, grasimi-am asigurat un regim hidric: 2-3l lichide pe 24h-am educat pacienta cum sa recolteze sumarul de urina, urocultura, testul Addis Hamburger-am observat si notat zilnic diureza-am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp-am educat pacienta sa-si schimbe lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie si sa-si efectueze o igiena riguroasa15-17 X-am recoltat sange pentru : HLG, VSH, UREE,CREATININAacid uric, ionograma si urina, urocultura si testul Addis-Hamburger-am administrat perfuzie litica-ser fiziologic 9% 500 ml-SCOBUTIL 1 fl-MIALGIN 1 fl18-20 X-perfuzie litica-antibiotic CIPROFLOXACIN 2 tab/6 ore.21-25 X antibiotic15-17 Xin urma interventiilor pacienta mai prezinta tulburari urinare18-20 Xtulburarile s-au diminuat dar nu au disparut21-25 X tulburarile urinare au disparut, pacienta prezentand eliminari urinare fiziologice-pacienta a inteles importanta respec tarii regimului alimentar3. Tulburari digestive: greturi, varsaturi-pacienta sa se alimenteze corespunzator starii sale pe perioada spitalizarii-am asigurat care sa favorizeze varsaturile: decubit dorsal cu capul intr-o parte-am protejat lenjeria de pat cu musama si aleza-am izolat patul cu paravan-am ajutat si sustinut pacienta in timpul varsaturilor-am educat pacienta sa respire profund la disparitia senzatiei de voma-am oferit un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii-am educat pacienta sa schimbe lenjeria de corp ori de cate ori este nevoie-am aerisit salonul-am educat pacienta sa consume lichide reci in cantitati mici15-17Xam administrat antiemetice: METOCOPRAMID1 fl/zi in vena.15-17 X pacienta sustine ca senzatia de voma s-a diminuat18-20 Xpacienta afirma ca numai prezinta greturi, varsaturi21-25 Xpacienta se alimenteaza corespunzator starii sale 4.Hipertermie frisoane-pacienta sa prezinte temperatura corporala in limite normale pe perioada spitalizarii-am aerisit salonul-am educat pacienta sa schimbe lenjeria de cate ori este nevoie-am mentinut tegumentele intacte si curate-am aplicat comprese reci pe frunte-am masurat temperatura -am incalzit pacienta cu paturi la aparitia frisoanelor-am educat pacienta sa consume fructe-am calculat bilantul ingesto-excreta-am invatat pacienta cum sa-si mentina tegumentele si mucoasele curate si integre, cum sa-si efectueze baia zilnica15-17 Xam administrat antitermice si antiinflamatorii: AMPICILINA 500 mg la 6 ore i.m.ASPIRINA 3 tab/zi oralAMINOFENOZA 2 sup/zi15-17 Xpacienta nu mai prezinta frisoane17-25 Xpacienta este afebrila5.Alterarea respiratiei si circulat0iei-pacienta sa prezinte resoiratie si circulatie corespunzator varstei si afectiunii pe perioada spitalizarii-am asigurat conditiile de microclimat in salon-am invatat pacienta cum sa faca exercitii de respiratie-am asigurat repaos la pat-am masurat T.A.-am invatat pacienta sa stea linistita cand cresc valorile tensionale-am asigurat pacientei un climat de incredere-am asigurat pacientei efectuarea unor activitati recreative 15-17 X am administrat normotensionare NEFEDIPIN 2 capsule/ ziNITROPECTOR 3 cap/ziEXTRAVERAL 2 cap/zi18-20 XNIFEDIPIN 2 cap/ziNITROPECTOR 2 cap/zi21-25 X idem15-17 Xpacienta nu pre-zinta TA in limite normale-respiratia este corespunzatoare varstei-pacienta nu este agitata 18-20 XT.A. revine intre limitele normale21-25 XTA este corespun-zator varstei si afectiunii6. Risc de deshidratarePacienta sa fie echilibrata hidro-electro-litic pe toata perioada spitalizarii -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate si eliminate-am cantarit zilnic pacienta-am supravegheat functiile vitale P.T.T.A.R.-am prevenit aparitia escarelor prin masaj in zonele de presiune-am mentinut integritatea tegumentelor prin educarea bolnavei sa aiba o igiena riguroasa-am calculat lichidul ingesto-excreta15-17 Xam administrat Glucoza 5% 250 ml in perfuzie cu complex de vitamine B18-20 Xperfuzie cu complex de vitamine B15-17 Xpacienta este echi-librata hidro-elec-trolitic18-25 X pe perioada spita-lizarii pacienta prezinta bilant ingesto-excreto corespunzator7. Anxietate -pacienta sa aiba o stare de bine psihic pe perioada spitalizarii -am pregatit fizic si psihic pacienta-am asigurat un climat de liniste si securitate-am incurajat pacienta sa-si exprime temerile-am oferit informatii despre boala si tratament-am facilitat contactul cu familia15-20 Xpacienta nu mai este agitata20-25 XPacienta are toate cunostintele despre boalaPacienta nu mai este anxioasa 6. EXTERNAREAInterventii constante- Monitorizarea functiilor vitale si vegetative -asigurarea unui climat corespunzator in salon-administrarea tratamentului prescris de medic-asigurarea unui igiene riguroase-asigurarea unei alimentatii ADECVATE -asigurarea unor eliminari fiziologice-asigurarea unei stari de bine fizic si psihic, notarea bilantului ingesto-excreta-educatie pentru sanatate-pregatirea fizica si psihica a pacientei pentru explorari si analizeEvaluarea interventiilor constante-Am asigurat conditii optime in salon: T=22C, aer curat, bine luminat, fara curenti de aer, s-a efectuat dezinfectia salonului cu cloramina.-Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase.-Am asigurat lenjerie de pat si de corp curata-Am masat si pudrat zonele predispuse escarelor-Am asigurat alimentatia adecvata afectiunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic, nu se va consuma bauturi carbogazoase si grasimi.-Am asigurat regim hidric corespunzator: 2-3 l lichide / 24 ore.Regimul hidric este compus din supe, ceaiuri, compoturi, diuretice. -Am asigurat eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului ingesto-excreta.-Am cantarit zilnic pacienta.-Am administrat lichide in cantitate mare.-Am invatat pacienta sa-si schimbe lenjeria de corp de cate ori este nevoie.-Am asigurat pacientei un climat confortabil.-Am facilitat pacientei vizitele familiei.-Am incurajat pacienta sa efectueze activitati recreactive (citit, crosetat).-Am insusit pacientei cunostinte despre boala.-Am monitorizat functiile vitale si am pregatit pacienta fizic si psihic.in urma tratamentului medicamentos si a regimului alimentar starea pacientei se amelioreaza.Bilantul autonomiei functiilor vitale la externareP=87 pulsatii/minutT=36.5TA=160/90mmHgR=20respiratii/minutBilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externarea respira, a avea o buna circulatie.Respiratie de tip costal superior, ampla, linistita in timpul somnului. Zgomote cardiace bine batute. Circulatie adecvata varstei si afectiunii.a bea si a mancaMasticatie usoara, buna (conform varstei) alimentatie adecvata.a eliminaEliminari fiziologice, fara modificari, urina clara, scaun normal.a se misca, a avea o buna posturaPostura adecvata in ortostatism, sezand si in clinostatism.a dormi, a se odihniSomn usor, profund, durata 7-9 ore conform varstei.a se imbraca si dezbracaVesminte alese de pacienta, adecvate climatului. Se imbraca si dezbraca singura.a mentine temperatura corpului in limite normale. Pacienta este afebrila.a fi curat, ingrijit.Prezinta deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si ingrijite.a evita pericoleleCunoaste masuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.a comunicaExprimare usoara, vorbire corecta, relatii armonioase cu echipa de ingrijire.a practica religiaEste credincioasa, participa la slujbe religioase.a se realizaPacienta accepta informatiile privind tratamentul, activitatea fizica. Este echilibrata psihic.a se recreaAre activitati recreative: citit, crosetat, se uita la televizor.a invata Este receptiva la tot ce este nou.Probleme la externareCirculatie inadecvata, manifestata prin HTA. Alterarea perfuziei tisulare datorita atingerii interstitiului renal manifestat prin disurie.Plan de recuperareConsum de lichide in cantitati mari, 2-3 l/zi, supe, sucuri neacidulate, compot, ceaiuri diuretice de matase de porumb, ceai din cozi de cirese.Sa aiba un regim usor hiposodat, normoglucidic, hipoprotidic.Sa evite baile si dusurile reci.Sa aiba o activitate fizica moderata.Fiind o veche hipertensiva, va efectua controalele periodice la medicul de familie. Va continua tratament ambulator cu: Nifedipin, o capsula/8 ore. Va efectua urocultura si sumar de urina periodic, o data la 3 luni.II B. PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTEI V.A. CU PIELONEFRITA1.CULEGEREA DATELOR Sursa de date:- PACIENTUL - FAMILIA -ECHIPA DE INTERVENTIE -FOAIA DE OBSERVATIEDate relativ stabile:-Numele si prenumele:V.A.-Varsta: 30 ani-Sex: masculin-Stare civila: casatorit-Domiciliu: Ploiesti-Ocupatie: contabil la firma de constructii-Nationalitate: romana-Religie: ortodoxa-Conditii de viata: locuieste impreuna cu sotia si fiul de 6 ani intr-un apartament cu 3 camere; frumos amenajat.Sotia este casnica si se ingrijeste de ceilalti membrii ai familiei. Are program de lucru lejer. De regula lucreaza acasa.