Cuprins:Capitolul IIntroducere.Actualitatea temei in lume si in Republica Moldova 3-8Clasificarea infectiilor cu transmitere sexuala,dupa agentul patogen 8-9Caracterizarea principalelor maladii cu transmitere sexuala : 9-28-Sifilisul 9-15-Gonoreea 15-17-Sancrul moale 17-18-Chlamydia trahomatis,limfogranulomatoza veneriana 18-20-Granulomul inghinal 20-21-Vaginita bacteriana 21-Candidoza vaginala 21-22-Herpesul genital 22-23-Infectii genitale cu papilomovirusuri umane 23-24-Scabia 24-25-Infectia cu virusul hepatitei B 25-26-Hepatita D 26-Infectia cu virusul hepatiteiC 26-27-Artrita dobindita pe cale sexula 27-28Legatura dintre HIV si alte BST 29-30Capitolul IIHIV/SIDA 31-44-Ce este HIV? 31-Ce este SIDA? 31-Cum afecteaza HIV corpul uman 34-35-Etapele progresarii virusului 36-37-Infectiile oportuniste 37-Transmiterea infectiei HIV si prevenirea infectarii 38-44Originea virusului HIV 45-46Istoria epidemiei HIV/SIDA 46Principalele evenimente din istoria epidemiei 47-53HIV in Moldova 54-60HIV in lume 60-69Gender si HIV 70-72Testarea pentru HIV 72-73 Serviciile de consiliere si testari voluntare 73-92-Recomandari privind consultatiile si particularitatile individuale ale consilierului 74-76-Contactul consultativ si componentele acestuia 76-79-Aspectele non-verbale ale comunicarii 80-81-Consilierea post-test si scopul ei in functie de rezultatul testarii 82-84 Probleme ce tin de starile psihologice in cazul rezultatului pozitiv al testului la HIV 85-88Sentimente traite de persoanele infectate 88-90Capitolul IIILegile cu privire la profilaxia maladiei SIDA 93-96Regulile de examinare si supraveghere medicala pentru depistarea contaminarii cu virusul HIV 97-103Programul National de profilaxie si control al infectiei HIV/SIDA si altor ITS pe anii 2006-2010 103-120incheiere 121-123Glosar 125-130Bibliografie 131-132Capitolul I Introducere. Actualitatea temei in lume si in Republica Moldovain lucrarea data sunt prezentate principalele probleme medico-sociale ?e tin de maladiile sexual transmisibile cu care se confrunta societatea de astazi.Infectiile cu transmitere sexuala (ITS) constituie cele mai frecvente cauze de imbolnavire a populatiei de varsta tanara, avand consecinte negative majore asupra sanatatii si potentialului reproductiv al comunitatii.Societatea umana exista datorita capacitatii de perpetuare a vietii prin functia reproductiva, insa raspindirea bolilor sexual transmisibile contribuie la detereorarea sanatatii de procreare, de aceea este necesara cunoasterea si ameliorarea situatiei create. Implicatiile sociale si economice ridica ITS la rangul problemei de sanatate publica. Supravegherea epidemiologica a infectiilor cu transmitetere sexuala se efectueaza de catre sistemul organelor sanatatii publice,este bazata pe colectarea continua a informatiei speciale, monitorizarea incidentei si prevalentei infectiilor, depistarea cazurilor noi de imbolavire si luarea deciziilor respective.Controlul asupra acestor maladii e posibil numai in rezultatul efectuarii supravegherii epidemiologice eficiente. in toata lumea infectiile genitale (IG) si bolile cu transmitere sexuala (BTS) constituie o problema majora de sanatate publica. in medie, in fiecare zi peste 1 milion de persoane sunt infectate cu o boala cu transmitere sexuala. Incidenta mare a IG/BTS la femeile care solicita consultatii ginecologice, consultatii prenatale sau de planificare familiala arata dimensiunea reala a problemei IG/BTS.Persoanele cu IG/BTS au un risc crescut pentru infectia cu HIV si la transmiterea ei partenerului/partenerilor lor. La persoanele HIV pozitive, tratarea unei alte IG/BTS poate fi mai dificila, vindecarea mai lenta, ceea ce creste riscurile transmiterii HIV la parteneri. Termenul de IG/BTS include 4 tipuri de infectii:-boli cu transmitere sexuala care afecteaza aparatul genital;-infectii ale aparatului genital feminin care nu sunt transmise sexual, ci sunt cauzate de accelerarea dezvoltarii microorganismelor prezente in mod normal in vagin (de exemplu, vaginite bacteriene si infectii purulente);-infectii care pot fi transmise pe cale sexuala si in alte zone decat cea genitala, de exemplu, sifilisul si infectia cu HIV;-infectii ale aparatului genital feminin datorate complicatiilor unor sarcini sau interventii pe aparatul genital (de exemplu, nastere, avort, insertia unui DIU sau interventie chirurgicala ginecologica sau obstetricala).Multe persoane cu IG/BTS, in special femei, nu beneficiaza de ingrijiri si tratamente corespunzatoare, datorita urmatoarelor aspecte:-barbatii si femeile care au IG/BTS pot fi asimptomatici (studiile arata ca pana la 70% dintre femei si 30% dintre barbatii infectati sunt asimptomatici);-persoanele infectate pot avea simptome, dar nu le identifica drept manifestari ale unei infectii (multe femei nu au informatii despre secretiile vaginale normale; unele femei au o infectie un timp atat de indelungat incat nu mai considera simptomele ca fiind anormale).Frecvent, persoanele cu IG/BTS nu solicita ingrijiri pentru ca:-nu inteleg gravitatea IG/BTS;-le este rusine sa se adreseze unui serviciu medical;-BTS se insotesc de un stigmat social;-nu au acces la tratament;-nu isi permit un tratament.Consecintele IG/BTS pot fi foarte severe pentru barbati, femei si copiii lor. Aceste afectiuni pot duce la infertilitate, disfunctii sexuale, se pot croniciza sau pot disemina si produce decesul. La femei pot determina dureri pelviene cronice si complicatii ale sarcinilor (de exemplu, sarcina ectopica).La femeia insarcinata, orice BTS netratata poate afecta fatul sau nou-nascutul. Ea poate determina nastere prematura, greutate mica la nastere si infectii neonatale. Infectiile cu gonoree si clamidia se pot transmite direct la nou-nascut, determinand infectii oculare si orbire.Infectia HIV/SIDA intr-un termen relativ scurt a afectat toate continentele si tarile. Pandemia de HIV/SIDA prezinta un pericol real pentru omenire, securitatea unor state, aducind cele mai mari prejudicii morale, sociale si economice. Conform datelor Programului UNAIDS in lume numarul de persoane care traiesc cu HIV/SIDA este de 40,3 milioane, din ele maturi 38 milioane (inclusiv femei - 17,5 milioane) si copii 2,3 milioane. Numai pe parcursul anului 2005 au fost depistate 4,9 milioane: maturi 4,2 milioane si copii pina la 15 ani 700 mii. De la debutul epidemiei au decedat din cauza maladiei SIDA mai mult de 25 milioane oameni, inclusiv in 2004 - 3,1 milioane. Permanent creste numarul femeilor si fetelor afectate de infectia HIV/SIDA.O particularitate caracteristica pentru pandemia de HIV/SIDA din ultimii ani este cresterea cu un ritm vertiginos a numarului de persoane afectate in tarile Europei de Est si Asiei Centrale. Un teritoriu cu risc inalt de raspandire a devenit Federatia Rusa, unde au fost depistate 70% din numarul total a persoanelor infectate in aceasta regiune. Pe parcursul a 10 ani epidemia infectiei HIV/SIDA in Ucraina a cuprins zeci de mii de persoane (in 1994 au fost oficial inregistrate 183 cazuri, la mijlocul anului 2004 - 68000. In tarile Baltice pe parcursul ultimilor 2-3 ani numarul persoanelor HIV pozitive depistate s-a majorat de 5-6 ori.in linii generale procesul epidemic al infectiei HIV/SIDA in tarile Europei de Est, se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:-in majoritatea tarilor epidemia se afla in faza initiala de dezvoltare si interventiile oportune, eficace si operative pot reduce raspandirea ei si micsorarea impactul socio-economic;- peste 80% din numarul persoanelor infectate sau bolnave sunt la varsta de pana la 30 ani (in tarile Europei de Vest cota acestui grup de varsta constituie doar 30%);- cresterea rolului caii sexuale de raspandire si tendintei de extindere a infectiei in randurile populatiei generale;-existenta factorilor sociali si comportamentali (situatia socio-economica nefavorabila, migratia intensiva a populatiei, utilizarea de catre tineret a drogurilor intravenos), care favorizeaza raspandirea infectiei HIV/SIDA. Programele bazate pe strategia "Reducerea noxelor" realizate in Ucraina, Federatia Rusa si Moldova creeaza conditii esentiale pentru reducerea consumatorilor de droguri si micsorarea riscului de infectare in rindul acestui contingentInfectia HIV/SIDA prezinta o problema prioritara de sanatate publica si in Republica Moldova.in 2004 au fost inregistrate 357 de cazuri noi ( 8.41 la 1000000), in 2005 - 533 (l2,5 la 100000 populatie). in perioada anilor 1987- 2005 au fost depistate 2782 persoane infectate cu HIV, inclusiv in teritoriile de pe malul drept (MD) al republicii 2169 si in teritoriile de Est - 613 persoane. Procesul epidemic a cuprins toate teritoriile administrative si se caracterizeaza pentru ultimii 5 ani prin urmatoarele particularitati:-Extinderea ariei geografice de raspindire a infectiei HIV/SIDA. Infectia se depisteaza cit in rindul populatiei urbane, atit si rurale. Ca si in anii precedenti cea mai inalta raspindire a infectiei are loc in mun. Balti (prevalenta cumulativa 564,43 la 100 mii populatie) si raioanele suburbe al acestui municipii: Glodeni (71,65), Falesti (40,58), Singerei (34,3).Esential s-a activizat procesul epidemic in raioanele Causeni (50,37), Donduseni (48,52),Rezina (33,39). in teritoriile de Est ale republicii cea mai inalta raspindire a infectiei HIV s-a inregistrat in orasul Tiraspol (190,18) si raionul Ribnita (164,46).-Pina in anul 2000 procesul epidemic a fost determinat de raspindirea infectiei HIV/SIDA in randul utilizatorilor de droguri intravenos (UDI). in ultimii 5 ani se manifesta scaderea ponderii UDI de la 78,57% in 2001 la 35,8% in 2005 (MD) si sporirea proportiei celor infectati pe cale heterosexuala de la 18,10 % in 2001 la 60,96% in 2005 (MD).-A sporit ponderea femeilor infectate cu HIV de la 26,72 % in 2001 la 40,90 % in 2005.Implicarea femeilor in procesul epidemic creeaza premize de infectare perinatala. in 2002 in cadrul supravegherii de santinela in municipiile Balti si Chisinau au fost testate 4586 femei gravide si depistata o singura persoana HIV pozitiva. in 2003 au fost testate 10863 gravide si depistate 12 gravide HIV pozitive. Accesibilitatea la consiliere si testare benevola a gravidelor a majorat numarul gravidelor HIV pozitive de la 52 in 2004 la 71 in 2005). In 2001-2005 la 22 copii a fost confirmata infectia HIV perinatala.-Ramine la nivel inalt indicele depistarii persoanelor HIV infectate in rindurile donatorilor de singe si a crescut de la 6,54 la 100000 donari in 1998 pina la 44,31 in 2005.-Numarul absolut al cazurilor noi a infectiei HIV/SIDA se afla in crestere, creste si incidenta anuala a infectiei HIV. Acest fenomen este determinat de sporirea accesului populatiei Ia testare si de cresterea numarului de persoane testate. O tendinta epidemiologica pozitiva este diminuarea incidentei cazurilor HIV la 1000 persoane testate de la 2,03 in 2001 la 1,35 in 2005.-Infectia HIV/SIDA in mare masura afecteaza persoane de virsta neproductiva, inclusiv virsta de 15-24 ani: 2001 - 74 persoane sau 35,24% din numarul total de persoane depistate (10,59 la 100000 populatie a grupului de virsta respectiva); 2002 - respectiv - 46, 30,87% si 6,59; 2003 - 45, 26,32% si 6,44, 2004 - 67, 48% si 9,6 si 2005 82 - 26,36% si 11,74 la 100000 populatie a grupului respectiv de virsta.-Pe parcursul anilor 2001-2005 esential s-a marit numarul persoanelor cu infectia HIV/SIDA, grupul C, simptomatologie severa, SIDA propriu zisa care a fost diagnosticata la 220 persoane. Cele mai frecvente maladii SIDA asociate (indicatoare) diagnosticate sint Infectia cu Mycobacterium tulerculozis pulmonara (123 persoane), candidoza tractului digestiv (78) si sindromul de istovire (67 persoane). Au decedat de SIDA 106 persoane.Clasificarea infectiilor cu transmitere sexuala, dupa agentul patogen :Infectii bacteriene:-sifilisul;-gonoreea;-sancrul moale;-granulomul inghinal;.-infectiile chlamidiene;-uretritele negonococice;-vaginoza bacteriana.Infectii cu protozoare:-trihomonoza.Infectii fungice:-candidoza.Infectii virale:-herpes simplex;-papilomovirusuri umane;-moluscum contagiosum;-cytommegalovirus;-virusul Epstein Barr;-hepatita B;-infectia HIV.Infectii artropozice:-ftiriaza;-scabia.Caracterizarea infectiilor cu transmitere sexuala :SifilisulSifilisul este o boala cu transmitere sexuala, produsa de un spirochet microaerofil, numit treponema pallidum care este un bacii spiralat cu lungimea de 5-20 micrometri si grosimea de 0,1-2 micro-metri, care este vizibil la microscop obisnuit, in cimp intunecat ori cu ajutorul microscopiei electronice. Este sensibil la temperaturi mai mari de 38C, fapt ce explica eficientapiretoterapiei. Aceasta boala susceptibila de raspindire in masa,iar prin posibilitatea de a fi transmisa altor persoane actioneaza asupra sanatatii viitoarelor generatii.PatogenieIntegritatea pielii si a mucoaselor prezinta o bariera protectoare impotriva infectiei cu treponema pallidum. Penetrarea are loc, probabil, prin unele leziuni produse in timpul contactului sexual.Sifilisul primar. Ajunse in derm, treponemele stimuleaza mecanismele imunitare ale gazdei: neutrofilele, limfocitele si macrofagele.Sifilisul secundar. Mecanismele imunologice dezvolta semne de infectie treponemica generalizata, care apar la trei-sase saptamini de la aparitia sancrului dur. Acestea au urmatoarele trasaturi: a) sint rezultatul diseminarii hematogene a treponemelor; b) leziunile sint preponderent cutanate; c) aspectul diferit de cel al sancrului dur sugereaza dezvoltarea unui grad de imunitate sistematica, in acest stadiu, titrul anticorpilor este cel mai inalt.Sifilisul latent. Dupa o perioada variabila, imunitatea gazdei devine suficienta pentru a inhiba activitatea treponemelor si a nu permite aparitia a noi leziuni. Treponemele continua sa persiste si dupa un interval cuprins intre l si 20 de ani, dupa care apar manifestari tertiare.Sifilisul tertiar este caracterizat prin aparitia leziunilor histo-patologice granulomatoase.Cai de transmitere:-Preponderent sexuala, riscul contaminarii dupa un singur contact cu o persoana infectata fiind de circa 30%;-Tansfuzii de singe infectat;-Transplacentar, de la mama la fat;-Contact direct cu secretiile infectate;-Transmiterea indirecta (prin obiecte) este mai mult ipoteticaSifilisul primar se caracterizeaza prin aparitia sifilomului si a limfoadenopatiei luteice satelite,in locul inocularii, dupa o perioada de circa 21 de zile (limite 10-90 zile), se dezvolta leziunea primara care se numeste sancru dur sau sifilom. Netratat, sifilomul persista 1-6 saptamini si se vindeca fara cicatrice. Sifilomul este unic si are urmatoarele caractere: eroziune rotund-ovala de 1-2 cm., bine conturata, ale carei periferii se pierd in tesutul sanatos. Suprafata este neteda, curata, cu un aspect carnos, acoperita de o secretie transparenta bogata in spirocheti ce-i confera un aspect lucios. Nu este dureros si nici inflamator. Baza sifilomului este dura la palpare. intarirea apare la 4-5 zile de la formarea leziunii si se mentine timp de 2-3 luni de la epitelizare. Localizarea sifilomului este in 90% de cazuri genitala. Cea extragenitala este rezultatul contactelor sexuale pe cale orala si anala. Afecteaza buzele, limba, amigdalele, mameloanele, extremitatile (panariciul luetic), in cazul afectiunii luetice anorectale, trebuie sa tinem cont de pacientii cu dureri rectale, cu scaune sanguinolente, cu fisuri sau ulceratii anale.Luesul decapitat presupune lipsa sancrului dur. Adenopatia luetica apare la 4-7 zile de la aparitia sancrului dur in regiunea de drenaj limfatic a acestuia, care este de obicei unilateral, poliglandular, neinflamatoriu (consta din ganglioni elastici, bine conturati, nedurerosi) si spontan rezolutiv. Adenopatia se agraveaza atunci cind sifilomul se suprainfecteaza cu alti germeni.Sifilisul secundar este stadiul de septicemie treponemica, caracterizat prin semne si simptome sistemice cu manifestari cutaneo-mucoase polimorfe, in perioada de trecere de la prima faza la cea de-a doua, treponemele disemineaza in organism hematogen si limfatic. Manifestarile mucoaso-cutanate apar la 3-6 saptamini de la aparitia sancrului si se numesc sifilide. Ele sint initial simetrice, dar pe masura evolutiei bolii devin asimetrice si dispar, cu sau fara tratament, peste 2-10 saptamini.Caracterele sifilidelor:-Rozeola sifilitica este cea mai precoce eruptie: are forma rotund-ovala, de 1-2 cm., culoare roz pal, nescuamoasa, nepruriginoasa, dispare la vitropresiune. De regula, este localizata pe trunchi, pe radacina membrelor, uneori si pe zonele flexore ale extremitatilor;-Rozeola de recidiva are dimensiuni mai mari, leziuni mai grupate si evolutie mai lenta;-Sifilidele papiloase sint leziuni discoide rotund-ovale, de 3-10mm., indolore, cu suprafata lucioasa sau scuamoasa fina, a caror detasare centrala lasa un guleras periferic. Leziunile se pot distribui simetric pe tot corpul. Cele localizate palmo-plan-tar sint hiperkeratozice, infiltrate si pot fi confundate cu der-matomicozele. Eruptia evolueaza in puseuri.