-Obiceiuri: fumeaza aproximativ 10 tigari/zi, bea cafea 1-2 cafea/zi, ocazional consuma alcool. Ii place sa joace fotbal cu prietenii si sa citeasca carti politiste.Elemente fiziceRH negativGrupa sanguina AIIDate antropometriceGreutate 80 kgInaltime 1.75 mElemente biografice legate de sanatate-A.H.C. fara importanta-A.F.P.fara importanta-A.P.P.amigdalectomie la 6 ani apendicectomie la 20 aniMotivele internarii-febra-frisoane-transpiratii-cefaleeIstoricul boliiDe o saptamana pacientul este febril fara un motiv aparent. De 4 zile prezinta si frisoane si transpiratii reci. Se prezinta la medicul de familie de unde i se da bilet de trimitere catre Spitalul Judetean Sectia Nefrologie. In urma controlului si a investigatiilor facute la spital i s-a pus diagnosticul. Diagnostic medical la internarePIELONEFRITA ACUTADurata internarii: 25-29.XI.2000 2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELORNEVOILE FUNAMENTALENEVOIA FUN-DAMENTALAMANIFESTARISURSA DE DIFICULTATEDE INDEPENTADE DEPENDETNTA1. A respira si a avea o buna circulatieR=18 R/MINUT-respiratie ampla pe nas-ambele hemitorace prezinta aceleasi miscari de ridicare si coborare -respiratie cu tip costal inferior-puls ritmic bine batutP=78 p/minut;TA =115/75 mm Hg2. A bea si a manca-masticatie usoara-dentitie buna (conform varstei)-reflex de deglutitie, prezent-mucoasa bucala umeda si rozata-consuma alimente si lichide in functie de nevoi-apetit bun-inopetenta-consum redus de lichide-afectiunea-mediul de viata3. A elimina-urina clara diluata sau concentrata-pH 4,5-7,5-cantitate 1500-1800 ml/24h-scaun normal, de consistenta buna-frecventa scaun 1/zi-mictiuni 10-12/zi-polakiurie-disurie-transpiratii-afectiunea-proces infectios4. A se misca, a avea o buna postura-postura adecvata in ortostatism, sezand si clinostatism5.A dormi, a se odihni-durata somnului adecvata sezonului, varstei-somn profund vise regulate-treziri in timpul somnului-afectiunea6. A se imbraca si dezbraca-vesminte curate si ingrijite, adecvate climatului, anotimpului7. A mentine temp. corpului in limite constante-tegumente curate, normal colorate-temperatura mediului ambiant 18-25oC-temperatura 39-40oC-frison-transpiratii-proces infectios8. A fi curat si ingrijit-deprinderi igienice riguroase-dentitie buna-fose nazale libere, urechi curate-piele curata, normal pigmentata-par si unghii curate bine ingrijite9. A evita pericolele-cunoaste masuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor-isi poarta singur de grija-risc de complicatii -mediul de viata10. A comunica-debit verbal normal-ordin biologic, functionare normala a organelor de simt-relatii anevoioase cu familia, prietenii, colegii11.A practica religia-religios;-participa ocazional la slujbe religioase12. A se realiza-integritate fizica si psihica-dragoste fata de munca sa13. A se recrea-inactivitate;-tristete-plictiseala-anxietate-spitalizare14. A invata-receptiv la tot ce este nou-dorinta si interesul de independenta-lipsa cunostintelor despre afectiunea sa -mediul de viata PROBLEME ACTUALEPROBLEME POTENTIALE-eliminari inadecvate cantitativ si calitativ in surplus-alterarea temperaturii corporale-alterarea perfuziei tisulare-dificultati in a se recrea-alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ in deficit-incapacitate de a dormi si odihni, recrea-lipsa cunostintelor -dezechilibru hidro-electrolitic-risc de infectii masocomiale-risc de complicatii-I.R.A., I.R.C.Diagnostic nursing1.alterarea temperaturii corporale datorita procesului infectios manifestat prin frisoane hipertermice;2.anxietate datorita bolii si necunoasterii acesteia manifestate prin teama, neliniste, agitatie;3.eliminare inadecvata cantitativ si calitativ datorita procesului infectios manifestat prin disurie si polozurie;4.imposibilitatea de a se recrea, datorita spitalizarii manifestata prin tristete, plictiseala;5.alterarea perfuziei tisulare datorita atingerii interstitiului renal prin disurie;6.alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ in deficit datorita afectiunii manifestata prin inapetenta;7.lipsa cunostintelor despre boala;Gradul de dependenta IIPacientul are nevoie de echipa de ingrijire pentru a I se explica ce trebuie sa faca. 3,4,5 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILORPROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUAREAUTONOMEDELEGATETulburari urinare cantitative si calitative-disurie-polikiuruiePacientul sa prezinte eliminari fiziologice in decurs de 4 ziile-am asigurat repaos la pat-am asigurat un climat cald si confortabil-am calculat bilantul hidric- ingestia si excretia-am administrat un regim bogat in lichide: supe, ceaiuri, compoturi-am educat pacientul sa aibe un regim usor hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic-am explicat pacientului necesitatea respectarii regimului alimentar -am cantarit zilnic bolnavul-am explicat pacientului cum sa recolteze urocultura, sumarul de urina, testul Addis Hamburger-am notat zilnic diureza-am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp25-26 XI-am administrat perfuzie litica, ser fiziologic 9%, 500ml-SCOBUTIL 1f-antibiotice:NORFLOXACIN2 tb/6 h per osGENTAMICINA1f/6 ore i.v.27-28 XI-perfuzie litica-antibioticeNORFLOXACIN2 tb/12 h per osGENTAMICINA1f/zi i.v.29 XI am administrat NORFLOXACIN1 tb/12 h per os25-26 XIin urma interventiilor tulburarile urinare s-au diminuat27-28 XItulburarile au disparut.Prezinta eliminari fiziologice.29 XIeliminari fiziologiceHipertermie frisoane-pacientul sa prezinte temperatura corpului in limite normale pe perioada spitalizarii-am aerisit salonul-am educat pacientul sa schimbe lenjeria ori de cate ori este nevoie-am mentinut tegumentele curate si uscate-am aplicat comprese reci pe frunte-am masurat zilnic temperatura - la aparitia frisoanelor, am incalzit pacientul cu paturi si perna electrica-am administrat un regim bogat in lichide:supe, ceaiuri, compoturi aproximativ 2 l/zi-educ pacientul sa nu consume bauturi acidulate, grasimi-am calculat bilantul ingesto-excreta-am masat si tamponat cu alcool mentolat zonele de presiune predispuse escarelor de decubit25-26 XIam administrat antitermice, antiinflamatorii: ASPIRINA 3 tab/zi per osALGOCALMIN 2 f/zi i.m.AMINOFENOZA 2 sup/zi27-28 XI-am administrat ALGOCALMIN 2 f/zi i.m.29 XIALGOCALMIN 1 f/zi 25-26 XI Pacientul febril prezinta transpiratii27-28 XIPacientul este usor febril Transpiratiile au disparut29 XIPacient afebrilRisc de deshidratarePacientul sa fie echilibrat hidroelectroli-tic pe perioada spitalizarii -am notat zilnic cantitatea de lichide ingerate si eliminate-am cantarit zilnic pacienta-am prevenit aparitia escarelor prin masaj si tamponare-am mentinut integritatea tegumentelor prin educarea pacientului sa aiba o igiena riguroasa-am administrat un regim lichidian complex: ceaiuri, supe compoturi, diuretice-am administrat lichide aproximativ 2-3 l/zi25-26 XIam administrat Glucoza 5% 250 ml -un complex de vitamine B-diureticeFurasemid 1f27-28 XIGlucoza 5% 250 ml perfuzie25-26 XIpacientul echi-librata hidroelec-trolitic27-29 XIpacientul prezinta bilant ingesto-excreta corespunzatorAnxietate Pacientul sa aiba o stare de bine psihic pe perioada spitalizarii -am pregatit pacientul fizic si psihic, cand s-au efectuat examenele de sange, urinare, radiologice -am asigurat un climat de liniste si securitate-am incurajat pacientul sa-si exprime temerile-am oferit informatii despre boala -am facilitat vizitele familiei-am incurajat pacientul sa faca plimbari in aer liber, sa efectueze activitati recreative-am facilitat contactul cu echipa medicala25-26 XIpacient nelinistit, trist, agitat27-28 XIPacientul nu mai este anxios29 XIpacientul are toate cunostintele despre boalaTulburari ale somnuluiPacienta sa aiba un somn odihnitor, relaxant pe toata perioada spitalizarii-am asigurat un mediu ambinat corespunzator -am asigurat un climat conforttabil-am oferit pacientului un pahar cu lapte inainte de culcare-am educat pacientul sa citeasca sau sa asculte muzica inainte de culcare25-26 XI-pacient neodihnit 27-28 XI-pacientul doarme profund, calm29 XIpacientul are somn fiziologicAlimentatia inadecvata cantitativ si calitativ-pacientul sa prezinte o alimentatie adecvata in decurs de 3 zile-am asigurat un climat conforttabil-se indica pacientului in cazul aparitiei senzatiei de greata sa inspire profund.-am educat pacientul sa consume un regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic-aduc pacientului alimente gustoase, bune, aranjate in farfurie pentru a-I spori senzatia de foame25-26 XI-pacientul refuza regimul alimentar impus27-28 XI-pacientul a inteles importanta regimului si colaboreaza cu echipa de ingrijire cu privire la alimentatia corespunzatoare 29 XI-pacientul la externare este alimentat corespunzator Lipsa cunostintelor despre afectiunePacientul sa aiba cunostinte despe boala pe perioada spitalizarii-evaluez capacitatea pacientului de a intelege-aduc pacientului toate cunostintele despre boala sa-pun in legatura pacientul cunostinte alte persoane care au aceeasi afectiune -pun in legatura pacientul cunostinte echipa de ingrijire-favorizez discutiile de grup-discut cu pacientul tratamentul si alimentatia si importanta lor-discut cu pacientul complicatiile afectiunii si cum sa se fereasca de ele_25-26 XI-pacientul nu are cunostinte despre afectiune si nu colaboreaza cu echipa de ingrijire27-28 XI-pacientul