-Uneori, sifilidele papiloase pot fi papuloscuamoase cu caracter psoriazoform, avind urmatoarele semne: a) sifilidele foliculare, papule eritematoase foliculare ce apar in puseuri, pe fata si pe extremitati;b)sifilidele pustuloase, care se intilnesc foarte rar; c) sifilidele corniforme, a caror varianta tardiva apare la 6-8 luni de la infectare, cu un aspect tipic si papula mare; d)sifilidele inelare sint intilnite mai des la rasa negroida; se situeaza pe obraji, in apropierea comisurilor bucale, prezinta papule mici, turtite, acoperite cu scuame fine grupate inelar.Toate tipurile de sifilide sint spontan rezolutive. Sifilidele mucoase, prezente la 20-70% dintre pacienti, sint bogate in spirocheti si foarte contagioase:A. Plagi mucoase - arii eritematoase, erodate sau acoperite cu depozite cenusii pseudomembranoase, indolore, ce se pot localiza in regiunea cavitatii bucale (amigdale, limba, faringe, gingii, buze) ori in cea genitala (labii, vagin, cervix); B.Faringita luetica este caracterizata printr-un eritem difuz faring-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni; C. Condiloma lata - papule hipertrofice, rosii sau hipopigmentate, macerate, exudative, cu suprafata neteda. Apare, de regula, in regiunea genitala si anala.Afectarea fenelor: Alopatia in luminisuri sau difuza se intilneste in 3-7% dintre cazuri si se localizeaza pe scalp, predominant parietal si occipital. Ocazional, afecteaza barba si genele.Manifestari sistemice: Majoritatea bolnavilor au stare generala buna a sanatatii. O parte dintre ei pot prezenta fenomene de tip gripal: cefalee, mialgii, artralgii, rinoree. Febra se intilneste rar. Examenul clinic poate constata: micropoliadenopatie; splenomegalie; mialgii generalizate; artralgii; hepatomegalie dureroasa; afectare oculara (fotofobie, lacrimare, inflamatie oculara); tulburari neurologice (meningita si paraliziile de nervi cranieni sint rar intilnite).Diagnosticul pozitiv se bazeaza, pe manifestarile clinice, pe testele seropozitive, pe eliminarea T. pallidum din leziuni.Sifilisul tertiar apare la 1-20 de ani dupa aparitia sifilisului secundar. Cu cit debutul este mai tardiv, cu atit manifestarile sint mai putine. Leziunile sint asimetrice, cronice, cu tendinta spre extindere. Pot fi unice ori multiple, superficiale sau profunde, nedureroase, predispuse spre ulcerare.Manifestari cutanate: sifilide nodulare (sifilide tuberculoase) care sint papule sau noduli rosii-bruni, aramii, fermi la palpare, de citiva mm, cu tendinta spre grupare inelara. Nodulii pot evolua spre ulceratii adinci, indolore, cu fundul neted si margini elevate. Se vindeca, dar ramin cicatrice.Gome noduli roz-rosii de marimi variate, unici sau multipli, unilaterali. Nodulii au la inceput consistenta elastica, iar o data cu acumularea de tesut necrotic devin fluctuanti. Se localizeaza mai mult in zonele supuse traumatismelor, dar pot afecta si oricare alta regiune a corpului.Manifestari neurologice (neurosifilis): paralizie generala progresiva;Manifestari cardiovasculare: anevrism aortic, afectarea valvulelor aortice;Alte afectiuni: leziuni osteoarticulare ce pot leza aproape orice viscer.Diagnosticul se stabileste in baza datelor clinice, serologice si histopatologice.Sifilisul congenital este sifilisul fatului contaminat intrauterin de la mama infectata. Aproape toti copiii nascuti de la mame cu sifilis secundar netratat sint infectati, insa manifestari clinice au mai putin de 50%. Sifilisul la gravide poate provoca nasteri premature, decese antenatale sau anomalii congenitale.Sifilisul congenital poate fi precoce sau tardiv. Precoce este sifilisul aparut in primii doi ani de viata si este considerat echivalentul luesului secundar la adulti.Manifestari clinice:-Coriza luetica, primul semn apare in primele 2-3 saptamini de viata;-Secretii nazale purulente ori sanguinolente si bogate in treponeme;-Leziuni osoase si articulare, desi deseori asimptomatice care fac parte din manifestarile precoce. Cea mai intilnita este osteohondrita, vizibila radiologie la nivelul metafazei si numita dinti de ferestrau.Sifilisul congenital tardiv apare dupa doi ani de viata, de obicei la pubertate. Sifilidele congenitale tardive se clasifica in:Sigure : Santurile Parrot - cicatrici radiare peribucale si paranazale;Triada Hutchinson - dinti bombati, cheratita interstitiala, surditate prin afectarea urechii interne.Probabile: osteohondrita hiperplastica difuza, periostita, bose frontale proeminente (frunte olimpiana), tibie "in iatagan".Posibile: placenta cu greutate mare si nou-nascut mic; bolta pala-tina ogivala, semnul Dubois (degetul mic scurt).GenezaSifilisul a aparut in Asia de Sud prin anul 3000 i. Chr.Dupa descoperirea Americii de catre Columb (1493), de unde boala este adusa in Europa de catre marinarii infectati, din Haiti, cea mai larga raspandire a sifilisului are loc la inceputul sec. XVI, cand nu erau cunoscute mijloacele de prevenire si contaminare.Actuala epidemie de sifilis.Chiar daca in multe tari raspandirea acestuia are tendinta de diminuare in ultimele decenii, stabilizarea cazurilor de sifilis recent lipseste. Conform datelor Centrului de Supraveghere a MST din Marea Britanic, dupa 1982 se constata o diminuare a prevalentei sifilisului. Aceasta evolutie este legata de schimbarea comportamentului la homosexuali, care avand frica de infectarea cu HIV si-au redus numarul partenerilor, a fost inregistrata o crestere a prevalentei sifilisului la heterosexuali.Deci, putem mentiona, ca aproape in toate tarile de pe Glob sifilisul cunoaste o recrudescenta epidemiologica avansata. Astfel, morbiditatea a crescut in ultimii 10 ani de 8 ori in Portugalia, de 5 ori in Polonia, de 5 ori in Romania, iar in Franta s-a dublat, etc. Prevalenta sifilisului (Geneva, consfatuirea OMS pe problema infectiei materne si perinatale, 1988) la femeile gravide variaza intre 0,03%0,5% si 1015%.in Republica Moldova in ultimii 5 ani numarul contaminatilor a sporit de 13 ori. in 1990 indicii morbiditatii la 100000 de locuitori constituiau 15,7, iar la sfarsitul anului 1998 ei au sporit pana la 149,4.Densitatea mare a populatiei in orasele mari favorizeaza difuzia MST, in special a sifilisului. Astfel, de aceasta maladie mai frecvent sufera populatia urbana. Frecventa, in functie de sex, difera de la o tara la alta, fiind in Franta de 4 ori, in Olanda si Marea Britanie de 6 ori mai mica printre femei decat printre barbati.in multe tari, in pofida legislatiei, numarul de cazuri declarate este considerabil mai mic decat realitatea. Spre exemplu, in Franta, in 1981 erau inregistrate 2773 cazuri printre barbati si 649 cazuri printre femei, in SUA in 1987 erau inregistrate 35174 cazuri de sifilis primar si secundar, 4998 cazuri de sancru moale si 303 de limfogranulomatoza veneriana, 22 cazuri de granulom inghinal. Conform datelor Centrului de Dermatovenerologie din Republica Moldova s-a constatat, ca de aceasta maladie sufera atat femeile cat si barbatii aproape in proportii egale, predominand intrucatva la femei, in anii 19971998 in Moldova au fost inregistrate 7754 femei contaminate cu Treponema pallidum, contra 7064 barbati cu aceeasi maladie. Totodata in acesti ani au fost la evidenta 373 femei gravide cu sifilis.GonoreeaGonoreea este cea mai frecventa boala infectioasa, produsa de Neisseria gonnorrheae (dip-lococ Gram negativ), transmisa aproape exclusiv pe cale sexuala, care afecteaza mai mult mucoasa uretrei, a endocervixului, a rectului, a laringelui si conjunctiva oculara. Raspindirea infectiei poate afecta, de asemenea, endometrul, trompele uterine la femei si prostata, epi-didimusul si veziculele la barbati.Este una dintre cele mai raspindite ITS, cu perioada de incubatie de 2-5 (1-14) zile.Manifestari cliniceLa barbati, infectia gonococica primara afecteaza initial uretra si apoi organele genitale. De obicei, se manifesta prin simptome acute: disurie, secretii mucopurulente din uretra. Poate fi afectata de ase-menea uretra posterioara, ceea ce favorizeaza dezvoltarea prostatitei gonococice, caracterizata prin dureri la urinare, tenezme vezicale la sfir-situl mictiunii, erectii dureroase sau ejaculari accidentale. Epididimita gonococica debuteaza de obicei brusc, insotita de febra, frisoane, edem scrotal unilateral ori bilateral, ce poate conduce la obturarea canalului epididimal si dezvoltarea oligospermiei sau azospermiei.Alte simptome, intilnite la barbati in cazul gonoreii, sint secretiile din anus si durerile din regiunea perirectala.De asemenea, se intilnesc si forme asimptomatice de infectare a uretrei (in 10% dintre cazuri), a rectului (85% ) sau a laringelui (pina la 90%).Infectia disemenata este insotita de febra, eruptii petehiale ori pustuloase pe piele, artralgie asimetrica, artrite septice, in cazuri foarte rare - de meningita si de endocardita.La femei, de regula, infectia decurge asimptomatic. Cel mai frecvent indiciu intilnit este cervicita gonococica, caracterizata prin secretii mucopurulente abundente din cervix, colul fiind normal, hiperemiat sau edematiat. Aparitia uretritei gonococice initiale poate fi intirziata, deoarece partea ei anterioara este tapetata cu epiteliu scuamos rezistent la infectie, in cazul infectiei, in timpul presarii, uretra elimina secretii purulente. Uretrita poate fi asimptomatica sau insotita de simptome urinare.Endometrita gonococica este intilnita in 30% de cazuri. Infectia ascendenta este favorizata de menstruatie, avorturi, nastere si are urmatoarele manifestari clinice: dureri, hipermenoree, menoragii. Este frecvent intilnita si salpingita gonococica care favorizeaza piosalpinxul. in cele mai dese cazuri, ea cauzeaza sterilitatea feminina. Este caracterizata prin dureri in regiunea inferioara a abdomenului, dureri la palpatia organelor genitale interne si prin febra.Infectia este asimptomatica: cervicite >50%; infectarea rectului >85%; a laringelui > 90%.La nou-nascuti, acest tip de infectie provoaca conjunctivita purulenta.Indicatii pentru testare la gonoree:-Simptome de disurie si secretii din uretra;-Secretii mucopurulente din cervix;-Partenerul sexual este infectat cu ITS sau are procese inflamatorii pelviene;-Cercetare la solicitarea clientului;-Orhoepididimita acuta;-Inflamatie pelviana acuta;-Conjunctivita purulenta la nou-nascuti.Sancrul moaleSancrul moale este o infectie bacteriana, produsa de Haemophilus ducreyi, numit streptobacil Gram negativ. Apar ulceratii genitale insotite de adenopatie regionala inflamatorie. Infectia este raspindita mai mult in regiunile tropice si in subtropice. in ultimii ani, au inceput sa fie inregistrate tot mai multe cazuri de acest tip de infectie si in Europa. Este cel mai des intilnita la barbati. Se transmite pe cale sexuala, perioada de incubatie fiind de 3-5 zile.Este un aerob facultativ cu regim de crestere fin, conditiile optime de dezvoltare ale caruia sunt atmosfera si umiditatea sporita, nivelul major al presiunii dioxidului de carbon si temperatura de 3335C.Sancroidul este o patologie ce afecteaza sanatatea publica in tarile lumii a treia, in unele regiuni ea este mai frecventa decat sifilisul si chiar gonoreea. Patologia apare mai frecvent la barbati, in special la cei tineri, care au avut un contact sexual recent ocazional. Prevaleaza in grupul socio-economic inferior. Barbatii fara circumcizie sunt mai sensibili la H. ducreyi. Circa 10% din numarul de bolnavi de sancroid pot avea si lues sau herpes. La barbati maladia poate evolua simptomatic si asimptomatic (mai rar).Femeile cu evaluare asimptomatica sunt foarte rar decelate. Prezenta la ele a leziunilor asimptomatice pune la indoiala diagnosticul de sancroid, care e putin probabil. S-a demonstrat, ca sancroidul este un cofactor major in transmiterea heterosexuala a HIV-infectiei si e asociat cu cresterea frecventei HIV-infectiei in Africa.Manifestari clinicePrimul simptom este formarea unei papule eritematoase care trece in ulceratie dolora, cu diametrul de 1-2 cm, cu margini rufoase, cu centrul acoperit cu exudat si fund fara induratie. Ulceratia se localizeaza : la barbati, de obicei, pe preput ori pe teaca penisului, iar la femei - pe labiile mari, in regiunea perianala sau pe comisura pos-terioara. La 1-2 saptamini de la ulceratie, apare adenopatia regionala. Are caracter cronic, se vindeca intr-un timp indelungat si formeaza fistule si cicatrici fibroase.Chlamydia trachomatis, limfogranulomatoza venerianaInfectia cu Chlamydia trachomatis este cea mai raspandita afectiune sexual transmisibila. incepand cu anii'70, infectiile provocate de chlamidii au inceput a prevala asupra celor gonococice. in SUA si Marea Britanie incidenta uretritelor negonococice (echivalentul infectiei cu chlamidii la barbati) este de 2-3 ori mai mare decat a celor gonococice. in tarile Scandinave infectia cu chlamidii se determina de 5-6 ori mai frecvent ca gonoreea.in SUA numarul total de cazuri noi depistate depaseste cifra de 3-4 milioane, incat pentru tratamentul consecintelor infectiei cu chlamidii se cheltuiesc anual circa 2 mlrd dolari.De mult timp Chlamydia trachomatis este recunoscuta ca agentul patogen al trahomului, o afectiune hiperendemica in multe tari in curs de dezvoltare, considerata cea mai frecventa cauza a orbirii, in afara de aceasta Chlamydia trachomatis provoaca conjunctivita la nou-nascuti si e agentul patogen al limfogra-nulomatozei veneriene. incepand cu anii'80, infectia chlamidiana a tractului genital si consecintele transmiterii ei perinatale au devenit o importanta problema atat medicala, cat si socio-economica.Circa 600 mii de cazuri de salpingita descrise anual in Europa, a patra parte dintre care se termina cu sterilitate tubara, sunt considerate urmari ale infectiei cu Chlamydia trachomatis. Femeile care sufera de sterilitate tubara in 50% din cazuri au semne de infectie chlamidiana recenta sau suportata. Peste 60% dintre barbatii cu epididimita sunt infectati cu chlamidii. O data cu cresterea frecventei infectiilor provocate de acest agent patogen a crescut brusc si incidenta sarcinii ectopice in toate tarile dezvoltate.Infectia cu Chlamydia trachomatis se considera si o cauza a multor complicatii ale sarcinii, fiind totodata sursa chlamidiozelor la nou-nascuti.Limfogranulomatoza este o boala infectioasa, produsa de Chlamydia trahomatis. Se transmite pe cale sexuala. Perioada de incubatie este de 3-30 de zile. Omul este singura gazda naturala a Chlamydiei trahomatis. Se vizualizeaza prin coloratie Giemsa. Chlamydiile nu penetreaza pielea sau mucoasa intacta. Poarta de intrare poate fi chiar si o leziune mica.Chlamydia trahomatis are 15 serotipuri. Tipurile A, B si C produc trahomul, tipurile D-K produc chlamidiaza urogenitala. Ambele tipuri afecteaza uretra, cervixul, endometrul si mucoasa trompelor uterine. Tipurile LI, L2, L3 afecteaza tesutul limfatic si provoaca aparitia limogranulomatozei.Limfogranulomatoza se intalneste mai mult in regiunile tropicale. Este o maladie endemica in Estul si Vestul Africii, India, in regiunile Sud-Estice ale Asiei, in America de Sud si regiunea Caraibilor. Poate fi o maladie sporadica in America de Nord, Europa, Australia, majoritatea regiunilor Asiei si in America de Sud.in SUA se depisteaza circa 350 de cazuri pe an, majoritatea la barbati, raportul aproximativ fiind de 6: l fata de femei. Schacheter considera ca aceasta diferentiere sexuala are loc datorita drenarii limfei din regiunea bazinului, care la femeie conduce la adenopatia iliaca profunda, iar la barbati la adenopatia inghinala. Maladia e mai caracteristica persoanelor din localitatile urbane si din paturile sociale inferioare. Ca infectie transplacentara congenitala nu a fost identificata, insa contaminarea la trecerea prin caile de nastere infectate poate aparea.Manifestari cliniceChlamidiaza urogenitala nu are manifestari clinice specifice. De obicei, infectia decurge asimptomatic sau are manifestari clinice nesemnificative. Focarul primar de infectie se afla in uretra, la barbati, si in canalul cervical, la femei. Chlamydia trahomatis poate afecta si alte zone tapetate cu epiteliu cilindric: faringele, rectul, bursele sinoviale, conjunctiva oculara.La barbati, sint inregistrate urmatoarele manifestari clinice: uretrita, epididimita si prostatita. in cazul femeilor: salpingita, oforita, pelviperitonita. Studiile au aratat ca 70% de cazuri de sterilitate tubara sint cauzate de chlamydia trahomatis, care provoaca procese autoimune in organele pelviene. Perioada de incubatie este de 10-14 zile, dupa care, la barbati, apare o secretie mucoasa sau mucopurulenta neabundenta din uretra, iar la femei - din cervix.in cazul limfogranulomatozei apare o eroziune de 5-8 mm, de culoare roz-rosie, cu baza moale, suprafata neteda, nedureroasa, ce se vindeca fara cicatrizare. De obicei, este neobservata. Mai tirziu, poate aparea adenoptia regionala, unilaterala (in o treime dintre cazuri -bilaterala), inflamatorie la palpatie, ce se situeaza pe ambele parti ale ligamentului inghinal. Regreseaza spontan, in 8-12 saptamini.Granulomul inghinalMaladia este cauzata de Klebsiella granulomatis, un bacil Gram negativ ce se coloreaza bipolar. Testele tisulare contin incluziuni intracitoplasmatice (corpii Donovan) vizibili in urma coloratiei Wright.Infectia este raspindita in tarile tropicale si subtropicale.Perioada de incubatie variaza de la 9 la 50 de zile.Donovanoza e frecventa in Guineea Noua de West, India, Bazinul Caraibilor si in alte regiuni tropicale. Patologia e foarte rara in zonele cu clima temperata. Perioada de incubatie variabila si semnele clinice initial fruste conditioneaza raspandirea Donovanozei. Cu toate ca patologia se atribuie maladiilor sexual transmisibile, modul exact de transmitere nu se cunoaste. Manifestari cliniceincepe cu o papula sau cu un nodul subcutanat ce erodeaza si provoaca o ulceratie bine delimitata, nedureroasa. Ulceratia se extinde periferic. Zonele de electiune sint labiile mari, perineul, pubisul, preputul, regiunea inghinala si perianala. Leziunile, de obicei, nu sint insotite de limfoadenopatie. Vaginita bacterianaCaracteristiciEste o boala frecvent intilnita la femeile de virsta reproductiva. in 20-30% dintre cazuri este provocata de o serie de agenti conditionat-patogeni anaerobi, cum ar fi: gardnerrela vaginalis, corynebacteriae, mobiluncus spp., bacteroiddes spp., mycoplasma hominis. in cazurile de dereglare a biocenozei vaginului, scade brusc cantitatea de lacto-bacterii si, respectiv, se creeaza un mediu favorabil dezvoltarii florei conditionat patogene, care si provoaca aceasta maladie.Dezvoltarea vaginozei bacteriene poate fi favorizata de anumiti factori endogeni (schimbari hormonale, scaderea imunitatii, dereglarea biocenozei intestinului) si exogeni (dus vaginal frecvent, lenjerie sintetica, absorbante aromatizate, noi parteneri sexuali, tratament antibacterial, administrare de imunosupresoare, de preparate hormonale, utilizarea DIU). inca nu exista dovezi ca aceasta infectie se transmite pe cale sexuala.Simptomele vaginitei bacteriene constau in inflamatia moderata a mucoasei vaginale, prurit genital, scurgeri genitale moderate cu miros specific.Candidoza vaginalaCaracteristiciCandidoza urogenitala este o problema medico-sociala actuala. Este o infectie ce cuprinde, in special, pielea, mucoasele si anumite organe interne si este cauzata de levuri apartinind genului Candida, mai ales Candida albicans (in 90% de cazuri), Candida glabrata (5%-10%) si Candida tropicalis (3%-5%). Este o infectie conditionat patogena, dezvoltarea ei fiind influentata atit de factori endogeni (dereglari endocrine, imunodeficienta, schimbari reactive in organism, avitaminoze - A, B6, C), cit si de factori externi (utilizare de contraceptive hormonale, imunosupresoare, tratament cu raze, regim alimentar bogat in glucide).in prezent, nu exista o clasificare tipica a candidozei. Sint, totusi, evidentiate doua forme de candidoza: acuta si cronica recidivanta.Candidoza se caracterizeaza prin: secretii caseoase abundente alb-galbui ce adera la peretii vaginului; mucoasa vaginului este hiperimata, edematiata; pH vaginului este acid; uretrita, balanopostita, balanita cu eruptii eritematoase, acoperite cu un strat alb-cenusiu (la barbati). Acest tip de infectie are urmatoarele simptome: prurit genital, disurie, dureri in regiunea organelor genitale externe.Afectiunea poate fi diagnosticata prin microscopia frotiurilor native si colorate, precum si cu ajutorul metodei culturale.Herpesul genitalCaracteristiciHerpesul este, astazi, cea mai raspindita infectie in rindul celor virale. Mai mult de 90% din populatia Globului Pamintesc este purtatoare a virusului herpes simplex I si doar 20% poate avea anumite manifestari clinice. Virusul HS cuprinde, de cele mai multe ori, pielea si mucoasele (in special, zona faciala si organele genitale), dar mai poate afecta sistemul nervos central si conjunctiva oculara. in cazuri rare, VHS I se localizeaza pe organele genitale. Alta forma a virusului - VHS II - afecteaza organele genitale, el fiind contractat pe cale sexuala sau in timpul nasterii. Transmiterea virsului are loc prin contact direct cu leziunile sau secretiile infectate. Eliminarea asimptomatica de virus (70%) duce, la fel, la raspindirea infectiei.Femeile sint cele care, la infectia primara cu herpes, suporta manifestari clinice serioase. Acestea se manifesta, de regula, printr-o dureroasa vulvo-vaginita acuta si prurit genital. Pe mucoasa valvara pot sa apara buchete de vezicule si de eroziuni policiclice, unele aftoide, ce invadeaza colul si vaginul. Eruptia este insotita de ade-nopatie inghinala, disurie. Vindecarea spontana dureaza trei saptamini. La barbati, infectia primara este mai putin severa si are aceleasi manifestari clinice in cazul ambelor tipuri de virus.in jumatate dintre cazuri, herpesul primar poate fi neobservat.in majoritatea statelor dezvoltate, herpesul genital recurent este cea mai frecventa cauza a ulceratiilor genitale. Herpesul poate recidiva in acelasi loc, motivele fiind: depresia imunitara, alte infectii prezente in organism, stresul, imunosupresoarele, menstruatia, sub-nutritia, raporturile sexuale. De cele mai multe ori, reluarea infectiei este caracteristica VHS II. Simptomele recurentului ar fi urmatoarele: senzatiile de arsura si pruritul, urmate la scurt timp de aparitia unei plagi eritematoase, pe suprafata careia apar in doar citeva ore vezicule grupate ce se crustifica, dupa care se vindeca.Herpesul genital pe durata sarcinii poate fi cauza unei infectii grave a nou-nascutului, cum ar fi pneumonia herpetica, ce poate fi contractata in timpul nasterii si care pune in pericol viata copilului.Infectii genitale cu papilomovirusuri umaneCaracteristiciPapilomovirusurile umane sint ADN-virusuri, capabile sa produ-ca proliferarea celulelor epiteliale scuamoase ale pielii si ale mucoa-selor.Din cele 80 de tipuri de virusuri PVU, 45 pot afecta mucoasa organelor genitale si se transmit pe cale sexuala.Epidemiologie: circa 30-50% din populatia adulta este contaminata cu VPU, insa, doar 1-2 % dintre cei contaminati au leziuni clinic vizibile.Deocamdata, singura cale probata de transmitere a acestor virusuri este cea sexuala. Contaminarea de la mama la nou-nascut este intilnita foarte rar.Manifestari cliniceCandiloame ano-genitale:-Candiloame acuminate care afecteaza mucoasa genitala si zona perigenitala. Pe mucoase apar mici formatiuni papiloase, roz-rosietice, nekeratozice, care, datorita maceratiei, capata un aspect albicios, cresc progresiv in numar si dimensiuni, capatind aspect de conopida. Se localizeaza in zonele de frictiune coitala maxima. Se pot raspindi si perianal. Ele pot evolua spontan, dar recidiveaza frecvent.-Condiloamele plane ale colului uterin prezinta o forma aparte de condiloame genitale, care afecteaza colul uterin. Sint dificil de observat, vizualizarea lor fiind posibila in urma aplicarii acidului acetic de 5%. Au un potential oncogen in 30-50% dintre cazuri (vezi cancerul de col). Dintre displaziile cervicale, se asociaza cu infectiile cu VPU, aproximativ 10% evoluind spre carcinom invaziv.-Papuloza bowenoida - leziuni papiloase multicentrice, izolate,de culoare roza, violacee sau bruna, au suprafata neteda,uneori leucocheratinizata, sint specifice printr-o dezorganizare arhitecturala epidermica, cu potential oncogenic sporit.-Condiloma giganta (Buschke-Lowenstein) prezinta o forma tumorala agresiva, care simuleaza epiteliomul invaziv. De regula, tumoarea este benigna si nu metaplazeaza.ScabiaAparitia scabiei presupune prezenta unui parazit femela care sapa un canal in piele in care depune 2-3 oua pe zi timp de o luna,ceea ce determina mincarimi si iritarea pielii.Transmiterea capusei Sarcoptes scabiei are loc prin contact direct corporal, de obicei prelungit; cu toate ca in anumite cazuri, in special in scabia crustoasa (scabia norvegiana), transmiterea poate sa aiba loc si prin hainele sau lenjeria infectata.Capusele sunt capabile sa sape santuri si sa traverseze stratul cornos al persoanei infectate timp de o ora. Hipersensibilitatea la proteazele din fecalele capusei poate genera reactii de hipersensibilitate locala si la distanta.Simptomele sunt reprezentate de mincarimi pe fata interioara a miinilor,intre degete,in regiunea sinilor si a organelor genitale.in privinta tratamentului,acesta se aplica atit partenerilor sexuali,cit si persoanelor care traiesc cu cei infectati de scabie.Lenjeriile si obiectele personale folosite de persoanele infectate necesita dezinfectarea. Infectia cu virusul hepatitei B(HBV)Hepatita B este cauzata de un virus Hepadna (ADN). Virusul este endemic pe intreg globul, nu se refera la comunitati izolate, avand o rata de purtatori foarte inalta (pana la 20%) in particular in Asia de Sud si de Est. Rata inalta de purtatori (pana la 10%) se intalneste, de asemenea, in America Centrala si de Sud, Africa si Asia. Incidenta comunicata a hepatitei B acute: in Europa de Nord-Vest este de l la 100 000 populatie; in Europa de Sud-Vest - 6 la 100 000; in Europa Centrala - 22 la 100 000 si in Europa de Est - 92 la 100 000, cu toate ca adevarata incidenta ar putea fi de 6 ori mai inalta. Este estimat ca anual in Europa au loc l milion de cazuri noi de hepatita B acuta si 90 000 cazuri noi de hepatita B cronica. Purtatorii cronici constituie 5% din populatia generala a Europei de Sud, iar in Europa de Nord rata lor generala oscileaza intre 0,01-0,5%. Totusi, rate de purtatori mult mai inalte sunt intalnite in anumite subgrupuri, inclusiv la utilizatorii de droguri intravenoase, la barbatii homosexuali, la femeile care practica sexul comercial si la migrantii din tarile cu endemicitate inalta.TransmitereaTransmiterea pe cale sexuala are loc la barbatii homosexuali nevaccinati si coreleaza cu eventualitatea partenerilor multipli, sexul anal neprotejat si, de asemenea, cu sexul oro-anal. Transmiterea are loc si dupa un contact heterosexual, de exemplu, rata de infectare a partenerilor permanenti ai bolnavilor de hepatita B acuta este de 18%. Cei care practica sexul comercial sunt expusi la un risc sporit.Alte cai de transmitere sunt: parenteral (sange, produse din sange, utilizatori de droguri folosind aceleasi ace si seringi, impunsaturi de ac) si vertical (de la mama infectata la copil).Infectii sporadice au loc la persoanele fara factori de risc aparenti, in institutiile pentru pacientii cu deficiente mentale si, de asemenea, la copiii in tarile cu endemicitate sporita, dar in aceste cazuri caile de transmitere nu sunt bine intelese.Hepatita D (infectia virala delta, HDV)Agentul reprezinta un virus cu ARN incomplet care necesita invelisul exterior al virusului hepatitei B. Se intalneste doar la pacientii cu hepatita B. Este in mare masura infectia utilizatorilor de droguri intravenoase si a partenerilor lor sexuali, dar si a femeilor angajate in sexul comercial, iar in mod sporadic si a altor grupuri. Se va suspecta HDV in hepatita B, in special cand infectia acuta este severa, daca purtatorii cronici de hepatita B manifesta un atac ulterior de hepatita acuta sau daca boala ficatului la pacientii cu hepatita B cronica progreseaza rapid. in aceasta forma rata de hepatite fulminante este inalta si de progresie a hepatitei cronice in ciroza. Diagnosticul este confirmat de testul pozitiv la anticorpii anti-HDV sau de catre testul HDV-ARN.Infectia cu virusul hepatitei C (HCV)Este un virus ARN din familia Flaviviridae. Este raspandit endemic in toata lumea cu o rata sporita de prevalenta in Asia de Sud si de Est si in Europa de Est. Ratele prevalentelor variaza intre 0,06-1 % la donatorii de sange din Europa de Nord, l ,5-12% in Europa de Sud si de Est si pana la 90% din cazurile utilizatorilor de droguri intravenoase.Transmiterea-Transmiterea parenterala este responsabila de majoritatea cazurilor printre utilizatorii de droguri intravenoase prin folosirea in comun a acelor si seringilor, aceasta realizandu-se si prin transfuziile de sange sau ale produselor din sange (inainte de 1990), precum si prin dializa renala, utilizarea in comun, cu indivizii infectati, a lamelor de ras sau prin impunsaturi accidentale de ac.-Rata transmiterii sexuale este scazuta (aproximativ 0,2-2% la fiecare an de relatie), dar aceasta rata creste daca pacientul in cauza este concomitent infectat cu HIV Se observa o rata sporita (2%) de purtatori intre barbatii homosexuali examinati in clinicile de ITS, dar acest fapt in mare masura este atribuit co-infectiei HIV Exista dovezi ale riscului sporit de infectare la femeile care practica sexul comercial, la fostii detinuti, recipientii de tatuaj si la alcoolici.-Transmiterea verticala (de la mama la fat), de asemenea, are o rata scazuta (5% sau mai putin), preponderent la femeile HCV-ARN pozitive. Rate mai sporite (pana la 40%) sunt inregistrate cand femeia este dublu pozitiva la HIV si HCV, fiind previzibil nivelul inalt de HCV-ARN in serul sanguin.-Vorbind de donatorii de sange, 50% din cei cu infectia HCV nu indica existenta factorilor de risc.Artrita dobindita pe cale sexualaArtrita reactiva (AR) reprezinta o inflamatie sterila a membranei sinoviale, tendoanelor si fasciei cauzata de o infectie la distanta, de obicei, gastrointestinala sau genitala. AR cauzata de o infectie cu transmitere sexuala (ITS) este cunoscuta ca artrita reactiva cu transmitere sexuala (ARTS). Aceasta include sindromul Reiter dobandit pe cale sexuala, descris ca triada uretritei, artritei si conjunctivitei, cu sau fara leziuni cutanate sau a membranelor mucoase, asa ca keratoderma blennorrhagica, balanita/vulvita circinata, uveita, ulceratiile orale, implicatiile cardiace sau neurologice.Infectiile tractului genital inferior in forma de uretrite sau cervicite pot fi asociate cu ARTS, trasaturile obiective caracteristice ARTS fiind prezente in 0,8-4% cazuri, in ce priveste infectiile tractului genital superior, asa ca prostatitele si salpingitele, statutul acestora referitor la ARTS ramane inca incomplet elucidat. Nu exista o asociere directa intre ARTS si infectia HIV, in pofida unor sugestii anterioare cum ca o astfel de legatura ar exista.Mecanismul exact, care leaga agentii infectiosi cu ARTS nu este pe deplin inteles, de aceea legaturile cu microorganismele specifice sunt in parte speculative.-Chlamydia trachomatis, cea mai raspandita cauza identificabila a uretritelor non-gonococice (UNG), este microorganismul cel mai strans corelat cu ARTS, fiind identificat in 35-69% cazuri.-Neisseria gonorrhoeae a fost corelata cu pana la 16% cazuri, acestea fiind distincte de artritele septice gonococice. Rolul exact al acestui microorganism in ce priveste ARTS ramane necunoscut.-Ureaplasma urealyticum a fost corelata in putine cazuri de ARTS.-Un rol cauzal al altor microorganisme patogene si saprofite ale tractului genital este posibil,dar pentru a le evalua inca nu sunt date suficiente.Mecanismul patogeniei ARTS este neclar, totusi se pare ca el implica raspunsul imunologic fata de microorganismele urogenitale. ARTS pare sa fie de 10 ori mai raspandita la barbati decat la femei, cu toate ca diagnosticarea insuficienta la femei ar putea prezenta o problema. Prezenta genei HLA-B27 creste susceptibilitatea catre ARTS pana la 50 de ori.ADN-ul si/sau antigenii de suprafata ai Ch. trachomatis, Ur. urealyticum si ai altor micoplasme ar putea fi detectate in tesuturile articulare la indivizii cu ARTS. Este posibil ca persistenta intra-articulara a microorganismelor viabile sa prezinte un factor important la cauzarea si perpetuarea artritei.Rolul depistarii si tratamentului BST in preventia infectiei cu HIV/SIDADepistarea si tratamentul bolilor sexual transmisibile (BST) poate fi considerata o masura efectiva in preventia raspandirii infectiei cu HIV/SIDA. Ca urmare programele HIV/SIDA, depistarea BST si programele de tratament sunt interdependente, acest fapt este deosebit de important pentru programele ce planifica controlul asupra transmiterii pe cale sexuala a infectiei HIV.Legatura dintre HIV si alte BSTin Statele Unite raspandirea infectiei printre femei pe cale sexuala este in pas cu alte BST. Distribuirea geografica a transmiterii heterosexuale a HIV/SIDA in regiunile de Sud este paralela cu distribuirea geografica a luesului.Indivizii afectati de BST sunt expusi, in cel mai bun caz doi din cinci sa fie infectati cu HIV pe cale sexuala si, mai mult probabil, ei vor transmite virusul pe cale sexuala, decat alti HIV infectati pe alte cai (Wasserheit, 1992).Exista o substantiala evidenta biologica ce demonstreaza ca prezenta cresterii cazurilor de BST majoreaza probabilitatea transmiterii si achizitionarii HIV.- Susceptibilitatea majorata. BST probabil majoreaza succeptibilitatea cu HIV prin doua mecanisme. Ulcerele genitale (sifilis, herpes, chancroid), cauzand leziuni ale tractului genital si pielii, creaza poarta de intrare pentru HIV. BST non-ulcerative (chlamidia, gonorrhea, tri-chomoniasis) majoreaza concentratia celulelor in secretiile genitale, care pot servi ca tinta pentru HIV (celule CD4).-Contagiozitatea majorata. Studiile au demonstrat ca indivizii HIV infectati, ce sunt infectati de alte BST mai mult probabil vor avea virusul in secretiile genitale. Spre exemplu, la persoanele ce sunt infectate cu gonorrhea si HIV, de doua ori mai mult creste cantitatea de virus in secretii comparativ cu infectatii doar cu HIV. Plus la toate, concentratia HIV in sperma creste de zece ori la persoanele infectate cu gonorrhea si HIV comparativ cu persoanele infectate numai cu HIV.Controlul BST micsoreaza raspandirea infectiei cu HIVO noua realitate din studiile de interventa indica ca depistarea si tratamentul BST poate substantial reduce transmiterea HIV la nivel de individ si comunitate.-Depistarea si tratamentul BST reduce abilitatea individului sa transmita HIV.-Depistarea si tratamentul BST reduce raspandirea infectiei cu HIV in cadrul comunitatilor.Capitolul IIHIV/SIDASIDA este maladia provocata de catre HIV. Reprezentind manifestarea finala, grava, a infectiei cu HIV, o boala cronica, cu evolutie indelungata si imprevizibila. Cele mai multe persoane HIV infectate au evoluat catre SIDA si deces, de obicei, in decurs de citiva ani. Persoanele care au SIDA sunt foarte sensibile la multe boli periculoase pentru viata, numite infectii oportuniste si la anumite forme de cancer.Ea este o problema pentru intreaga omenire, o boala incurabila si fara remedii specifice de profilaxie.SIDA este o boala care da timp pentru a muri si da timp mortii sa traiasca.Ce este HIV?H -Human (uman) - numai oamenii il pot aveaI Imunodeficientei distruge sistemul imun al organismuluiV -Virus - un agent patogen care cauzeaza o anumita boalaVirusii sunt agenti infectiosi ai bacteriilor, plantelor si ai animalelor inclusiv ai (celui mai evoluat) - omului. Reprezinta entitati de sine statatoare, vii, de dimensiuni foarte mici, cu structura foarte simpla, incapabile sa creasca si sa se inmulteasca altfel decit prin parazitarea celulelor vii cu organizare complexa. Virusii patrund in celule, se dezvolta, se multiplica, dezorganizind si omorind, in final, celula.Ce este SIDA?S - Sindrom - ansamblul simptomelor, semnelor care caracterizeaza o boalaI - Imuno - ceea ce tine de imunitate, de apararea pe care organismul si-o poate asigura fata de agresori, fata de agentii inductori de boalaD - Deficienta - slabirea capacitatii de aparare a sistemului imunitarA - Achizitionat - dobindit, cistigat in cursul vietii. (Daca impreunarea celor 4 initiale ar respecta regula, Sigla in limba romana ar fi "SIDD": Sindromul de Imuno-Deficienta Dobandita. S-a retinut insa prin folosirea curenta sigla SIDA, care are avantajul de a evita pronuntarea grea a celui de al doilea D, fiind eufonica.)Diferenta dintre imunitate si imunodeficientaImunitatea reprezinta proprietatea organismului de a se apara de diversi agresori externi (bacterii, virusi, paraziti, ciuperci) prin intermediul unor celule si al anticorpilor specifici (produsi de alte celule specializate); se induce, deci o stare de rezistenta specifica fata de actiunea unui agent inductor de boala.Imunodeficienta congenitala (ereditara) sau castigata (dobandita) in cursul vietii reprezinta o stare anormala, patologica, ce se manifesta prin disfunctii, reduceri ale capacitatii de aparare a organismului. Imunodeficienta cistigata apare, insa ca urmare a unei cauze externe care actioneaza asupra sistemului imunitar. Una din cele mai importante cauze ale imunodeficientei cistigate este infectarea cu virusul HIV. Imunodeficienta se exprima in diverse niveluri de gravitate si poate ataca diverse componente ale sistemului imunitar.Termeni care se refera la sistemul imunintarAntigen -orice "parte" din structura unui agent patogen, orice "macromolecula", in sens larg, capabila sa stimuleze sistemul imunitar si sa-i faca sa riposteze, fie prin producerea de anticorpi specifici (pot bloca actiunea daunatoare a antigenului care le-a indus aparitia), fie prin instruirea unor celule capabile sa recunoasca si sa actioneze impotriva antigenului fata de care s-au instruit.Anticorp -a carui aparitie se datoreaza stimularii sistemului imunitar de catre antigen, reprezint o structura proteica de dimensiune mici, prezenta in "singe", circulind o data cu acesta in tot organismul, capabil sa se "lege" specific de antigenul care i-a indus aparitia si sa-i blocheze actiunea vatamatoare. Anticorpul care intervine in apararea imuna se numeste anticorp protector tot asa cum antigenul care i-a determinat aparitia se numeste antigen protector. Subliniem cele de mai sus pentru faptul ca un agent infectios poate contine multe parti din structura sa cu proprietati antigenice (multi epitopi) care induc aparitia de anticorpi al caror rol nu este de protectie, putind insa folosi ca un semn (marker) al infectiei sau bolii.Infectie - organismul uman, de-a lungul vietii vine in contact cu mediul exterior, mediu din care fac parte si microorganismele patogene. Un microorganism care a patruns printr-una din "portile de intrare" ale organismului, in organism este "intimpinat" de apararea imuna, putind fi distrus si eliminat. Daca apararea nu face fata, microorganismul se multiplica, prezenta lui in organism, fiind urmarea unui echilibru intre agresivitatea agentului si mijloacele de aparare ale organismului. Aceasta stare biologica de echilibru se numeste "infectie persistenta", germenele patogen prezent se multiplica si se elimina in absenta oricarui semn, simptom de boala.Boala - Reprezinta totalitatea reactiilor locale sau generale ale unui organism al carui sistem de aparare a fost incapabil sa distruga, sa elimine agentul patogen patruns in organism. Este o stare biologica anormala, o destabilizare a echilibrului normal al organismului, ce reprezinta starea de sanatate.Boala infectioasa - Orice modificare