a inceput sa colaboreze cu echipa de ingrijire si si-a insusit cunostintele despre afectiune 29 XI-pacientul are cunostinte despre afectiune la externare 6. EXTERNAREAInterventii constante-monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic;-asigurarea unui climat corespunzator in salon;-administrarea tratamentului prescris de medic;-asigurarea unei igiene riguroase;-asigurarea unei alimentatii adecvate;-asigurarea unor eliminari fiziologice;-asigurarea unei stari de bine fizic si psihic;-masurarea bilantului ingesto-excreta;-pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru explorari si analize.Evaluarea interventiilor constante-am asigurat conditii optime in salon: t=22oC, bine luminat, fara curent, fara zgomot;-am efectuat dezinfectia salonului cu cloramina;-am explicat pacientului importanta unei igiene riguroase pentru a preveni suprainfectia;-am asigurat pacientului lenjerie de pat curata si bine intinsa pentru a nu se produce escarele de decubit;-am asigurat o alimentatie adecvata afectiunii sale, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucide. Nu va consuma bauturi carbogazoase si grasimi.-am asigurat un regim hidric corespunzator: 2-3 l lichid pe ziRegimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.-am asigurat eliminari fiziologice prin calcularea zilnica a bilantului ingesto-excretor;-am cantarit zilnic pacientul;-am administrat lichide in cantitati mari;-am facilitat vizitele familiei si prietenilor;-am incurajat pacienta sa efectueze activitati recreactive (citit, plimbat);-am monitorizat functiile vitale si vegetative;-am pregatit fizic si psihic pacientul pentru interventii si explorari.ExternareaIn urma tratamentulului medicamentos, a regimului alimentar, a colaborarii si eforturilor facute de echipa de ingrijire, starea pacientului la externare este buna fizic si psihic.Bilantul functiilor vitale la externareP=79 pulsatii pe minutT=36.8CT.A.=120/70 mm HgR=18 respiratii/minutBilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externarea respira, a avea o buna circulatie.Respiratie de tip costal superior, ampla, ritmata. Zgomote cardiace bine batute. Circulatie adecvata.a bea si a manca.Masticatie usoara, apetit bun, alimentatie adecvata.a eliminaEliminari fiziologice, fara modificari, urina clara, scaun normal.a se misca, a avea o buna posturaPostura adecvata in ortostatism, sezand si in clinostatism.a dormi, a se odihniSomn usor, profund, vise regulate.a se imbraca si dezbracaVesminte alese conform sexului, adecvate climatului. a-si mentine temperatura corpului in limite normale. Pacientul are temperatura corului in limite fiziologice.a fi curat, ingrijit.Pacientul prezinta deprinderi igienice, tegumente si mucoase curate si integre.a evita pericoleleCunoaste masuri de prevenire a accidentelor, traumatismelor.a comunicaExprimare usoara. Colaborare armonioasa cu echipa de ingrijire.a practica religiaCredincios, participa la slujbe religioase.a se realizaPacientul doreste sa se realizeze in plan profesional.a se recreaPacientul are activitati recreative: citit, uitatul la televizor, fotbal.a invata Este receptiv la tot ce este nou.Probleme la externareAlterarea perfuziei tisulare.Risc de complicatii (P.N.C.) Plan de recuperare-Va consuma lichide in cantitati mari, 2-3l /zi. -Va consuma un regim usor hiposodat.-Va evita frigul, umezeala, baile reci.-Va repeta sumarul de urina si urocultura odata la 3 luni.-Va continua tratament ambulator cu: Biseptol, o tableta/8 ore timp de 7 zile, o data la 3 luni.II C PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI C.A. cu PIELONEFRITA1.CULEGEREA DATELORSursa de date:-pacientul-familia -echipa de ingrijire-foaia de observatieDate relativ stabile:-Numele si prenumele:C.A.-Varsta: 22 ani-Sex: feminin-Stare civila: necasatorita-Domiciliu: Ploiesti-Ocupatie: studenta, Facultatea de Filozofie-Nationalitate: romana-Religie: ortodoxa-Conditii de viata:locuieste impreuna cu parintii intr-un aparament cu 2 camere in coditii salubre.-Obiceiuri: frecventeaza discotecile si barurile impreuna cu grupul de prieteniElemente fiziceRH pozitivGrupa sanguina AB 4Date AntropometriceGreutate 54 kgInaltime 1.64 mElemente biografice legate de sanatate-A.H.C. fara importanta-A.F.P. menarha la 13 ani (ciclu regulat la 28 zile + 3zile fara modificari patologice)-A.P.P.apendicectomie la 13 aniavort la 20 ani (sarcina de 2 luni, intrerupere facuta la cerere, a decurs fara complicatii)Motivele internarii-stare general alterata-disurie-febra-frisoane-transpiratii reciIstoricul boliiFara un motive in urma cu o saptamana, starea generala a pacientei s-a degradat. Prezinta dureri la urinare si urineaza foarte des. Nu a urmat nici un tratament. in urma cu 2 zile starea pacientei s-a deteriorat mai rau, prezentand si febra, frisoane, transpiratii. In urma acestori simptoame, se prezinta la medicul de familie de unde I se face bilet de internare catre Spitalul Judetean. In urma investigatiilor facute la spital I se pune diagnostic.Diagnostic medical la internarePielonefrita acutaDurata internarii1-5 XII 2000 2.