in structura si in functionarea normala a unui organism, orice abatere deci de la un echilibru normal, determinat de actiunea unor agenti infectiosi si transmisibili de la o persoana la alta.Sistemul Imunitar - Sistemul imunitar constituie un intreg complex de aparare a organismului impotriva agentilor infectiosi, straini de organism; numarul agentilor infectiosi cu care s-a confruntat si se poate confrunta organismul uman este foarte mare. in evolutia speciei umane contactul cu agentii infectiosi a constituit si constituie un permanent factor de presiune care a determinat si determina selectarea raspunsului imunitar convenabil supravietuirii speciei. Organismul este obligat sa faca fata multor agresori:-microbi (bacterii, virusi, paraziti, ciuperci)-celule straine (de exemplu, cele transplantate - grefe)-celule care prin transformare maligna (canceroasa) devin "straine" si deci devin tinta apararii imune.Sistemul imunitar este capabil sa repereze, sa recunoasca si sa identifice agresorii, preluindu-si sarcina de a-i distruge sau de a le neutraliza actiunea.Cum afecteaza HIV corpul umanVirusul Imunodeficientei Umane ataca direct sistemul imunitar, sistemul de aparare al organismului care de regula inlatura, elimina multi agenti infectiosi, asigurindu-i protectie, stare de rezistenta de-a lungul vietii. Distrugind treptat sistemul de aparare, virusul imunodeficientei umane este cauza principala, desi indirecta, a tuturor complicatiilor care apar ulterior. Virusul nu omoara prin actiune directa, ci prin intermediul unor microorganisme, prezente in mediul exterior, care gasesc in organismul infectat si lipsit de aparare "o prada usoara".Virusul HIV face parte dintr-o familie speciala denumita "Retroviridae". Ca orice organism viu, capabil de inmultire, virusii contin un "genom" constituit fie dintr-o macromolecula de acid dezoxiribonucleic (ADN), fie ribonucleic (ARN), detinator al informatiei genetice care face ca descendentii sa fie asemanatori parintilor.in celulele animale si umane, genomul este constituit numai din ADN, singurul detinator al informatiei genetice. Acesta are rol de "matrice"; prin intermediul unei enzime transcrie informatia genetica si produce acizi ribonucleici "mesageri" (ARNm), capabili sa transmita mai departe "proiectul" dupa care se construiesc in celula proteinele structurale functionale.Diferit de celulele cu organizare complexa, HIV poseda insa un genom care contine numai acid ribonucleic (ARN). Ca sa infecteze o celula umana, al carui genom este reprezentat de ADN, are nevoie de o enzima ("transcripteaza") de transcriere a propriului mesaj genetic care sa inverseze fluxul normal de transcriere a informatiilor genetice; aceasta enzima va actiona deci invers decit enzima existenta in celulele umane (ADN > transcripteaza > ARN) fiind denumita "revertranscripteaza" (ARN > revertranscripteaza > ADN-copie). Aceasta revertranscriptare permite ca ADN-ul viral (provirusul) "copiat" dupa ARN-ul viral sa se integreze in genomul celulei infectate, unde se poate mentine perioade indelungate, fara a se evidentia (stare latenta); sub aceasta forma, el este la adapost, ascuns de atacul anticorpilor si al celulelor apararii imune. Prezenta revertranscriptarii reuneste toti virusii in ceea ce s-a denumit familia "Retroviridae". intr-un organism care nu are HIV si care are sistemul imunitar sanatos, celulele albe ale singelui si anticorpii ataca si distrug oranismele straine care intra in corp, in asa fel ocrotind corpul impotriva infectarii. Aceasta reactie imunitara normala este coordonata de celululele albe ale singelui, numite "CD4 limfocite". Din pacate, odata ce a intrat in organism, HIV ataca aceste celule. Virusul intra in aceste celule CD4 si le foloseste pentru a face copii ale propriului organism, in esenta, transformind fiecare celula CD4 intr-o fabrica de producere HIV. Cind aceste noi copii de HIV sunt produse, ele explodeaza din celula gazda CD4, intra in circuitul singelui si cauta celule CD4 pentru a le ataca si de a continua procesul. De fiecare data cind HIV este in celula CD4, aceasta celula gazda este omorita, in asa fel distragind sistemul imunitar al organismului. Pentru a putea lupta cu acest proces, sistemul imunitar produce aproape 2 miliarde de celule CD4 pe zi, insa, cu toate acestea, pot fi produse zilnic aproximativ 10 miliarde de particule noi de HIV.Fara tratament, cantitatea virala (cantitatea virusilor in plasma singelui) va continua sa creasca si numarul de CD4 va scadea considerabil, pina in momentul in care sistemul imunitar al organismului nu va mai putea lupta cu virusul. intrucit numarul celulelor de CD4 scade in permanenta, individul infectat va dezvolta o deficienta imunitara aspra, ceea ce inseamna ca organismul lui nu mai poate combate eficient virusii si bacteriile cu care vine in contact, lasind corpul vulnerabil la diferite boli si infectii.Progresarea HIV poate fi impartita in 4 perioade:Seroconversie - Aparitia in singele celui infectat a anticorpilor specifici anti-HIV, ca urmare a contactului dintre virus si sistemul imunitar. Seroconversia nu se produce imediat, dupa contactul virus - sistem imunitar, necesitind o perioada de timp, variabila ca durata, de care organismul are nevoie ca sa produca anticorpii specifici. in cazul infectiei cu HIV, aparitia anticorpilor necesita 4-12 saptamini din momentul infectarii.Prin seropozitivitate se intelege prezenta in ser a anticorpului sau/si a antigenului. A fi HlV-pozitiv sau seropozitiv este, deci, sinonim cu prezenta anticorpilor specifici in serul persoanei testate, dupa cum HlV-seronegativ atesta absenta anticorpilor specifici in serul testat in momentul recoltarii probei de singe. Perioada de latenta dintre momentul contagierii si cel al seroconversiei ne obliga sa tinem cont de momentul recoltarii, rezultatele testului referindu-se la prezenta sau absenta anticorpilor numai la data recoltarii probei.Perioada fara simptome- HIV ramine activ in organism, dar simptomele nu sunt aparente. Aceasta perioada poate dura de la citeva luni pina la multi ani. Perioada cu simptome- persoana infectata nu se simte bine si sufera din cauza infectiilor care nu sunt specifice pentru HIV, dar sunt cauzate de bacterii si virusi care inconjoara zilnic organisul uman. Simptomele pentru SIDA si pentru HIV sunt cauzate de conditii speciale, de infectii si tumori, care insa nu sunt cauzate direct de HIV.SIDA (Sindromul Imunodeficientei Achizitionate)- Un organism sanatos are injur de 800 -1200 de celule CD4 pe mililitru cub in singe. Cu scaderea acestei cantitati, individul devine foarte vulnerabil la viitoare infectii. Cind cantitatea de CD4 a unui individ seropozitiv ajunge mai jos de 200 de mililitri cubi in singe, aceasta persoana poate fi clasificata ca bolnava de SIDA. SIDA este o conditie cronica, amenintatoare pentru viata, care apare ca rezultat al distrugerii sistemului imunitar, si care nu este o boala specifica, dar mai degraba o "colectie"de boli care afecteaza organismul si la care nu poate raspunde sistemul imunitar slabit.Infectiile oportunisteInfectiile oportuniste sunt infectiile care apar atunci cind sistemul imunitar nu poate reactiona. Acestea sunt cauzate de agenti patogeni care, de obicei, sunt manevrati de sistemul imunitar, dar care nu evita "ocazia" de a cauza o boala daca sistemul imuntar a fost slabit, intr-un organism cu sistemul imunitar sanatos, aceste infectii nu ar fi amenintatoare pentru viata. Insa, intr-un individ seropozitiv, aceste infectii pot fi fatale, din cauza incapabilitatii sistemului imunitar de a lupta cu infectiile care cauzeaza boala.Pentru seropozitivii (oamenii care sunt infectati cu HIV), este recomandat de a evita contactele cu alte persoane infectate HIV ca si cu alte persoane suferinde de boli infectioase. Cu cit sistemul de aparare va fi mai putin solicitat de alti agenti infectiosi, cu atit isi va pastra o mai mare disponibilitate de a se apara de HIV. S-a semnalat existenta la acelasi seropozitiv a unor mutanti, tulpini diferite de HIV, care pot accelera evolutia catre boala atit a infectatului, cit si a reinfectatului. Mai mult, ca urmare a tratamentului antivirus, pot aparea mutanti rezistenti la actiunea acestuia; daca un seropozitiv se reinfecteaza cu asemenea mutanti, nu va putea beneficia de tratamentul chimioterapeutic respectiv, virusul "propriu" fiind deja rezistent la actiunea respectivului tratament.Seropozitivii trebuie informati exact, pentru a cunoaste riscul inerent reinfectarii si a-i determina sa-si schimbe comportamentul, a evita epuizarea sistemului imunitar propriu prin prevenirea infectiilor de orice gen, a stresului si oboselii; aceste masuri se impun pentru incetinirea evolutiei infectiei catre boala. Exemple de comportament obligator pentru seropozitivii sunt: sex protejat, alimentatie sanatoasa, abandonarea fumatului, evitarea consumului de alcool si a utilizarii drogurilor.Transmiterea infectiei HIVHIV se afla in singe (inclusiv in singele menstrual), sperma, secretiile vaginale si ale colului uterin, in laptele matern. HIV este prezent de asemenea si in lichidele aditionale ale corpului cu care pot veni in contact lucratorii medicali: lichidul care inconjoara creierul si maduva spinarii, lihidul care inconjoara incheieturile oaselor si lichidul care inconjoara un fat nenascut. Virusul poate fi transmis numai de la o persoana infectata la o alta persoana, daca oricare dintre aceste lichide intra in celalalt corp. HIV nu se poate reproduce in afara organismului uman si moare la citeva minute dupa ce este expus in contact cu aerul. Desi virusul este prezent si in alte lichide ale corpului persoanei infectate, cum ar fi : saliva, lacrimile, urina, secretiile nazofaringiene si transpiratia, nivelul sau este prea scazut pentru a fi infectios. Este foarte important de inteles ca aflarea unei cantitati mici de HIV intr-un lichid al corpului, nu inseamna ca HIV poate fi transmis prin acest lichid. Contactul cu lacrimile, saliva sau transpiratia nu a fost niciodata o dovada de trasmitere a infectiei HIV.HIV poate fi transmis prin urmatoarele cai:Contactul sexual- HIV este prezent in sperma sau in secretiile vaginale ale unei persoane infectate. Infectiile pot aparea prin patrunderea spermei in corpul partenerului. Transmiterea poate avea loc prin picaturi mici care se pot dezvolta in rect sau vagin in timpul unui contact sexual, in general, persoana care primeste sperma de la o persoana infectata are un risc mai inalt decit persoana care introduce sperma in corpul unei persoane infectate. Cu toate acestea, persoana care introduce penisul in corpul partenerului infectat este suspus unui risc, intrucit HIV poate intra in corp si prin uretra (deschizatura de la virful penisului) sau prin rani usoare, zgirieturi sau rani deschise pe penis. Infectiile pot fi posibile, de asemenea, prin folosirea acelorasi dispozitive sexuale care nu au fost spalate intre utilizari sau nu au fost acoperite cu un prezervativ.Riscul infectarii cu HIV prin contacte sexuale este mult mai ridicat daca partenerul care nu este infectat cu HIV este infectat cu o alta boala sexual transmisibila (BST). Riscul inalt exista daca BST cauzeaza rani deschise pe piele (cum ar fi sifilisul sau herpesul) sau daca nu (cum ar fi gonoreea). Daca BST cauzeaza iritatii ale pielii, aceste rani sau dureri fac ca HIV sa intre mai simplu in organismul uman in timpul contactului sexual. Cu toate acestea, chiar atunci cind BST nu cauzeaza rani sau dureri , infectarea poate stimula o actiune imunitara care face posibila transmiterea HIV. De asemenea, daca o persoana seropozitiva este infectata si cu o alta BST, aceasta persoana este de trei ori mai capabila transmita HIV prin contact sexual decit o persoana numai seropozitiva. in sfirsit, daca exista vreun contact cu singele in timpul sexului, acesta sporeste riscul infectarii. De exemplu, poate fi singe in vagin daca contactul este in timpul ciclului menstrual al femeii. De asemenea, poate fi singerare in timpul sexului anal.Cai de transmitere sexuala a infectiei HIV:Vaginala- Daca un barbat seropozitiv are relatii sexuale fara a folosi unprezervativ, lichidul infectat poate fi transmis in singele femeii printr-o ranireusoara in interiorul corpului ei. Aceasta ranire poate fi atit de mica, incit femeia nici sa n-o simta. Daca o femeie seropozitiva intretine o relatie sexuala fara prezervativ, HIV poate ajunge in singele barbatului printr-o usoara ranire pe penis sau prin intrarea in tubul care este in penis.Anala- Daca doua persoane au relatii sexuale anale, riscul de infectare este mai mare decit in timpul relatiilor sexuale vaginale. Stratul interior al anusului este mai sensibil decit cel al vaginului si poate fi ranit mai usor in timpul relatiei sexuale.Orala- Riscul transmiterii este mai scazut pentru aceasta cale de activitate sexuala, insa riscul oricum exista. Sperma infectata sau secretiile vaginale pot intra in corpul persoanei care realizeaza sexul oral, daca aceasta persoana are mici taieturi sau rani in/pe gura.Contactul singe de la singetranfuzii de singe - HIV poate fi transmis prin singe si produse de singe obtinute prin transfuziile de singe.folosirea acelorasi seringi-Folosirea instrumentelor pentru drogurile intravenoase cu mai multe persoane il pune pe consummator la un risc inalt, pe linga alte boli infectioase cum ar fi hepatita. Transmiterea HIV poate fi prin ace si seringi care sunt contaminate cu singe infectat. La inceputul fiecarei injectari intravenoase, singele este introdus in ace si seringi. Refolosirea unui ac sau a unei seringi de catre un alt consumator de droguri are un risc inalt in transmiterea HIV, pentru ca singele infectat poate fi injectat direct in circuitul sanguin al unei persoane neinfectate. Desi se considera ca HIV moare dupa citeva minute de la expunerea lui in aer, unele studii arata ca el poate supravietui pentru un timp indelungat intr-o seringa folosita. Pentru a reduce riscul infectarii, echipamentul pentru injectare trebuie sa fie sterilizat. Transmiterea poate avea loc prin introducerea in solutia drogului a unor seringi care contin singe contaminat, prin refolosirea apei, dopurilor, a lingurilor sau a altor vase pentru a dizolva drogurile in apa si de a incalzi solutiile. De asemenea, virusul se poate transmite si prin reultilizarea tampoanelor de vata sau filtrelor de tigari folosite pentru a filtra particulele care pot bloca acul.accidente cu ace- mai putin de 1% din indivizi care capata rani cu acelecontaminate cu HIV devin infectati.transplante de organe- Riscul transmiterii prin organe sau a transplantelor de organe este foarte mic pentru ca toate donarile de organe trebuie testate pina a fi transplantate.printr-un echipament dental sau chirurgical nesterilizat- riscul transmiterii printr-un echipament dental sau chirurgical nesterilizat este foarte nesemnificativ.sarutul indelungat - saratul este considerat o activitate cu risc mic pentrutransmiterea HIV. Saliva din gura poate sa ajute la distrugerea HIV, iar si cantitatea virala prezenta in saliva nu este suficienta pentru a cauza transmiterea la un individ care inghite saliva unei persoane seropozitive. Cu toate acestea,sarutarile prelungite au un potential de a deteriora gura sau buzele, permitind infectiei HIV sa treaca de la singele unei persoane infectate la singele unei persoane neinfectate. Transmiterea este posibila, in special, pentru persoanele care au gingii singerinde. De la mama la fatExista trei cai prin care copiii si fatii pot deveni infectati cu HIV:-in uter- Infectarea poate aparea cind fatul dobindeste HIV prin lichidul sau singele infectat de la mama (cind nu este nascut inca).-in timpul nasterii- copilul este intr-un contact direct cu secretiile vaginale sau singele infectat in canalul de nastere.-alaptarea- HIV este prezent si in laptele matern al unei mame infectate si poate fi transmis la copil in timpul alaptarii.Pentru ca infectarea cu HIV sa aiba loc, singele infectat, sperma sau secretiile vaginale trebuie sa intre in corpul unei persoane. Infectarea cu HIV nu va avea loc prin contact simplu.Caile prin care infectarea cu HIV nu este posibila sunt:-imbratisare-Dans-Stringere de mana-Contactul cu lacrimile sau transpiratia unei persoane infectate.-Mincarea in comun, folisirea acelorasi stergare, scaldatul in acelasi bazin cu apa sau folosirea pisoarelor impreuna cu o persoana infectata.-Muscaturile de insecte.-Sarutul pe obraz cu o persoana infectata.-Donarea de singe.Riscul unei persoane de a se infecta cu HIV este inalt daca:-intretine relatii sexuale neprotejate cu mai multi parteneri.-Are o relatie sexuala neprotejata cu o persoana infectata.-Are o alta boala sexual transmisibila cum ar fi sifilisul, herpesul, gonoreea sau bacteriile vaginale.-Utilizeaza unele si aceleasi ace in timpul drogarii intravenoase. -A primit singe netestat.Prevenirea Transmiterii HIV:-in timpul contactului sexual:Desi nici un act sexual nu este considerat 100% sigur, sexul sigur implica gasirea cailor intime, pentru scaderea riscului de transmitere HIV sau BST. Cea mai sigura metoda ramine abstinenta sexuala sau evitarea activitatii care nu expune o persoana la lichidele corpului. Pentru sexul vaginal, anal si oral, folosirea barierelor (prezervativele feminine si cele masculine) poate reduce considerabil riscul transmiterii HIV. Pentru evitarea riscului in timpul sexului oral, este foarte important de a nu introduce sperma sau lichidul vaginal in gura si de a fi sigur ca gura persoanei date nu are singerari de gingii, rani sau dureri.-Contactului singe de la singeTransfuzii de singe- demonstreaza ca singele a fost testat anti HIV si alte BST care sunt transmise prin singe.Utilizarea acelor in comun- niciodata nu reutilizati sau folositi in comun seringi,apa sau alte ustensile pentru preparea drogurilor, ci folositi numai seringile primite de la o sursa sigura (farmacii si programe de schimb special de ace). Daca sunteti nou si seringile sterile si alte ustensile pentru injectari nu sunt la indemina,atunci intregul echipament trebuie sterilizat inainte de reutilizare. Chiar si o cantitate mica de singe pe miini, pe aragazuri, pe filtre sau in apa simpla, poate fi in de-ajuns pentru a infecta un alt consmumator de droguri, daca este contactul dintre acestea si singele persoanei. Curatarea seringelor nu distruge intotdeauna HIV, prin urmare, daca este posibil, trebuie folosita o noua seringa.Accidente cu ace- in timpul lucrului cu ace, trebuie sa fiti atenti la punerea lor intr-un loc sigur. -De la mama la copilDaca o mama seropozitiva primeste medicamente antiretrovirale in timpul sarcinii, naste prin operatie cezariana si nu alapteaza copilul, atunci riscul transmiterii este foarte scazut.in uter - pentru a micsora riscul ca HIV sa fie transmis la fat in timpul nasterii,mama insarcinata trebuie sa primeasca medicamentele antiretrovirale -nevirapine.in timpul nasterii - nasterea trebuie sa fie facuta prin operatia cezariana,prevazind faptul ca are loc intr-un mediu steril, ceea ce reduce riscul de transmitere a infectiei HIV la copil.alaptarea - femeile seropozitive nu trebuie sa-si alapteze copiii, pentru a reduce riscul de transmitere HIV la copil.Daca ne-am intepat cu o seringa abandonata si, probabil, contaminataCele mai expuse ramin persoanele neavizate (mai ales copii) care, gasind seringi abandonate, se pot intepa accidental.Riscul de transmitere este sub 1%, deci mic! Totusi masurile de prevenire trebuie luate dupa cum urmeaza:-se exercita presiune in jurul intepaturii pentru a exprima singe si a indeparta pe cit posibil inoculul infectant;-se dezinfecteaza abundent cu alcool etilic 70%; apa oxigenata 3%-prezentarea la serviciul medical pentru profilaxia hepatitei virale B (vaccinare, eventual);-solicitarea testarii pentru punerea in evidenta a anticorpilor anti HIV imediat si la 3-6 luni de la intepare.in toata aceasta perioada, persoanele in cauza se vor comporta ca si cum ar putea fi infectati, pentru a nu difuza infectia (nu se doneaza singe, organe, sperma; contactele sexuale vor fi protejate prin utilizarea prezervativului).Cit timp si in ce conditii virusul HIV poate supravetui in afara organismului uman?Virusul imunodeficientei umane nu face parte din grupa virusilor rezistenti in conditiile mediului ambiant (in afara organismului). Virusul este foarte sensibil la actiunea caldurii fie ca ne referim la caldura umeda (fierbere, vapori de apa sub presiune) sau la caldura uscata (cuptorul cu aer cald). Fierberea (100C) il inactiveaza in citeva minute, durata recomandata de 20-30 minute, oferind siguranta deplina. In activitatea medicala curenta sterilizarea fie la autoclav (vapori sub presiune), fie la cuptorul cu aer cald, in conditiile si durata prescrisa este pe deplin asiguratorie. Virusul rezista la actiunea radiatiilor, inclusiv a celor ultraviolete. Radiatia solara (calorica si ultravioleta) in functie de durata expunerii, concentratie etc., poate sa scada durata supravietuirii; nu constituie o metoda sigura de inactivare. Virusul este inactivat rapid (30 minute) de substantele chimice utilizate curent in decontaminare (dezinfectie): aldehida formica (formol), aldehida glutarica, apa oxigenata, alcoolul etilic 70% (chiar denaturat), iodul (iodoform), sapunul cu 0,5% fenol, substantele clorigene (hipocloritul de sodiu, de calciu, cloramina si alte substante care contin clor).in seringi utilizate (si reutilizate fara sterilizare), virusul poate rezista si 10 zile, la adapost de uscaciune (partea terminala al seringii utilizata intravenos, mai pastreaza urme de singe coagulat care "astupa" si mentine umiditatea).Originea Virusului Imunodeficientei UmaneOriginea geografica exacta a infectiei cu HIV ramine inca in discutie. Controverse persista, neexistind date si argumente stiintifice certe, intrebarea vizeaza atit originea virusului (cum si cind a aparut, care ii sunt ascendentii), cit si originea geografica a acestuia (unde, in ce regiune a globului si-a facut aparitia). Interesul cunoasterii originii virusului nu este numai unul academic (a sti!), ci si unul practic, deoarece cunoasterea stramosului (precursorul evolutionar), care a indus imunitatea necesara supravietuirii, ar putea sa ne indice drumul de urmat in cercetare in vederea obtinerii unui vaccin curativ (tratament) sau profilactic (vaccinare preventiva).Se pare ca originea geografica a virusului este Africa Centrala, deoarece:-seruri recoltate de la om (din Africa) si pastrate la congelator s-au dovedit H1V-pozitive. Cel mai vechi ser dateaza din 1950. Persista insa indoiala referitoare la un eventual rezultat fals pozitiv, data fiind vechimea serului.-dintr-un lot de seruri recoltate in 1976 in Zair si pastrat la congelator, s-a izolat si identificat virusul imunodeficientei umane;-in SUA, nu s-au gasit seruri pozitive recoltate inainte de 1968-70, ci numai dupa,serurile provenind in aceste cazuri numai de la grupele de risc (homosexuali si dependenti de droguri) initial infectate;-au fost cercetate foi de observatie ale unor bolnavi decedati prin boli care apar frecvent in cadrul sindromului imunodeficientei dobindite, in SUA si Europa de Vest. Au fost puse in evidenta multe cazuri "suspecte" dar, in absenta serurilor de la acestia,suspiciunile au ramas simple presupuneri, desi acestea nu exclud posibilitatea;-a fost izolat si identificat de la maimute salbatice (maimuta verde africana -Cercophitecus ethiops), un retrovirus denumit SIV inrudit cu HIV-II; 60% din maimutele acestei specii, capturate din jungla, s-au dovedit infectate. Virusul SIV nu imbolnaveste aceasta specie, dar injectat la o alta specie de maimute (Macaccus) induce aparitia sindromului de imunodeficieta dobindita. Faptul sugereaza existenta in trecut (cind?) a unei epizootii careia i-au supravietuit numai maimutele care s-au adaptat; "trecerea" virusului la om (in mod cert, o mutanta), nefiind exclusa, maimutele constituind in Africa un vinat comestibil. Controversa ramine, fiind foarte dificil de a trage concluzii valide.Istoria epidemiei HIV/SIDAin ultimele decenii in medicina s-a produs o adevarata revolutie: succesele vaccinarii, aparitia unor noi antibiotice foarte active, implementarea in practica clinica a noilor metode de diagnosticare au permis omenirii sa se debaraseze de un sir de boli infectioase grave. Insa acest fapt a deschis calea si acelor microorganisme, in special virusi, care anterior niciodata nu se manifestau activ, incepand cu anii 1970, au fost descrise mai bine de 30 de maladii necunoscute pana atunci: hepatitele B si C, febra lui Ebol, febra Nilului de Vest, pneumonia atipica (SAPS) si multe altele, inclusiv si infectia HIV.Epidemiile noilor maladii sunt precedate de constatarea unor cazuri izolate: noul agent patogen asteapta conditii favorabile pentru raspandirea sa. in mod analogic au evoluat si epidemiile de ciuma si holera in Evul Mediu, cele de sifilis - in Epoca Renasterii, cele de gripa - la finele secolului XVIII.Cateva cazuri, similare prin tabloul lor clinic cu SIDA, au fost descrise in anii 1950, 60 si 70. Mai mult chiar, in unele mostre de sange, prelevate de la acesti bolnavi si conservate in stare congelata pana in anii 1980, au fost depistati anticorpi la HIV. Cu tot numarul mare de dovezi si probe, adunate de savanti in sprijinul diferitelor versiuni, pana in prezent nu exista o opinie unica privind originea virusului sau privind cauzele raspandirii impetuoase a infectiei HIV la finele secolului XX.Principalele evenimente din istoria epidemiei1979 Medicii din New-York si Los-Angeles au remarcat unele dereglari neobisnuite ale sistemului imun la un sir de pacienti - barbati homosexuali: cazuri serioase de herpes genital, cancer al vaselor sanguine (sarkomul Kaposi) si o forma rara de pneumonie (pneumocistoza).1982Centrele federale americane pentru controlul morbiditatii (CDC) au introdus in registrul de boli o noua maladie: sindromul imunodeficientei achizitionate - SIDA (AIDS - "acquired immune deficiency syndrome"). A fost stabilita legatura SIDA cu hemotransfuziile, cu injectarea intravenoasa a drogurilor si cu infectiile congenitale. Totodata, cercetatorii si medicii practicanti din SUA si Europa Occidentala au ajuns la urmatoarea concluzie: e posibil ca drept cauza a SIDA sa fie un virus transmisibil pe cale sexuala. Maladia a fost descrisa si a inceput sa fie studiata activ.in Marea Britanie a fost inregistrat primul caz letal de SIDA. Barbatul decedat era homosexual. Cu numele acestui om a fost intitulata una din cele mai prestigioase organizatii din Marea Britanie, care activeaza in domeniul HIV/SIDA Terrence Higgins Trust.1983Grupul doctorului Luck Montagnier de la Institutul Pasteur din Paris a identificat virusul limfotrop T-celular (LAV). in acelasi timp, in SUA grupul doctorului Robert Gallow de la Institutul National al Sanatatii a depistat un virus, numit virusul T-limfotrop uman de tipul III (HTLV3), care s-a dovedit a fi absolut identic cu cel depistat in Franta. A fost acceptata denumirea HIV - virusul imunodeficientei umane (HIV - "human immunodeficiency virus"). HIV este considerat agentul care provoaca SIDA.in SUA, timp de un an, au decedat din cauza SIDA circa o mie si jumatate de oameni.Investigatiile au aratat ca SIDA este raspandita pe larg in Africa si printre heterosexuali.1984Ryan White, adolescent, bolnav de hemofilie, din initiativa parintilor colegilor lui, este izgonit din scoala din Kokomo, Indiana, din cauza ca este bolnav de SIDA (ulterior acest caz a devenit un exemplu de cea mai salbatica reactie a societatii la o epidemie). Pana la sfarsitul scurtei sale vieti, Ryan, cu sprijinul parintilor sai, a incercat sa explice societatii americane ca SIDA nu este transmisibil prin contacte habituale. Astazi este considerat erou in tara sa.1985in URSS au fost depistate primele cazuri de SIDA la studentii straini, care isi faceau studiile in institutiile sovietice de invatamant superior. S-a constatat ca HIV se transmite prin lichidele biologice ale organismului: sange, sperma, secretie vaginala si lapte matern. Cercetarile au mai demonstrat ca virusul imunodeficitar se contine si in celulele creierului si ale lichidului cefalorahidian.Directia federala pentru controlul produselor alimentare si al preparatelor medicinale din SUA (FDA) a aprobat primul test pentru depistarea anticorpilor la HIV - reactia de imunofluorescenta (RIF).in SUA si Japonia a inceput sa fie controlat la HIV sangele donatorilor si preparatele din sange.in SUA, timp de un an, au fost inregistrate 6972 de decese din cauza SIDA.in Statele Unite se efectueaza primele testari clinice ale medicamentelor pentru combaterea infectiei HIV. In iulie a inceput experimentarea zidovudinei (AZT sau ZDV), care a devenit unica speranta a persoanelor infectate cu HIV si a bolnavilor de SIDA pentru urmatorul deceniu.1987in Uniunea Sovietica a fost anuntata oficial inregistrarea primului caz de SIDA, depistat la un cetatean al tarii. Acesta era un homosexual care lucrase timp indelungat ca traducator militar intr-o tara din Africa.in Republica Moldova , in anul 1987, a fost inregistrat primul caz de infectie cu HIV.La 25 august 1987, Presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS A. A. Gromako semneaza primul act legislativ sovietic referitor la SIDA. Decretul prevede: 1) testarea generala la HIV a populatiei URSS si a cetatenilor straini aflati pe teritoriul tarii; 2) pedepsirea aspra pentru infectarea sau "punerea intentionata a altei persoane in pericolul infectiei cu SIDA"- respectiv cu opt si cinci ani de privatiune de libertate.SIDA este detasat intr-o ramura stiintifica independenta, ceea ce permite crearea unui sistem de centre specializate pentru monitorizarea situatiei epidemio-logice, organizarea profilaxiei infectiei si acordarea asistentei medicale persoanelor infectate cu HIV si bolnavilor de SIDA.Sistemul sovietic al centrelor SIDA a devenit o baza reala pentru formarea centrelor nationale de profilaxie si combatere a SIDA in tarile formate pe teritoriul fostei URSS.A fost instituit Programul Global al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) pentru SIDA. SIDA este prima maladie pusa in discutie la o sedinta a sesiunii Asam-bleei Generale a ONU.in cateva tari a fost aprobat primul medicament impotriva SIDA - AZT (zidovudina, retrovir).in SUA a fost interzisa intrarea in tara a imigrantilor si turistilor purtatori ai infectiei HIV.1988in Moldova, la finele anului, au fost inregistrate 8 cazuri de infectie HIV.Din pacate, in URSS, majoritatea venerologilor, infectionistilor, narcologilor,terapeutilor si a altor medici au fost izolati de informatiile despre SIDA si practica clinica legata de ea, de aceea ei au pierdut repede interesul fata de aceasta problema. Rezultatul nu s-a lasat mult asteptat...in Rusia sunt 71 de cazuri de infectie HIVZiua de l decembrie este declarata Ziua Mondiala a combaterii SIDA.1989Este, se pare, cel mai dramatic moment in evolutia epidemiei in URSS.in spitalele din Elista,Volgograd si Rostov-pe-Don au fost infectati cu virusul imunodeficitar 250 de copii. Cauza oficiala a tragediei: neglijenta personalului medical.Din initiativa medicilor, care activau sub conducerea lui V. V. Pokrovski, este creata prima in istoria URSS si a Rusiei organizatie non-guvernamentala de asistenta SIDA - Asociatia pentru combaterea SIDA. Asociatia n-a existat mult timp, dar aceasta a fost prima incercare de a constientiza importanta epidemiei iminente si necesitatea unei asistente nu numai medicale, ci si sociale pentru oamenii infectati.in SUA, timp de un an, au fost inregistrate 27 666 decesuri din cauza SIDA.1990Pe piata farmaceutica mondiala au aparut inca doua preparate pentru tratarea SIDA (DDI si DDC), care apartin aceleiasi clase ca si AZT.1991Are loc un eveniment, la prima vedere lipsit de importanta, care a determinat umanizarea evolutiei ulterioare a atitudinii societatii fata de persoanele infectate cu HIV si bolnavii de SIDA din Rusia. Pentru prima data in istoria evolutiei epidemiei in URSS, in spitalul clinic pentru persoanele infectate cu HIV (Spitalul clinic de boli infectioase nr.2 [SCBI]) a venit un preot - parintele Anatolii (Bakov), preot ortodox al unei biserici de rit vechi: "Am venit nu sa invinuiesc, ci sa consolez si sa botez pe cei care au nevoie de asta".1992La Moscova, in SCBI nr. 2 moare primul bolnav de SIDA din URSS.1993A fost adoptata legea Republicii Moldova "Cu privire la profilaxia maladiei SIDA", care este inca in vigoare. Legea prevede obligatiunile statului in promovarea unor activitati eficiente de profilaxie, tratare a maladiei si declara garantiile sociale si medicale de stat pentru populatie, personal medical si persoanele care traiesc cu HIV/ SIDA. Legea mai prevede dreptul cetatenilor la investigatie gratuita, confidentiala si anonima.Este inregistrat si analogul rusesc al azidotimidinei. Unul din principalii sai creatori a fost acad. ASR A.A.Kraevski.1995in anul 1995, in Ukraina se declanseaza o epidemie de infectie HIV printre utilizatorii de droguri injectabile (UDI). La mijlocul anului, specialistii-epidemi-ologi rusi isi exprima ingrijorarea in legatura cu faptul ca epidemia se poate raspandi printre UDI din Rusia. Presupuneri similare fac si epidemiologii altor republici independente noi.Un sir de companii farmaceutice americane si europene aproape simultan au anuntat crearea unei noi clase de preparate pentru tratarea infectiei HIV - inhibitori ai proteazei. in 1995, concomitent la cateva conferinte internationale pe probleme de SIDA, au fost prezentate referate privind rezultatele impresionante, demonstrate de inhibitorii proteazei. Vorbind pe scurt, crearea noilor preparate a apropiat foarte mult momentul cand infectia HIV va deveni o boala dirijabila, cum este, de exemplu, diabetul zaharat. Oamenii care stiu ca sunt purtatori ai HIV, au obtinut o noua si foarte mare speranta.1996Din 55 de cazuri de infectii HIV, inregistrate in Republica Moldova, 38 sunt dintre UDI.Anul 1996 este considerat anul prevestitor al epidemiei HIV/SIDA in Moldova.Din acest an organizatiile non-guvernamentale au inceput sa participe nemijlocit la programele de profilaxie a infectiei HIV/SIDA.1997Acest an se considera inceputul epidemiei infectiei HIV/SIDA in Moldova. in 1997 au fost inregistrate 407 cazuri de infectii HIV, fata de 55 de cazuri in 1996.Este creat Business-consiliul HIV/SIDA - primul organ international de coordonare a participarii structurilor comerciale in combaterea epidemiei. UNAIDS pune inceputul "initiativei pentru acces la tratament", proiect de asigurare a accesibilitatii medicamentelor pentru tarile in curs de dezvoltare.Centrele americane pentru controlul morbiditatii pentru prima data inregistreaza scaderea nivelului mortalitatii de SIDA din SUA, in comparatie cu anul precedent, scadere conditionata de aplicarea noilor metode de tratament.Numarul total al oamenilor decedati din cauza SIDA, in toata lumea, constituie circa 6,4 milioane. Numarul aproximativ de oameni infectati cu HIV, in lume, este de 22 de milioane.2000Specialistii Centrului pentru profilaxia si combaterea SIDA au elaborat si au publicat "Stanrdardul de tratament paliativ al bolnavilor de SIDA".2001Guvernul Republicii Moldova aproba Programul National de Profilaxie si Combatere a infectiei HIV/SIDA si a infectiilor cu transmitere sexuala (Hotararea nr. 482 din 18 iunie).in orasele Chisinau, Balti, Falesti, Soroca, de comun acord cu Centrul republican pentru profilaxia si combaterea SIDA si cu Fundatia SOROS-Moldova, ONG regionale incep sa implementeze proiecte privind reducerea noxei provocate de utilizarea drogurilor injectabile.A fost elaborat si aprobat Standardul National de tratare a bolnavilor de SIDA si a persoanelor infectate cu HIV.Au fost elaborate si prezentate Fondului Global pentru combaterea tuberculozei, HIV/SIDA si malariei propuneri de proiect pentru profilaxia si combaterea infectiei HIV/SIDA.2002Moldova obtine un grant de la Banca Mondiala pentru sustinerea Programului National de Profilaxie si Combatere a infectiei HIV/SIDA si a infectiilor cu transmitere sexuala.2003Bolnavii de SIDA si persoanele infectate cu HIV primesc acces la terapia ARV.2004Are loc primul Forum al organizatiilor non-guvernamentale si al structurilor statale, care activeaza in domeniul infectiei HIV/SIDA.2006Istoria continua...in ce consta pericolul actual si viitor in raspindirea infectiei HIVin cresterea necontenita a transmiterii heterosexuale care ii expune din ce in ce mai mult pe toti cei de virsta sexuala activa, astfel incit, daca azi vorbim de grupe de risc si de comportamente riscante, in viitor, preponderenta neta a transmiterii heterosexuale va expune populatia sexual activa pina la acel nivel care ar putea-o considera grupa de risc.Pina cind omenirea va avea la dispozitie fie un vaccin eficace profilactic sau/si curativ, medicamente capabile sa vindece, sa debaraseze organismul de prezenta virusului, suntem obligati a face fata - profesionisti si voluntari - situatiei, prin cea mai eficace cale cunoscuta azi, cea a preventiei primare, care vizeaza modificarea stilului si comportamentului de viata, evitarea deci a contractarii infectiei. Sa nu se uite ca efortul nu poate fi numai al institutiilor statale, ci si al colectivitatilor, organizatiilor, asociatiilor voluntare care ar trebui sa ii cuprinda pe toti.Prevalenta HIVPrevalenta este procentajul estimat al populatiei adulte care traieste actualmente cu HIV la un timp dat, independent de timpul cind a avut loc infectarea. Ea descrie dendintele HIV in termeni ai timpului, locului si virstei. Cercetarile nivelului national al prevalentei sunt, de obicei, dirijate de prezenta femeilor insarcinate, drept mostre, la maternitati. Cu toate acestea, ele pot fi manevrate de un numar al populatiei in general, de la locurile de munca, din