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELORNEVOILE FUNAMENTALENEVOIA FUN-DAMENTALAMANIFESTARISURSA DE DIFICULTATEDE INDEPENTADE DEPENDETNTA1. A respira si a avea o buna circulatieR=18 r/min-respiratie ampla pe nas-ambele hemitorace prezinta aceleasi miscari de ridicare si coborare -respiratie de tip costal superior-tegumente calde, rozateP=78 p/minTA=120/80 mm Hg2. A bea si a manca-masticatie usoara-dentitie buna -reflex de deglutitie prezent-mucoasa bucala umeda si rozata-apetit bun3. A elimina-urina clara diluata sau concentrata-pH 4,5-7,5-scaun normal, consistenta buna-disurie-polakiurie-transpiratii-proces infectios4. A se misca, a avea o buna postura-postura adecvata in ortostatism si sezand 5.A dormi, a se odihni-durata somnului adecvata conforma varstei si sezonului-somn profund, fara trezie6. A se imbraca si dezbraca-vesminte curate sI ingrijite adecvate anotimpului7. Amentine temperatura corpului in limitele normale-tegumente normal colorate-temperatura 39.5-40oC-frisoane-transpiratii-proces infectios8. A fi curat, ingrijit-deprinderi igienice riguroase-dentitie buna-fose nazale libere-piele curata normala-par si unghii curate 9. A evita pericolele-isi purta singura de grija-vulnerabilitate fata de infectii-mediul de viata10. A comunica-debit normal verbal-functionarea normala a organelor de simt-irascibilitate-tristete-afectiune a spitalizarii 11.A practica religia-participa ocazional la slujba religioasa12. A se realiza-integritate fizica si pshica-dragoste fata de valoarea meseriei13. A se recrea-inactivitate-plictiseala-spitalizare14. A invata-dorinta de a acumula cunostinte noi-lipsa cunostintelor despre afectiunea sa-mediul de viata PROBLEME ACTUALEPROBLEME POTENTIALE-eliminare inadecvata cantitativ si calitativ in surplus-alterarea temperaturii corporale-vulnerabilitate fata de pericole-comunicare ineficienta-dificultate in a se recrea-lipsa cunostintelor -dezechilibru hidro-electrolitic-risc de complicatii=> PNC-I.R.A., I.R.C.Diagnostic nursing1.Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ, datorita procesului infectios manifestata prin disurie.2.Alterarea temperaturii corporale datorita procesului infectios manifestata prin hipertermie, frisoane.3.Vulnerbilitate fata de pericole datoria afectiunii manifestat prin cunostinte insuficiente despre boala.4.Comunicare insuficienta datorita spitalizarii, manifestat prin irascibilitate.5.Dificultate in a se recrea datorita spitalizarii, manifestat prin tristete.6.Lipsa cunostintelor despre boala datorita mediului de viata. 3,4,5. PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR NURSINGPROBLEMEOBIECTIVEINTERVENTIIEVALUAREAUTONOMEDELEGATETulburari urinare -disurie-polikiuruiePacienta sa prezinte eliminari fiziologice in decurs de 4 ziile-am asigurat un climat confortabil in salon-am asigurat repaos la pat-am calculat zilnic bilantul ingestio-excretia-am administrat un regim bogat in lichide 2-3 l/zi (supe, ceaiuri, compoturi)-am educat pacienta sa aibe un regim usor hiposodat si am explicat importanta acestui regim-am cantarit zilnic pacienta-am explicat pacientei cum sa recolteze urocultura, sumarul de urina, testul Addis Hamburger-am notat zilnic diureza-am asigurat zilnic lenjerie de pat si de corp01-02 XII-perfuzie, ser fiziologic 9%,500ml-antibiotice:CIPROFLOXACIN2 tb/6 h per osGENTAMICINA1f/6 ore i.m.03-04 XII-perfuzie litica-antibiotice05 XII-antibiotice01-02 XIIpacienta prezinta eliminari inadecvate cantitativ si calitativ03-04 XIIin urma interventiilor tulburarile urinare s-au diminuat, nu mai prezinta disurie05 XIIla externate pacienta prezinta eliminari fiziologice cantitative si calitativeAlterarea temperaturii corporale-pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale in decurs de 3 zile-am aerisit salonul-am educat pacienta sa schimbe lenjeria ori de cate ori este nevoie-am mentinut tegumentele curate si uscate la aparitia transpiratiei-am aplicat comprese reci pe frunte-am masurat zilnic temperatura -am incalzit pacienta la aparitia