comunitati specifice sau populatii specifice (de exemplu, prostituate, conducatori de tiruri). Prevalenta este exprimata ca un procentaj dintr-o populatie anumita.Incidenta HIVIncidenta este numarul de infectii care au loc intr-o anumita perioada printre populatia neinfectata. Aceasta este de obicei exprimata ca un numar al unei populatii anumite- de exemplu, este estimat ca exista 600 de infectii care apar pe zi. Masurarea infectiilor HIV este un proces foarte complicat si de aceea, este, de obicei, estimat decit masurat.HIV in Moldovain 2004, Ministerul Sanatatii din Republica Moldova a raportat ca 1905 de moldoveni traiesc cu HIV/SIDA. Cu toate acestea, expertii in domeniul sanatatii sustin ca numarul actual al seropozitivilor este cu mult mai mare. in Moldova, prevalenta HIV a aproape 5 % din cei infectati se datoreaza persoanelor care practica sexul comercial.Una din zece dintre aceste persoane a relatat cite o istorie cu injectare de droguri, sustinind ca o legatura puternica in transmiterea HIV printre consumatorii de droguri o constituie persoanelor care practica sexul comercial si clientii lor. Infectia HIV/SIDA afecteaza preponderent persoane cu virsta cuprinsa intre 20 - 39 ani - 81,19 %. Se pastreaza tendinta de scadere a ponderii utilizatorilor de droguri in grupul persoanelor infectate si cresterea ponderii persoanelor infectate pe cale sexuala (20% in 2001, 28% - 2002, 43,8% - 2003 si 55,36% in 2004). Creste ponderea femeilor infectate (27,4% in 2001, 31,15% - 2002, 38,46% - 2003 si 45,37% in 2004. in 2004 au fost depistate 38 femei gravide HIV pozitive. Diagnosticul infectiei HIV s-a confirmat la 5 copii nascuti din mame HIV pozitive.in Republica Moldova continua realizarea strategiilor si activitatilor prioritare stipulate in Programul National de profilaxie si combatere a infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2001-2005, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 482 din 18.06.2001. in cadrul realizarii granturilor Fondului Global si Bancii Mondiale, au fost efectuate activitati in fortificarea capacitatilor de planificare, supraveghere si control HIV/SIDA/BST, extinderea interventiilor de prevenire, management, diagnosticare de laborator, tratament, ingrijiri si suport pentru persoanele cu HIV/SIDA. Au fost procurate medicamente, consumabile, teste si echipament pentru fortificarea capacitatii de laborator in diagnosticarea HIV/SIDA. Catre finele anului 2004, cu linii de echipament pentru investigatii ELISA au fost dotate CMP Causeni, Soroca si Ungheni. Au fost procurate 246 mii de teste pentru asiguarea supravegherii epidemiologice, testarea persoanelor din grupurile de risc sporit de infectare, asigurarea inofensivitatii hemotransfuziilor si testarea femeilor gravide.Republica Moldova este una dintre primele state din cadrul CSI care acorda tratament antiretroviral persoanelor HIV pozitive si bolnave de SIDA, au fost create conditii pentru spitalizarea acestei categorii de persoane, monitorizarea starii sanatatii si tratamentului. La 01.01.05 au beneficiat de tratament specific antiretroviral 96 persoane, dintre care 90 maturi si 6 copii, tratament profilactic specific au primit 31 femei gravide HIV pozitive si 32 copii nascuti din mame HIV pozitive. Pentru prima data, in republica, au fost efectuate 204 investigatii molecularo-genetice pentru aprecierea incarcaturii virale a persoanelor cu HIV, bolnavilor de SIDA si copiilor nou-nascuti din mame HIV pozitive.in 2004, in republica au activat 11 laboratoare si sectii de diagnosticare a SIDA, a hepatitelor si altor infectii virale. Toate au fost dotate suficient cu preparate diagnostice pentru asigurarea screeningului femeilor gravide, contingentelor de risc, singelui donat si diagnosticul infectiei HIV/SIDA.in afara de test/sisteme moderne de screening, laboratorul de referinta a fost aprovizionat cu test-sistemul pentru depistarea antigenului p24 al HIV-1, care permit depistarea in stadiile de pre- si seroconversia precoace.Pentru formarea deprinderilor de viata in parteneriat cu Fondul Global SIDA/TB/Malarie, UNICEF Moldova si Ministerul Educatiei, a fost evaluata starea pregatirii elevilor in prevenirea HIV/SIDA/ITS si narcomaniei, elaborata, aprobata in anul de invatamint 2004/2005 si aplicata in 35 institutii preuniversitare. Curriculumul obiectului "Deprinderi pentru Viata", 70 profesori din institutiile pilot au fost instruiti pentru predarea disciplinei numite si au fost elaborate ghidul profesorului si ghidul elevului. Disciplina "Deprinderi pentru Viata" va fi introdus ca obiect obligatoriu in toate scolile incepind cu anul de studii 2005/2006.Incidenta infectiei HIV20042005CazLa 100000CazLa 1000001.mun.Chisinau466,02688,722.mun.Balti5536,78758,393.Total pe mun.1011554.Anenii Noi33,581011,955.Basarabeasca13,3613,386.Briceni11,2711,277.Cahul21,5853,958.Cantemir34,6411,559.Calarasi67,3611,2310.Causeni77,4944,2911.Cimislia11,5334,5912.Criuleni22,7476,4513.Donduseni714,6924,1714.Drochia22,1133,1715.Edinet33,4711,1616.Falesti88,3466,2417.Floresti44,2544,2518.Glodeni46,21710,919.Hincesti21,5510,7720.Ialoveni11,0571,3521.Leova000022.Nisporeni000023.Ocnita23,5734,3924.Orhei10,76118,3625.Rezina000026.Riscani45,51912,4327.Singerei44,1577,5628.Soroca87,7987,7929.Straseni44,3666,5430.Soldanesti12,210031.Stefan-Voda45,4211,3632.Taraclia24,41715,4933.Telenesti11,3156,5534.Ungheni10,8354,1535.Comrat45,5534,1636.Ciadir-Lunga0046,0737.Vulcanesti000038.Total pe raioane9313339.Total Malul drept1945,3728840.DIP MJ RM302741.MAI RM042.CMP ASCaCS043.CMP CFM044.Total alte ministere 40-43302745.Total Malul drept2246,23108,5346.Bender129,312016,7247.Tiraspol9352,868751,748.Camenca13,1613,1649.Dubasari0034,650.Grigoriopol35,84714,851.Ribnita1618,037691,952.Slobozia87,442929,2353.Total Transnistria si Bender13321,1522338,5854.Total pe M.S al RM3578,4153312,555.Cet.straini3556.Total pe RM360538Examinarea populatiei,depistarea persoanelor infectate cu HIV,bolnavilor de SIDA in Republica Moldova (1987-2005)AniiNumarul persoanelor testateDepistate HIV+Preva-lenta la1000pers.test.Incide-nta la 100000popu-latieDin numarul PersoanelrHIVpozitiveDiagno-sticatamaladiaSIDACet.RMCet.RMCet.Str.19879274580,090,02170198847015190,020,21090198960934860,0090,14421199071338620,0020,0461101991735370000000199270922620,0030,047200199347438330,0060,07122199441761130,0070,07300199536200870,0190,167021996258304550,211,3487119972800764071,459,3840431019982348624131,769,474085419991015531571,563,63155252000917381761,924,061742420011163742342,015,462322920021119702061,844,6719971920031590172571,626,0125344620042406533601,498,4135735320052572035382,0912,5533564Total634323328430,44865,28278261220HIV in lumeSIDA a devenit o epidemie globala, care afecteaza oameni din orice tara ,indiferent de pregatire. Statisticile Natiunilor Unite estimeaza ca aproximativ 40 de milioane de persoane din lume sunt in prezent infectate cu HIV.Douazeci de milioane de persoane au murit deja de la inceputul anilor 1980,din cauza complicatiilor care tin de SIDA. Toate informatiile despre prevalenta HIV sunt doar o estimare a numarului actual real, pentru ca, desi o persoana este voluntara pentru a da un test de singe, statutul ei la capitolul HIV este necunoscut. Prin urmare, prevalarea in unele locuri sau regiuni poate fi mai mare decit estimarea oficiala.HIV continua sa se raspindeasca rapid, fara a cunoaste care este tratamentul si vindecarea impotriva acestui virus. Numarul persoanelor care traiesc cu HIV a crescut in multe regiuni, evidentiindu-se cresteri in Europa de Est, Asia Centrala si Asia de Est. in Europa de Est si Asia Centrala traiesc aproximativ l .4 milioane de barbati, femei, copii care au HIV/SIDA. Mai mult de jumatate de milion de oameni care traiesc in Europa de Vest sunt infectati cu acest virus. Aproximativ l milion dintre americani traiesc cu HIV/SIDA. Continentul care este cel mai afectat de HIV/SIDA este Africa, cu mai mult de 25 de milioane de barbati, femei si copii care sunt in prezent seropozitivi.TaraEstimari ale Persoanelor cu HIV/SIDAAfrica25.4 milioaneAsia de Est1.1 milioaneAsia de Sud si Sud-Est7.1 milioaneAmerica Latina1 .7 milioaneEuropa de Est si Asia Centrala1 .4 milioaneStatele Unite1 .0 milioaneEuropa de Vest0.6 milioane (aproximativ 600,000)Caraibele0.4 milioane (aproximativ 440,000)Oceania0.04 milioane (aproximativ 35,000)Sursa: Estimari ale Adultilor si copiilor cu HIV/SIDA, (UNAIDS si Organizatia Sanatatii Mondiale), Dezvoltarea Epidemiei SIDA, Decembrie 2004.Europa de Est si Asia CentralaMajoritatea epidemiilor in aceasta regiune sunt inca la inceput, ceea ce inseamna ca o data cu timpul, internventiile efective le pot preveni de la inrautatirea lor. Cu toate acestea, din cauza nivelurilor de comportamente riscante cum ar fi: consumarea drogurilor intravenoase si intretinerea relatiilor sexuale neprotejate intre tineri, numarul perosanelor infectate cu HIV in aceasta regiune continua sa creasca dramatic. Federatia Rusa si Ucraina sunt, in prezent, cele mai afectate tari din aceasta regiune, insa HIV continua sa se raspindeasca si in alte tari cum ar fi: Letonia, Estonia, Belorusia, Kazakhstan si Moldova. Persoanele care traiesc in prezent cu HIV in Rusia sunt de 70% din toate persoanle infectate cu HIV din aceasta regiune. Principala cale de transmitere a virusului in aceasta regiune este consumul de droguri prin injectare, insa aceasta incepe sa se schimbe cu o crestere rapida si insemnata a transmiterii HIV prin sexul heterosexual, in asa fel permitindu-i virusului sa se incadreze si in populatia generala.O caracteristica proeminenta a epidemiei in aceasta regiune este virsta frageda a persoanelor infectate. Mai mult de 80% din persoanele seropozitive, din aceasta regiune, au virsta sub 30 de ani. In contrast cu America de Nord si Europa de Vest unde numai 30 % din persoanele infectate au vrista sub 30 de ani. Expertii cred ca anume comportamentul riscant larg raspindit (cum ar fi injectarea cu droguri sau sexul neprotejat) printre persoanele tinere este de vina pentru acest fapt. Folosirea rara a prezervativului printre tineri in timpul reiatilor sexuale sporeste riscul inalt al transmiterii HIV. Potrivit unui sondaj, in Federatia Rusa, mai putin de jumatate dintre adolescenti, cu virsta cuprinsa intre 16-20 de ani, au folosit prezervative in timpul activitatilor sexuale. Procentajul prostituatelor care raporta folosirea permanenta a prezervativului abia atinge 50%, pe cind printre consumatorii de droguri intravenoase mai putin de 20 % raporta folosirea permanenta a prezervativului. Nefolosirea consistenta a prezervativului, mai ales printre consumatorii de droguri, va mari rata cresterii transmiterii prin sex decit prin folosirea de droguri.Africa sub SaharianaAfrica sub Sahariana ramine de departe cea mai afectata regiune de epidemia bolii SIDA. Aceasta regiune are peste 10% din populatia globului pamintesc, insa in acelasi timp este si casa pentru doua treimi (64%) din toata populatia care traieste cu HIV si mai mult de trei patrimi (76%) din toate femeile care traiesc cu HIV. De fapt, femeile africane sunt mult mai mult estimate (cel putin de 1.2 ori) de a fi infectate cu HIV decit barbatii. Epidemia este generalizata (1% HIV prevaleaza printre peroanele de 15-49 ani) in aproape fiecare regiune. Sapte tari sud africane (Botswana, Lesotho, Namibia, Africa de Sud, Zambia si Zimbabwe) au o prevalare a ratelor pentru adulti mai sus de 20%. Numarul deceselor de SIDA este in crestere,din cauza cresterii prevalarii multor ani in urma si accesului sarac la medicamentele antiretrovirale.CaraibeleCu o estimare a ratei prevalarii HIV intre adulti de aproximativ 2.3%, Caraibele este a doua cea mai afectata regiune din lume dupa Africa de sub Sahara. De fapt, in aceasta regiune, SIDA a devenit cauza principala a mortalitatii intre persoanele cu virsta cuprinsa intre 15-44 de ani.. SIDA este stabilita foarte bine in aceasta regiune, in special, in trei tari care au o prevalare HIV intre adulti de cel putin 3%: insulele Bahamas, Haiti si Trinidad sau Tobago. Epidemia in Caraibe este predominant hetersosexuala si in multe regiuni ea este concentrata asupra prostituatelor. Cu toate acestea, frecventa HIV creste si printre populatia tinara. Puerto Rico reprezinta o exceptie in aceasta regiune, deoarece metoda transmiterii este prin injectarea drogurilor.Asia de Sud si de Sud-EstAceasta regiune a Asiei de Sud si de Sud- Est are o varitetate de epidemii SIDA, un numar mare de infectari cu HIV si o mortalitate ridicata din cauza bolii SIDA foarte inalta, cu exceptia Africii de sub Sahara. Cea mai afectata tara din aceasta regiune este India, unde aproximativ intre 2,200,000 si 7,600,000 de persoane au fost infectate pina la sfirsitul anului 2003. in unele orase prevalarea a mai mult de 50% a fost depistata printre prostituate si in alte orase HIV prevaleaza printre consumatorii de droguri cu o rata intre 60% si 75%. In vecinatate, Bangladesh, Nepal si Pakistan, prevalarea nationala HIV este scazuta, dar comportamentul riscant cum ar fi consumarea drogurilor intravenoase, este atit de raspindit incit epidemiile foarte serioase se pot dezvolta in viitorul apropiat.Trei tari din Asia de Sud-Est au experimentat deja epidemii serioase nationale: Cambodia, Myanmar si Thailanda. Rata prevalarii HIV in Thailanda si Cambodia a ramas stabila in anii recenti, datorita eforturilor de prevenire, in special a folosirii prezervativului in intretinerea relatiilor sexuale pentru prostituate si scaderea frecventei barbatilor de a avea realtii cu prosituate. Cu toate acestea, transmiterea HIV intre parteneri a devenit o cauza proeminenta, ilustrind in asa fel ca este inadecvat sa urmarim o prevenire a metodelor doar pentru persoanele cu comportament riscant, in Vietnam, prevalarea HIV printre adulti este scazuta, insa eruptii de injectari cu droguri ale consumatorilor indica faptul ca este posibila o epidemie serioasa, in Indonezia este distincta o epidemie grava, datorita nefolosirii prezervativului, chiar si printre prostituate.Asia de Estin Asia de Est numarul persoanelor infectate a crescut semnficativ in ultimii ani, in special in China care avea un numar de 180,000 de noi infectari in 2002 si 2003. De fapt, China numara in jur de 90% a persoanelor cu HIV/SIDA in aceasta regiune. Numarul total de persoane care traieste cu HIV in Asia de Est a crescut pina la 50% in anii 2002-2004. in alte tari, din aceasta regiune, prevalarea nationala HIV printre adulti ramine sub 1%, insa prevaleaza printre anumite populatii, cum ar fi consumatorii de droguri, numarul carora este foarte inalt. Mai mult decit atit, dovezile arata ca consumarea de droguri intravenos creste (cu o proportie inalta a celor care folosesc ace si seringi contaminate), si ca folosirea prezervativului este la un nivel scazut printre prostituate si alte grupuri vulnerabile, cum ar fi barbatii care au relatii sexuale cu alti barbati, in Japonia, s-a inregistrat o crestere a ambelor infectii HIV si alte Boli Sexual Transmisible (BST), precum si o crestere inalta a activitatilor sexuale printre tinerii japonezi.America de Nordin America de Nord, majoritatea peroanelor care traiesc cu HIV au acces la un tratament antiretroviral, care le permite sa fie mai sanatosi si sa aiba o viata mai lunga. Aproximativ o treime din noile infectii din aceasta regiune apar in urma contactului heterosexual. in SUA si Canada, aproximativ 25% din infectiile acaparate de HIV sunt din cauza consumarii drogurilor si sexului homosexual intre barbati care sunt estimati la 42 % pentru transmiterea HIV in 2002. in Statele Unite, injur de o jumatate din 40,000 de noi infectii apar anual intre Afro-Americani (12% din populatia tarii), cu o proportie inalta in special pentru femeile Afro- Americane. De fapt, SIDA este acum o cauza principala a deceselor femeilor Afro-Americane cu virsta cuprinsa intre 25-34 de ani. Multe dintre aceste femei nu au un comportament cu risc inalt, insa acapareaza HIV prin intermediul partenerilor cu care au relatii sexuale - dintre care o buna parte au relatii sexuale cu alti barbati sau consuma droguri. Cu toate acestea, numai un numar foarte mic de femei seropozitive au relatat ca stiau faptul ca partenerul lor avusese relatii sexuale cu un alt barbat. Potrivit Centrului de Control si Prevenire a Bolii, aproximativ 90% din Afro-Americanii tineri seropozitivi care au avut relalatii sexuale cu alti barbati, nu cunosc statutul pozitiv HIV. in general, este estimat ca aproximativ o patrime din l milion din populatie care traieste cu HIV/SIDA nu cunoaste acest fapt.Europa de VestNumarul anual de decese, din cauza epidemiei de SIDA, a scazut in Europa de Vest, datorita accesibilitatii la medicamentele si tratamentele antiretrovirale. in mai multe tari, care raporteaza cazuri de HIV, contactul heterosexual ar putea acum sa devina un mod de transmitere HIV. Cu toate acestea, sexul intre barbati ramine a fi un aspect al epidemiei in Europa de Vest. Este cel mai raspindit mod de transmitere in Germania, Grecia si Olanda, in sfirsit, aproximativ 10% din cazurile noi diagnostificate cu HIV in toata Europa de Vest in anul 2002, a fost din cauza consumului de droguri prin injectare, in Portugalia acest mod a cauzat aproape o jumatate din toate cazurile inregistrate in 2002.O crestere a unui semnificativ numar inregistrat de infectii HTV raportat in 2002, a inclus persoanele care credeau ca sunt infectate din cauza vizitarii sau locuirii intr-o tara cu o prevalenta inalta. De exemplu, in Marea Britanic, 70% din cazurile de infectare transmise heterosexual erau inregistrate printre persoanele care traisera in una dintre tarile cu cu epidemii. Aceasta vizeaza, de asemenea, si tarile care au noi diagnoze cum ar fi Olanda, Norvegia si Suedia.Africa de Nord si Orientul MijlociuExista potentialul pentru o cresetere considerabila a numarului persoanelor infectate in Africa de Nord si orientul Mijlociu. Cea mai afectata tara pina acum este Sudan- in special in partea de sud, unde epidemia este concentrata in populatia heterosexuala. O statistica accesibila indica o prevalare a adultilor infectati de aproape 2.3%, insa conflictul impiedica ambele: o examinare a epidemiei si o dezvoltare a unui tratament cu efect, in majoritatea celorlalte tari, raspindirea HIV pare sa creasca, cu toate acestea, exista o informatie limitata intre persoane unde epidemia pare a fi mai serioasa, incluzind barbatii care au relatii sexuale cu barbati si consumatorii de droguri. De asemenea, pare a fi semnificative migrarile persoanelor infectate in alte tari pentru cautarea unor tratamente sau remedii, realizind astfel o sporire a numarului infectati cu HIV in aceasta regiune.America LatinaAmerica Latina este caracterizata printr-o concentrare mare de epidemii, in special in America de Sud. De fapt, majoritatea seropozitivilor din aceasta regiune traiesc in Brazilia. Multe dintre cazurile de infectari cu HIV din America de Sud este datorata injectarii drogurilor si sexului intre barbati (cu o succesiune de transmitere heterosexuala a partenerilor lor).in Columbia si Peru, freceventa HIV este raspindinta intre barbatii care au relatii sexuale cu alti barbati, in acelasi timp, folosirea prezervativului este la un nivel foarte mic.in America Centrala, majoritatea inregistrarilor de HIV apar in exclusivitate din cauza relatiilor sexuale (ambele heterosexuale si intre barbati).in citeva dintre tarile Americii Centrale, prevalarea nationala HIV este aproximativ 1%. Cu toate acestea, HIV prevaleaza printre prosituate diferit in diferite tari, cu aproape mai putin de 1% in Nicaragua si pina aproape 10% in Honduras. Prevalarea HIV intre barbatii, care au sex cu alti barbati, a fost gasita respectiv foarte inalta in toata America Centrala, de la 9% in Nicaragua pina la 8% in El Salvador.OceaniaDistanta dintre insule in Oceania si nivelul diferit de dezvoltare in aceasta regiune este reflectata si in numarul foarte diferit, dar destul de mare, al cazurilor infectarii cu HIV/SIDA. Noua Guinee are acum cea mai inalta rata de infectii HIV inregistrata in Oceania, cu estimarea prevalarii HIV de aproape 1% printre femeile insarcinate care merg la maternitate. Transmiterea in aceasta tara are loc, in primul rind, prin relatii heterosexuale, si este "ajutata" de nefolosirea prezervativelor in timpul relatiilor sexuale, plus nivelul foarte inalt al altor boli sexual transmisibile.in alte insule din aceasta regiune, frecventa HIV este scazuta, insa prevaleaza alte boli sexual transmisibile (BST), ceea ce arata ca multe persoane risca sa achizitioneze si HIV in timpul relatiilor sexuale. Gender si HIVFemeile ramin a fi grupul dominant cel mai mult infectat cu HIV si care se largeste. Din punct de vedere global, mai putin de jumatate din persoanele infectate cu HIV sunt femei. Este un adevar biologic ca femeile, in special cele tinere, sunt mult mai vulnerabile la HIV/SIDA decit barbatii. Acesti factori biologici sunt inrautatiti de rolul genurilor si asteptarile pe care unele societati le plaseaza asupra femeilor si barbatilor, precum si factorii economici, sociali si politici care creeaza un mediu posibil pentru aceasta epidemie. Majoritatea femeilor devin infectate din cauza comportamentului riscant pe care il are partenerul lor, asupra caruia ele au o dominare foarte scazuta. Femeile si fetele adesea sunt lipsite de puterea de a se abtine de la sex sau de a insista asupra folosirii prezervativului, chiar si atunci cind ele suspecteaza faptul ca partenerul lor a avut si alte partenere sexuale si ar putea sa fie infectat cu HIV. De asemenea, gindul despre saracie si dorinta de a avea o viata mai buna, le obliga sa intretina relatii sexuale in schimbul produselor alimentare, servicii, bani.HIV/SIDA afecteaza femeile, in special, in regiunile unde relatiile heterosexuale sunt calea dominanta de transmitere HIV, cum ar Africa sub Sahariana si Caraibele. Femeile si fetele formeaza 57% dintre adultii seropozitivi global care traiesc in Africa sub Sahariana , intrucit trei patrimi din femeile infectate cu HIV traiesc aici. in alte regiuni, numarul femeilor infectate creste considerabil. in Rusia, tara cu cea mai inalta rata a epidemiei din Europa de Est, proportia femeilor infectate cu HIV a crescut de la 24% in 2001 pina la 38% in 2003.Desi femeile sunt mult mai vulnerabile decit barbatii in achizitionarea HIV, chiar in urma unui singur act sexual cu un partener infectat, nu exista o metoda globala de prevenire pentru ele.Chiar daca femeile au relatii sexuale si chiar daca sunt protejate, aceasta relatie sexuala adesea depinde de decizia si comportamentul partenerului masculin. Prezervativele feminine ofera protectie femeilor, insa ele au nevoie si de cooperarea barbatilor in acest caz. De altfel, prezervativele feminine sunt mult mai scumpe decit cele masculine si, in plus, ele nu sunt accesibile pentru toata lumea.Exista, de asemenea, multe lacune in privinta cunostintelor noastre despre femei si HIV. Se pare ca exista diferente mari in simptomele si efectele drogurilor asupra femeilor si a barbatilor, precum si complicatiile ginecologice. Unii factori care au un aport la frecventa HIV printre femei, din punct de vedere global, sunt:-Femeile sunt mult mai vulnerabile de a deveni infectate printr-un contact heterosexual decit prin alte cai de transmitere. Aceasta este adevarat si pentru barbatii homosexuali care au sex anal.-Vaginul si anusul au arii mai mari de expunere, o piele mult mai sensibila.-Virusul poate trai mai usor in vagin si in anus, decit pe virrul penisului.-Prezenta virusului in sperma este mult mai mare decit in lichidele vaginale sau cele ale anusului.-Mai multe rani sau zgiriieturi apar in timpul unui contact sexual vaginal si anal. Taieturile si ranile apar mai ales in timpul unui sex violent sau cindfemeia este foarte tinara si cervixul ei nu este dezvoltat in totalitate. in sfirsit, ignoranta despre HIV si sex este foarte raspindita in special printre femei.in multe culturi, fetele si femeile cunosc foarte putin despre sex si sexualitate. Respectiv, multe femei nu cunosc cum trebuie sa se protejeze impotrvia infectarii cu HIV. De exemplu, in Moldova, Ukraina, si Uzbekistan, in timpul unui sondaj mai mult de 80% dintre Temei nu au fost in stare sa spuna trei metode de prevenire HIV (evitarea sexului penetrativ, folosirea prezervativelor, sau mentinerea relatiei monogamice). Atit timp cit femeile ramin neinformate despre sex si metodele de protectie, aceast grup va ramine sa fie afectat si rata lui va creste substantial din punct de vedere global.Coalitia Globala a Femeilor si SIDA a fost fondata de UNAIDS la inceputul anului 2004 pentru a evidentia efectele bolii SIDA asupra femeilor si fetelor si de a stimula actiunile pentru a reduce impactul. Aceasta nu este o organizatie noua, dar o miscare a oamenilor, retelei de internet, organizatii, reprezentanti ai guvernului, lucratori ai comunitatii si celebritati. Activitatile lor sunt concentrate asupra urmatoarelor sapte domenii:-Prevenirea HIV printre adolescente.-Reducerea violentei impotriva femeilor.-Protectia proprietatii si drepturilor femeilor si a fetelor.-Asigurarea unui acces egal la tratament pentru femei si fete.-Acordarea unei ingrijiri imbunatatite din partea comunitatii, cu o axare pe femei si fete.-Promovarea accesului la optiunile noi de prevenire, care includ si metodele de control pentru femei.Sustinerea eforturilor constante pentru educatia fetelor.Testarea pentru HIVCe este testul pentru HIV?Este un test de laborator, un examen special al singelui prin care se pune in evidenta prezenta anticorpilor specifici anti-HIV. Este un test serologic care se efectueaza utilizind serul celui testat (ceea ce ramine dupa ce singele total se coaguleaza, cheagul fiind indepartat) si care pune in evidenta indirect prezenta virusului in respectivul organism.Persoanei care solicita testarea i se va preleva singe prin punctie venoasa si in conditii de certa securitate (o cantitate de 3-5 ml singe total). Dupa coagulare, se separa serul si se trimite la laborator. Laboratorul efectueaza testul la solicitarea medicului si cu acceptul pacientului.Cea mai utilizata metoda, in toata lumea, ramine metoda diagnosticului serologic, adica punerea in evidenta in singele (serul) pacientului a anticorpilor specifici anti-HIV. Prezenta acestor anticorpi specifici anti-HIV are semnificatia contactului organismului respectiv cu virusul, prezenta infectiei deci, cu evolutie in timp catre SIDA si ceea ce este foarte important, contagiozitatea seropozitivului. Testul va ramine deci pozitiv pe intreaga durata de viata a subiectului, atit in faza de incubatie, cit si in faza de boala (SIDA). Amintim, de asemenea, ca organismul are nevoie de o perioada de minimum 4-12 saptamini pentru a fabrica anticorpii specifici anti-HIV pe a caror aparitie se bazeaza diagnosticul serologic; practicat in aceasta perioada, testul poate fi negativ, ceea ce nu reflecta adevarul; solutia care se impune este repetarea testului chiar la 12 luni pina la certitudinea seronegativitatii.Serviciile de consiliere si testari voluntare HIV/SIDAScopul principal al consilierii pretestare este de a oferi si clarifica informatiile despre infectia cu HIV si boala SIDA, despre prevenirea infectarii si reducerea riscului de infectare, cit si despre implicatiile psihologice, sociale, medicale si/sau juridice pe care le presupune statutul de persoana infectata cu HIV. La consilierea pre-testare se recomanda:-un mediu neoficial al consultatiei -incredintarea clientului in confidentialitate-determinarea scopului testarii la HIV-tactica in discutie privitor comportamentului riscant din trecut-acordarea informatiei despre HIV/SIDA-testare la prezenta anticorpilor HIV-explicarea semnificatiei rezultatului pozitiv, a semnificatiei "rezultatului nedeterminat"-posibila reactie a pacientului la rezultatul pozitiv-importanta testului negativ-procedura efectuarii testului-acordul de efectuare a testuluiRecomandari privind consultatiile si particularitatile individuale ale consilierului:ConfidentialitateaConfidentialitatea presupune interdictia de a discuta cu persoane straine informatiile referitoare la situatia sau problemele clientului.Multi oameni nu se incumeta sa apeleze la serviciile privind HIV de teama consecintelor (instrainarea din partea familiei si/sau a societatii). Pentru ei este foarte importanta garantia confidentialitatii. Ea ii ajuta sa stabileasca relatii de incredere reciproca intre consilier si client, care sunt necesare pentru discutarea problemelor de profilaxie a HIV si de acordare a serviciilor de ingrijire. in unele circumstante, persoana care a apelat la Consilierea si testarea voluntara (CTV) poate avea nevoie de prezenta la consultatie a partenerului sau sexual, a unei rude sau prieten. O asemenea participare la problemele confidentiale poate fi nu numai oportuna, dar chiar foarte utila pentru toti.Respectarea confidentialitatii este deosebit de importanta in cazul consilierii in grup. in prealabil, fiecare persoana din grup trebuie sa-si confirme acordul sau in privinta consilierii in grup si sa ia asupra sa responsabilitatea pentru nedivulgarea informatiei despre ceilalti participanti.AccesibilitateaConsilierea si testarea la anticorpii anti-HIV trebuie sa fie accesibila oricarei persoane pe care o preocupa starea propriei sanatati sau posibilitatea infectarii cu HIV. Consilierea trebuie sa aiba un caracter permanent. Este important ca clientii sa fie siguri ca in orice moment pot telefona si/sau fixa inca o intrevedere. Serviciile de consiliere trebuie sa fie accesibile din punct de vedere teritorial, iar orele de lucru - convenabile pentru clienti. in cazul cand este necesara asistenta si consultatia altor servicii si specialisti, serviciile de consiliere trebuie sa detina informatia necesara si s-o ofere clientilor sai.Durata consultatiei pentru un client in stare criticaConsilierea, in functie de situatie si de starea clientului, de regula, dureaza de la 15 pana la 30 de minute. Daca persoana se afla in situatie critica, poate fi necesara o consultatie mai indelungata in cazul cand consilierul nu are deprinderi de lucru cu persoane aflate in situatii critice, este importanta constatarea crizei in timp util si implicarea unui specialist in situatii critice: psihoterapeut sau psihiatru. Procesul de consiliere nu poate fi "ajustat" dupa un anumit standard temporal. In primul rand, este necesar a i se acorda clientului timp pentru ca el sa-si analizeze problemele si sa-si exprime parerea in al doilea rand, e nevoie de timp si pentru stabilirea unor relatii confidentiale. in al treilea rand, reactiile psihologice ale clientului pot fi complicate si pot necesita o durata considerabila de timp pentru solutionarea lor.Consecutivitatea si claritateaProcesul consilierii trebuie sa fie clar structurat atat in timp, cat si in ceea ce priveste consecutivitatea expunerii. Trebuie respectat principiul "necesitatii si suficientei". Uneori consilierul incepator vrea sa-i comunice clientului cat mai multe date si, in rezultat, clientul este coplesit de informatii. Respectarea unui echilibru poate fi obtinuta prin orientarea la necesitatile clientului. Consilierul este obligat sa utilizeze doar informatia veridica si sa actioneze numai in limitele competentei sale. (Pentru eficientizarea lucrului toti consilierii trebuie sa aiba acces la instruirea continua!)Personalitatea si particularitatile individuale ale consilieruluiPe langa cunostintele si abilitatile necesare din domeniul medicinii si psihologiei, consilierul mai are nevoie si de o capacitate fireasca de autocunoastere, autodisciplina si discretie. Consilierul trebuie sa stie a determina in ce masura educatia si nivelul sau de cultura pot influenta posibilitatea discutarii unor teme si acceptarea anumitor stereotipuri de comportament. Consilierii nu sunt obligati sa-si iubeasca clientii, dar ei sunt datori sa constientizeze clar ca propriile sentimente, conceptii si superstitii pot influenta negativ relatiile cu clientul. Profesionalismul in cazul dat consta in capacitatea de a prevedea un eventual conflict si de a intelege cauzele lui. Daca probabilitatea conflictului este mare, atunci clientului i se recomanda un alt specialist. Consilierul insa trebuie sa-si analizeze impreuna cu supervizorul emotiile sale personale.Pentru verificarea propriilor capacitati si motivari consilierul isi poate propune urmatoarele intrebari:-Ce simt eu fata de persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA? Ce cred despre cei al caror mod de viata este conjugat cu riscul infectarii? Ma tem de ei? Ii critic? Ce ma respinge la ei sau ma pune pe ganduri?-Exista oare astfel de persoane sau stereotipuri de comportament, pe care eule condamn intr-atat de mult, ca in mod sigur nu voi putea lucra fara sa-mi exprim dezaprobarea?-Nu incerc eu oare sa-mi impun propriile valori clientilor? Cat de mare estedorinta mea de a-i influenta si a-i controla?-in ce masura sunt pregatit sa le permit clientilor ca ei sa decida singurice sa faca? Atitudinea consilierului fata de client trebuie sa se bazeze pe principiul respectului si necondamnarii.Contactul consultativCalitatea contactului consultativ depinde de doi factori importanti: ambianta placuta si de abilitatile comunicative ale consilierului.Ambianta placuta are cateva componente semnificative. Dintre componentele "fizice" cele mai importante sunt: mobilierul din incaperea unde are loc procesul consilierii, plasarea consilierului si a clientului in spatiu (distanta, maniera de a sedea s.a.), timpul consultatiei. La componentele "emotionale" se refera: atmosfera de incredere reciproca, sinceritatea consilierului, capacitatea lui de a-si manifesta empatia si respectul neconditionat.in acest compartiment vom analiza componentele emotionale ale unei ambiante placute si abilitatile comunicative necesare consilierului (atat cu caracter verbal, cat si non-verbal).Componentele emotionale ale contactului consultativ.incredereaEste unul din cei mai importanti factori in relatiile dintre consilier si client. A crea o stare de incredere reciproca inseamna a crea o atmosfera care predispune la discutarea unor probleme importante. Succesul acestei discutii depinde de calitatile individuale ale consilierului si de atitudinea lui fata de procesul consilierii.-Consilierul trebuie sa aiba un interes personal fata de omul dat si o dorinta de a-i ajuta. Este important nu sa iubesti omenirea in general, dar sa ai o atitudine respectuoasa fata de reprezentantul ei concret. Se stie ca oamenii sunt sensibili la atitudinea fata de ei si se comporta in conformitate cu aceasta.-in timpul consilierii trebuie acordata o atentie sporita clientului, nu se cuvine sa te sustragi la alte chestiuni (conversatii la telefon, vizite ale colegilor si discutarea cu ei a altor subiecte, fie chiar si importante, s.a.).-E necesar a i se oferi clientului posibilitatea maxima de a-si spune opinia.-Consilierul nu trebuie sa semene unui detectiv. Daca el il "forteaza" peclient la o sinceritate excesiva, nu este exclus ca, dupa intalnire, in rezultatul sentimentului de culpabilitate, clientul sa renunte la deciziile pozitive, pe care le-a putut lua in timpul consultatiei, si sa aiba o atitudine circumspecta si suspicioasa fata de consilier.-Este necesara pastrarea secretului profesional, in cazul cand consilierul,din anumite considerente, trebuie sa impartaseasca altora datele despre client, el este obligat sa-i comunice acest lucru clientului chiar la inceputul discutiei.-Clientul trebuie sa se simta in siguranta, in acest scop, consilierul trebuiesa incerce a se substitui clientului, manifestand o atitudine prietenoasa, sincera si cointeresata.