frisoanelor cu paturi, perna electrica-am administrat un regim hidric-am calculat bilantul ingesto-excreta-am masat zonele predispuse escarelor de decubit01-02 XII-antitermice ASPIRINA 3 tab/zi per osALGOCALMIN 2f/zi i.m.03-04 XIIALGOCALMIN 2f/zi i.m.05 XIIALGOCALMIN 1f/zi i.m.25-26 XI pacienta este febrila-prezinta frisoane si transpiratii03-04 XII-in urma interventiilor pacienta are temperatura corpului in limite normale05-XILa externare pacienta este afebrilaVulnerabilita-te fata de pericolePacienta sa aiba o stare de bine psihic pe in 3 zile-am asigurat conditiile de microclimat in salon-aduc pacientei toate cunostintele despre afectiunea sa-evaluez capacitatea de a intelege a pacientei-aduc la cunostinta pacientei toate complicatiile afectiunilor sale-fac educatie pentru prevenirea accidentelor, verific daca sunt respectate toate normele de igiena-pun in legatura pacienta cu alti bolnavi ce au aceeasi afectiune -iau masuri pentru evitarea transmiterii unor infectii masocomiale_01-02 XII-Pacienta nu are cunostinte despre afectiune;-este vulnerabila fata de pericole03-04 XII-in urma interventiilor pacienta are cunostinte despre afectiune si complicatii05 XIIla externare pacienta are o stare de bine fizic si psihicComunicarea ineficienta la nivel afectivPacienta sa comunice cu alte persoane in decurs de 3 zile-asigur pacientei un climat confortabil, familiar in salon-dau posiblitatea pacientei sa-si exprime nevoile, sentimentele, ideile, dorintele-invat pacienta tehnici de relaxare si comunicare-antrenez pacienta la diferite activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate-facilitez vizite apartinatorilor-pun in valoare calitatile pacientei-antrenez pacienta la discutii cu echipa de ingrijire si dau detalii despre membrii acesteia.01-02 XII-Pacienta este indispusa, anxioasa, nu comunica03-04 XII-pacienta a inceput sa fie comunicativa, a inteles importanta comunicarii cu echipa de ingrijire05 XIIpacienta este comunicativa la externareDificultate in a se recreaPacienta sa aiba activitati recreative in decurs de 4 zile-am asigurat un climat confortabil in salon-explorez gusturile pacientei pentru petrecerea timpului liber -asigur conditiile necesare pentru activitati recreative-organizez activitati recreative individuale si de grup: auditii muzicale, vizionari de filme-facilitez accesul la biblioteca, sala de lectura sau aduc pacientei carti, reviste-indrum pacienta sa faca plimbari in aer liber-facilitez vizitele cercului de prieteni ai pacientei fara a o obosi prea mult01-02 XII-pacienta este inactiva, trista, plictisita02-04 XII-in urma discutiilor cu pacienta, a vizitei prietenilor, a plimbarilor, etc, pacienta este vesela, activa, are o stare de bine psihic05 XIIpacienta are activitati care o recreazaLipsa cunostintelor despre afectiunePacienta sa aiba cunostinte despe afectiune in decurs de 5 zile-asigur pacientei un climat sanatos-explorez nivelul de cunostinte a pacientei despre afectiune -stimulez dorinta de acumulare a unei noi cunostinte -constientizez pacienta asupra responsabilitati privind sanatoase-organizez activitati educative si aduc pacienta in legatura cu alti pacienti cu aceeasi afectiune -identific obiceiurile si deprinderile gresite ale pacientei-corectia deprinderilor daunatoare sanatatii-verific daca pacienta si-a insusit cunostintele aduse.01-02 XIIpacienta datorita lipsei de informatii nu are cunostinte despre afectiune 03-04 XIIpacienta este dornica sa afle cat mai multe informatii despre afectiune 05 XIIla externare pacienta are cunostinte suficiente despre afectiune 6. EXTERNAREAInterventii constante-asigurarea unui climat corespunzator si confortabil in salon-monitorizarea functiilor vitale si vegetative zilnic-asigurarea unui igiene riguroase-administrarea tratamentului prescris de medic-asigurarea unui regim adecvat -asigurarea bilantului ingesto-excreta-pregatirea fizica si psihica a pacientei pentru investigatiiEvaluarea interventiilor constante-Am asigurat conditii de microclimat in salon :T=23C, aerisit, luminat, fara zgomot.-Am explicat pacientei importanta unei igiene riguroase pentru a preveni complicatiile si supra infectiile.-am asigurat pacientului lenjerie de pat curata, fara cute pentru a nu produce escare de decubit;-am asigurat o alimentatie adecvata afectiunii sale: regim hidric 2-3 litri pe zi compus din supe, ceaiuri, compoturi, regim hiposodat, hipoprotidic, normoglucidic.-Regimul hidric este compus din ceaiuri, supe, compoturi, diuretice.-am calculat bilantul ingesta-excreta;-am cantarit zilnic pacienta;-am facilitat vizitele apartinatorilor;-am incurajat pacienta la activitati recreactive;-am monitorizat functiile vitale si vegetative;-am pregatit fizic si psihic pacienta pentru interventii si explorari.ExternareaIn urma investigatiilor si a tratamentulului si a interventiilor autonome efectuate, la externare este refacuta complet.Bilantul functiilor vitale la externareP=80 pulsatii pe minutT=36.5CT.A.=115/60 mm HgR=19 respiratii/minutBilantul autonomiei nevoilor fundamentale la externare1. A respira, a avea o buna circulatie.Respiratie de tip costal superior, ampla, ritmata.2.A bea si a manca.Masticatie buna, usoara, apetit bun, alimentatie adecvata.3.A eliminaEliminari fiziologice, urina clara, scaun normal.4.A se misca, a avea o buna posturaPostura adecvata in ortostatism.5.A dormi, a se odihniSomn usor, profund, fara treziri.6.A se imbraca si dezbracaVesminte alese conform varstei, climatului. 7.A-si mentine temperatura corpului in limite fiziologice8.A fi curat, ingrijit.Pacienta prezinta deprinderi igienice.9.A evita pericoleleCunoaste masuri de prevenire a accidentelor.10.A comunicaExprimare usoara. Colaboreaza cu echipa de ingrijire.11.A practica religiaParticipa la slujbe religioase.12.A se realizaPacienta doreste sa se realizeze profesional.13.A se recreaPacienta are activitati recreative.14.A invata Pacienta este receptiva la tot ce este nou.Probleme la externareAlterarea perfuziei tisulare.Plan de recuperare-Va evita frigul si umezeala.-Va consuma lichide in cantitate mare, 2-3l/zi si un regim hiposodat-Va repeta periodic sumarul de urina, urocultura, testul Addis-Hamburger.-Va continua tratamentul ambulator cu: Biseptol, o tableta/12 ore timp de 7 zile per os.CAPITOLUL IIICONCLUZIIDefinitie: pielonefrita este inflamatia acuta sau cronica care afecteaza tesutul interstitial renal-spatiul dintre nefroni.Etiologie: Germenii cei mai frecventi intalniti sunt: escherichia Colli, Proteus, Klebsiella, Piocianic, Stafilococ.Obisnuitii factori favorizanti sunt obstacolele de la nivelul cailor excretoare renale, afectiuni renale congenitale, tumori, litiaza renala, cistita.Semne:dureri lombare, mai frecvent unilaterale, surde sau cu caracter de colica renalafebra cu delent violenttulburari digestivepolokiurie, disurie, nicturieHTA-transpiratiiatingerea interstitiului renalstare generala alterata Participarea asistentei medicale la investigatiiUna din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea si examinarea clinica a bolnavului.Ajutand medicul si pacientul, asistenta medicala creeaza un climat favorabil pentru relatia:Medic pacient asistentaPentru aceasta asistenta trebuie sa tina cont de urmatoarele sarcini:sa pregateasca fizic si psihic pacientulsa pregateasca materialele si instrumentele necesare examinariisa pregateasca documentele necesare: fisa de observatii, rezultatele examinariiasigura conditii de microclimat in salonpregateste produse biologice si le trimite la laboratortransporta in conditii optime produsele recoltate la laborator, dupa ce in prealabil le eticheteazapregateste pacientul fizic si psihic pentru examene radiologiceadministreaza tratamentul medicamentos numai la indicatia medicului.Evolutie. PrognosticEvolutia si prognosticul sunt favorabile in contextul in care tratamentul este aplicat corect si factorii favorizanti sunt indepartati.in urma aplicarii tratamentului, desi toate semnele bolii au disparut nu se poate vorbi de vindecare decat dupa controlul repetat al uroculturii in urmatoarele luni.S-a observat ca pielonefrita acuta, chiar atunci cand nu este tratata, se amelioreaza, febra dispare in cateva zile, boala poate trece in cronicitate.PNAPNCEducatie pentru sanatate1.Ingrijiri de prevenire primaradobandirea obisnuintelor corecte de eliminareevitarea inhibarii reflexului de mictiune deoarece se produce distensia vezicii urinare, staza urinara, care poate favoriza formarea calculilor.evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxic fara sfatul medicului.efectuarea corecta a toaletei regiunii perineale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul urinar.evitarea aportului excesiv de saruri mineralese va evita frigul, umiditatea, traumatismele.2.Ingrijiri de prevenire secundaradepistarea precoce a afectiunilor renale, si dispensarizarea lor corecta.tratamentul corect al acestor afectiuni dupa sfatul medicului.colaborarea pacientului cu asistenta medicala si echipa de ingrijire.evitarea complicatiilor.3.Ingrijiri de prevenire tertiarareintegrarea in societate a individului cu afectiuni cronice.