-Problemele clientului trebuie tratate fara dezaprobare. Consilierul nu trebuie sa aprecieze, dar sa asculte, sa auda si sa inteleaga. Daca el, in mod sincer si firesc, demonstreaza predispozitia sa de "acceptare", clientul se simte inteles, demn de respect si, la randul sau, este sincer si respectuos fata de consilier.Pentru stabilirea unei increderi reciproce, consilierul are nevoie de anumite calitati sufletesti, cum sunt: sinceritatea, capacitatea de empatie si respect neconditionat fata de oameni. Asupra acestor aspecte a indicat, pentru prima data in anul 1951, cunoscutul psiholog american K. Rogers.Respectarea neconditionata a clientuluiPrin notiunea de "respectare neconditionata" se are in vedere acceptarea neconditionata si neestimativa a clientului ca personalitate integra. K. Rogers propune urmatoarea definitie: "Atitudinea pozitiva neconditionata presupune toleranta fata de toate aspectele lumii interioare a clientului, ca si cum tu insuti ai fi o parte integranta a ei". Clientul trebuie sa simta o acceptare neestimativa, indiferent de statutul sau HIV, de apartenenta sa etnica sau religioasa, de orientarea sexuala, de modul de trai sau de particularitatile individuale, de statutul sau social si economic.Atitudinea pozitiva nu inainteaza nici un fel de conditii ("imi vei placea, daca vei fi asa si asa..."), este exclusa divizarea calitatilor in bune si rele. E necesar a lua in consideratie toate aspectele sociale ale clientului atat cele pozitive, cat si cele negative. Trebuie acceptata chiar si firea lui contradictorie.EmpatiaEste imposibil a intelege pe altcineva, daca nu te identifici cu el. in felul acesta, a manifesta empatie in comunicare inseamna ca la framantarile sufletesti ale clientului consilierul reactioneaza cu precizie si compasiune. Pentru a intelege ce importanta are pentru client un eveniment sau altul, este necesar a incerca evitarea unei aprecieri proprii a evenimentului dat si a accepta aprecierea clientului. Pozitia neestimativa a consilierului ii ajuta clientului, in primul rand, sa se accepte pe sine insusi. Insa si consilierul trebuie sa ramana el insusi si sa nu teleporteze framantarile clientului in lumea sa! Compasiunea consilierului fata de client niciodata nu trebuie sa fie totala, ci doar partiala si temporara.Sinceritatea contactului consultativ (congruentivitatea)Sinceritatea este unul din elementele principale ale crearii unui climat terapeutic. Consilierul trebuie sa aiba un anumit comportament cu clientii, pentru ca acestia sa perceapa implicarea in lumea lor interioara ca pe un sprijin, nu ca pe o amenintare. Asadar, sinceritatea consilierului consta in capacitatea lui de a ramane el insusi si lipsa unei necesitati de a-si demonstra profesionalismul. Un om sincer nu se ascunde dupa o masca si nu incearca sa joace un rol. El este firesc in comunicare, pentru ca este receptiv la reactiile si emotiile sale, este constiincios si corect atunci cand le transmite clientilor. Sinceritatea presupune corespunderea celor spuse sentimentelor si comportamentului. Un consilier care este receptiv la propriile sentimente, ganduri, predispozitii si, totodata, este calm, contribuie la starea de confort a clientului. Interactiunea congruenta permite si clientului sa nu se ascunda dupa vreo masca in timpul comunicarii cu consilierul.Aspectele non-verbale ale comunicariiComunicarea nonverbalain procesul comunicarii, oamenii isi transmit in permanenta informatii unul altuia nu numai prin intermediul vorbirii, dar si prin expresia fetei, prin miscarile corpului, prin stabilirea unei distante etc. in felul acesta, aflandu-ne unul in fata celuilalt, noi comunicam, chiar daca nu vorbim. Prin mijloace non-verbale putem arata cum ne simtim, ce gandim, cum am vrea sa procedam. Comportamentul non-verbal al omului este o parte esentiala a procesului comunicativ, in timpul consilierii, noi de asemenea transmitem clientului mesaje non-verbale si "citim" reactiile lor non-verbale. Pentru consilier este extrem de important sa perceapa mesajele non-verbale ale clientilor, sa reactioneze la ele si, totodata, sa constientizeze influenta comportamentului sau non-verbal asupra clientilor. Daca ati observat ca clientul "pe neasteptate" s-a inchis in sine: a incrucisat mainile, s-a rezemat de speteaza scaunului, s-a izolat de dumneavoastra cu geanta sau cu vreo brosura de pe masa, pentru dumneavoastra acesta este un semnal foarte important: "S-a intamplat ceva, omul simte disconfort, el vrea sa se apere". Cauzele pot fi diverse: subiectul discutiei nu este actual sau, dimpotriva, e prea actual; omului i s-a parut ca este condamnat sau ca "este invatat sa traiasca", cuvintele consilierului i-au provocat suparare, incomoditate. Omul, involuntar, va reactiona non-verbal: prin pozitie, mimica, gesturi. Un consilier bun neaparat va observa schimbarile si va interveni cu unele corectari in procesul de comunicare.La randul sau, si comportamentul non-verbal al consilierului influenteaza in mod considerabil procesul interactiunii si rezultatul consilierii. Sa examinam patru exigente de baza:1.A fi cu clientul "tete a tete". Ambianta fizica trebuie sa-i permita consilierului si clientului sa se vada bine unul pe altul. Este interzisa prezenta persoanelorstraine.2.A se afla intr-o pozitie receptiva. Mainile sau picioarele incrucisate, deregula, sunt interpretate ca o pozitie defensiva, impartiala si retractiva. Dimpotriva,o pozitie receptiva a consilierului inseamna ca el este gata sa accepte toata informatiacare va urma din partea clientului. Bineinteles, mainile incrucisate ale consilieruluinu inseamna neaparat ca el "a iesit" din contact. Este important ca el sa se intrebemereu: "in ce masura pozitia mea demonstreaza receptivitatea mea si bunavointafata de client?"3.A mentine contactul vizual cu clientul. Aceasta e necesar pentru a accentua atentia si cointeresarea. Dar contactul nu trebuie sa fie fix, pentru ca poate crea un sentiment de disconfort. Pe de alta parte, daca privirea consilierului "rataceste" in gol, fara a se opri asupra clientului, se creeaza impresia ca el nu-1 asculta pe client.4.A fi calm. Deoarece majoritatea clientilor sint tulburati in timpul consultatiei,este important ca, la aceste intrevederi, consilierul sa nu fie incordat si, prin aceasta,sa intensifice nelinistea clientului.Cele mai raspandite greseli posibile in consiliereConsilierii, ca si alti profesionisti, pot comite greseli. Mai jos sunt enumerate unele dintre acestea:-Control, in loc de incurajare, al exprimarii spontane de catre client a sentimentelor si necesitatilor sale;-Dezaprobare, observatii, din care se poate conchide ca clientul nu corespunde "exigentelor" consultantului;-Exprimarea unei tutelari excesive, notatii pe tema cum sa te porti, cum sa traiesti;-"Etichetarea", in loc de incercarea de a clarifica motivele, cauzele fricii sau nelinistii pacientului;-incercari neintemeiate de a linisti, de a insufla optimism, subapreciereacomplexitatii problemei;-Incapacitatea de a compatimi, de a accepta sentimentele clientului asacum sunt;-Oferirea prematura a sfaturilor (de exemplu, inainte ca clientul sa fi primitinformatia suficienta pentru a lua o decizie proprie);-intrebari puse intr-o maniera dezaprobatoare (chiar si intrebarea "De ce?"poate fi conceputa ca o dezaprobare);-incurajarea dependentei clientului de consilier, a necesitatii in indrumarealui;-Magulirea, convingerea de a accepta un stereotip sau altul de comportament cu ajutorul complimentelor sau al inselaciunii.Consilierea post-testConsilierea post-test trebuie propusa la orice rezultate ale testarii. Obiectivele si continutul consilierii post-test, fara indoiala, depind de rezultatul testului, care poate fi pozitiv, negativ sau incert.Sarcina consilierii post-test in cazul rezultatului pozitiv este de a-i da clientului posibilitatea sa inteleaga si, in perspectiva cea mai apropiata, sa accepte diagnosticul sau si sa-si inceapa planificarea vietii in noua sa calitate. Daca testul este negativ, sarcina consta in a-1 face pe client sa traga anumite invataminte din experienta si emotiile cauzate de efectuarea lui. Ele pot servi drept un temei solid pentru ca clientul sa-si formeze un comportament inofensiv fata de infectarea cu HIV. In cazul unui rezultat incert, este important de a-1 convinge pe client sa aiba o atitudine ingaduitoare fata de problemele tehnice ale laboratorului (nimic nu e ideal!) si sa-si dea acordul pentru un nou test, ca sa obtina un rezultat clar.Consilierea dupa test este un proces care se poate incadra intr-o singura intrevedere a consilierului cu clientul, dar poate sa solicite si mai multe.Consilierea post-testare, in functie de rezultatul testarii, are ca scop:-intarirea informatiilor care sa-i permita persoanei testate adoptarea unor comportamente cit mai putin riscante si motivarea acestora pentru schimbarea modului de viata in cazul unui rezultat negativ.-acceptarea noului statut serologic, constientizarea implicatiilor infectiei si evolutiei bolii, precum si informare cu privire la caile de prevenire a transmiterii infectarii cu HIV in cazul unui rezultat pozitiv.-explicarea avantajelor cunoasterii statutului seropozitiv-eliberarea rezultatului testarii personal clientului, preferabil nu inainte de zilele de odihna si cit mai urgent posibil-a lua in consideratie emotiile clientului la rezultatul negativ, discutii privind profilaxia infectarii, "perioada imunologica"-a lua in consideratie posibila reactie a pacientului la rezultatul pozitiv-se va discuta asupra problemelor care apar in primul rind-se va discuta cum va petrece clientul urmatoarele ore, zile-se va discuta cine va informa partenerul sexual despre rezultatul testarii: prioritatea si riscul-se va discuta asupra problemelor care apar si rezolvarea lor-se va oferi informatii despre modul sanatos de viata , evidenta medicalaCele mai frecvente subiecte abordate in timpul consilieriiProblemele abordate de oameni in timpul consilierii adesea se refera la un registru larg de subiecte: incertitudinea, pastrarea secretului, sentimentul de pierdere.Consilierii au remarcat ca spectrul problemelor este foarte larg. In diagrama sunt incluse subiecte enumerate de 177 de consilieri in probleme de HIV/SIDA. Cei care manifesta compasiune si acorda sprijin persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA deseori simt un disconfort emotional important si o teama de izolare sociala. In rezultatul anchetarii efectuate printre acesti specialisti (pe un esantion de 470 de participanti), au fost obtinute urmatoarele motivari ale cauzelor unor asemenea emotii: 35% doreau sa asigure o ingrijire optima si se straduiau sa realizeze acest lucru; 23% s-au concentrat asupra propriului disconfort emotional (sentimentul de pierdere, manie, neputinta, vinovatie, neliniste si depresie; 27% erau preocupati de riscul transmiterii HIV si 20% erau ingrijorati de dezaprobarea si discriminarea lor si a celor pe care ii ingrijeau).Tipurile de stari psihologice ale omului in cazul rezultatului pozitiv al testului la HIVDiagnosticul infectiei HIV creeaza tensiuni psihologice majore. Starile psihologice in care cade persoana infectata cu HIV sunt conditionate de faptul ca diagnosticul deseori este neasteptat pentru ea si este nevoie de timp pentru a-1 accepta si a se adapta la viata intr-o noua realitate.Infectia HIV confera o stare de deruta fata de toate aspectele vietii umane, inclusiv calitatea si durata vietii, eficienta tratamentului si reactia din partea societatii. Aceste subiecte trebuie discutate deschis si sincer.Drept raspuns la incertitudinea creata, persoana infectata cu HIV trebuie sa intreprinda anumiti pasi, ca sa se adapteze la noile conditii. Chiar si lipsa oricarei reactii la comunicarea rezultatului poate fi o incercare de a se adapta prin negare.Nu exista vreo posibilitate de a prevedea eventuala reactie a clientului la comunicarea diagnosticului pozitiv la infectia HIV.SoculAcesta este o reactie fireasca a omului la o informatie care reprezinta o amenintare pentru viata. Reactia de soc, de regula, include:-starea de amorteala, de tacere "uluita", de exprimare a neincrederii in cele spuse;-sentimentul de rusine, buimaceala, neincredere in prezent si viitor;-disperarea ("Of, dumnezeule, sunt pierdut/a!");-stare de labilitate emotionala (trecerea rapida si imprevizibila de la lacrimi la ras si invers);-instrainarea, distantarea de problemele si circumstantele existente, nedorinta de a participa la discutie, la activitate sau la intocmirea planurilor de tratament.NegareaUnele persoane pot reactiona la comunicarea diagnozei puse printr-un refuz categoric de a crede in realitatea unui asemenea fapt ("Asta nu mi se poate intampla mie!"). La etapa initiala negarea, slabind stresul, este capabila sa influenteze binefacator asupra pacientului, dar ulterior ea numai ingreuiaza procesul adaptarii lui la noile conditii de viata. Daca nu se da riposta cuvenita negarii, omul nu poate constientiza responsabilitatea sociala care ii revine din momentul informarii.Ginduri si fapte suicidalePentru omul care a aflat despre statutul sau HIV creste riscul unui deznodamant suicidal. Suicidul poate fi interpretat ca o posibilitate de a evita suferintele fizice si de a pune capat framantarilor rudelor si persoanelor apropiate. Suicidul poate fi activ (mutilare intentionata cu urmari letale) si pasiv (comportament ce duce la distrugerea sanatatii).TeamaOmul care traieste cu HIV are multe temeri. Cele mai serioase din ele sunt teama de moarte si teama de agonie din cauza bolii si/sau a singuratatii. Printre altele mai trebuie mentionata teama de a fi abandonat (respins) de cei apropiati si de societate, teama de a lasa copiii/familia fara sprijin, teama pierderii capacitatilor fizice sau mintale, teama de a pierde confidentialitatea. Uneori cauza aparitiei fricii este intemeiata pe experienta altor persoane. Dar de cele mai multe ori ea este determinata de informarea insuficienta privind HIV/SIDA. Temerile pot fi diminuate, discutandu-le in mod deschis.DepresiaFoarte des omul ajunge in starea de depresie in momentul constientizarii ca virusul a pus stapanire pe intreg corpul, ca maladia este incurabila si ca situatia a scapat de sub control. Motivele exterioare pentru depresie pot fi examenele medicale mai frecvente.in afara de aceasta, "contributia" sa la dezvoltarea depresiei o poate aduce si pierderea capacitatii de reproducere, de executare a functiilor parintesti, precum si de planificare pe termen lung.Nelinistea/alarmareaNelinistea intra in viata persoanei infectate cu HIV ca urmare a sentimentului de confuzie in legatura cu maladia. Nelinistea poate fi provocata de diverse cauze, de exemplu: sporirea riscului de contaminare cu alte maladii; scaderea capacitatii de activitate eficienta; pierderea sanatatii si a independentei financiare.Diminuarea autoaprecieriiAutoaprecierea incepe sa sufere imediat dupa diagnosticarea infectiei HIV. instrainarea vecinilor, a colegilor de serviciu, a cunoscutilor si rudelor poate provoca sentimentul pierderii propriei valori sociale si a increderii in sine, ceea ce, la randul sau, conduce la diminuarea autoaprecierii. Situatia o pot agrava maladiile asociate cu infectia HIV, care provoaca schimbarea aspectului exterior, precum si epuizarea fizica, pierderea fortelor fizice si a controlului asupra propriului corp.IpohondriaLa ipohondrie omul poate ajunge din cauza ingrijorarii excesive in privinta sanatatii sale, cand chiar si cele mai neinsemnate schimbari fizice provoaca o neliniste puternica. Ipohondria poate avea caracter temporar, manifestandu-se imediat dupa comunicarea diagnosticului, sau permanent, cand adaptabilitatea la maladie este dificila.Orice om care a aflat despre diagnosticul HIV/SIDA are nevoie de asistenta psihologica si sprijin in traversarea urmatoarelor etape de adaptare la diagnoza prin audierea, reflectarea si acceptarea sentimentelor lui, prin oferirea informatiei necesare, prin intensificarea sigurantei ca el singur isi va putea dirija viata.Sentimentele traite de persoanele infectate cu HIV :inraireUnii oameni se infurie, avand sentimentul ca lor "strasnic nu le-a mers" ca s-au contaminat. Comportamentul lor devine distructiv si ei sunt capabili sa-si faca rau si sie, si celor din jur. Poate sa li se dezvolte inclinatia spre autobiciuire ("Cum am putut sa ma molipsesc cu HIV?" s.a.m.d.), nu sunt excluse nici dispozitiile suici-dale.PierderePersoanele cu HIV/SIDA au sentimentul pierderii propriilor pretentii, a farmecului fizic, a posibilitatii relatiilor sexuale, a conditiei sociale, a stabilitatii si independentei financiare. Pe masura ce creste necesitatea in ingrijiri fizice, se aprofundeaza si senzatia de pierdere a intimitatii si a controlului asupra propriei vieti. Deosebit de periculoasa este pierderea increderii in sine, deoarece in dependenta de aceasta se poate diminua si capacitatea de a depasi HIV/SIDA.NenorocirePersoanele cu HIV/SIDA deseori se afla intr-o stare de profunda nenorocire si pierdere. Suferintele lor se pot intensifica din cauza framantarilor rudelor si prietenilor, care sunt martorii agravarii sanatatii PTHS.Culpabilitatein momentul cand persoanei i se comunica diagnosticul HIV, ea, de regula, are un sentiment de culpabilitate fata de cei pe care, fara sa stie, i-a putut contamina sau pentru propriul comportament, al carui rezultat a fost infectia HIV (sex neprotejat sau consum de droguri injectabile), in mare masura starea omului se agraveaza si mai mult din cauza atitudinii societatii fata de problema HIV/SIDA. El se simte vinovat pentru durerea, nelinistea sau pierderile pe care boala sa le cauzeaza persoanelor dragi, familiei si, in special, copiilor.Tendinta spre izolareReactia persoanei infectate cu HIV se poate manifesta prin renuntarea totala la contactele sociale. Una din cauzele principale a unei asemenea reactii este teama de a fi abandonat: "Totuna toti ma vor respinge, mai bine s-o fac primul". La etapainitiala, consilierul trebuie sa manifeste respect fata de nevoia clientului de a se izola. Dar daca aceasta stare persista, consilierul trebuie sa elucideze cauzele ei si sa-1 determine sa-si schimbe atitudinea.Anxietate sufleteascaSe intampla ca teama de moarte sau alte reactii la aflarea informatiei despre maladia incurabila provoaca sau sporesc cointeresarea in solutionarea problemelor spirituale. Constientizarea pacatului si vinei, starea de iertare, impacare si acceptare pot deveni rezultatul cautarii unui sprijin religios.Factorii ce determina gradul de manifestare a emotiilor negative si a starii psihice a clientului:Starea sanatatii clientului in momentul comunicarii diagnozei HIV.Gradul de pregatire a clientului pentru receptarea diagnozei HIV.-increderea/neincrederea in sprijinul din partea societatii, in ajutorul prietenilor sau al membrilor familiei.-Valorile anterioare. Particularitatile psihicului clientului.-Atitudinea fata de problemele HIV/SIDA, fata de boala, moarte, conditionata de traditia culturala si de conceptiile spirituale ale clientului.Etapele adaptarii la diagnosticInformatia despre maladia incurabila poate influenta in mod diferit viata omului si a persoanelor apropiate lui. Unii suspectau boala, pentru altii ea a fost o surpriza absoluta. Dar, intr-un fel sau altul, aflarea acestei informatii se apreciaza ca un eveniment iesit din comun.Criza psihologica este o parte integranta a procesului acceptarii maladiei, pentru ca boala ataca si schimba intreaga viata a omului. Maladia include cateva componente: senzorial - perceperea bolii sau a altor dereglari; emotional - chinurile sufletesti in legatura cu cele intamplate cu un larg spectru de emotii, de la teama pana la speranta; volitiv - necesitatea de a depasi maladia; rational - cunoasterea faptului imbolnavirii.Atitudinea omului fata de boala poate fi adecvata - corespunzatoare starii date, neglijenta - seriozitatea maladiei se subapreciaza, negativa - se resping gandurile si faptele legate de maladie,fobica - seriozitatea situatiei se exagereaza; pozitiva - boala este pusa in conexiune preponderent cu emotiile pozitive (de exemplu, boala ca experienta noua, ca posibilitate de a privi altfel lumea si pe sine, de a obtine noi avantaje materiale sau de alt fel etc.).Cunostintele despre psihologia persoanei imbolnavite ii sunt necesare consilierului care se ocupa de bolnavii incurabili sau cei implicati in probleme de infectie HIV. Ce trebuie sa facem daca aflam ca o cunostinta, coleg, sau prieten este seropozitiv?in primul rind, sa fim convinsi ca nu trebuie sa avem teama si sa ne ferim, marginalizindu-1 in acest fel. Nu se cunoaste nici un caz de infectie dobindita de-a lungul anilor in relatiile sociale normale, ce exista cu cei din jur. Seropozitivii au indus o teama mult mai mare decit in cazul altor boli la fel de grave si mult mai contagioase. Imaginea pe care a creat-o in lume mass media, cu descrieri inspaimintatoare, a indus o teama disproportionata.Seropozitivii se simt, de altfel, izolati si exclusi de foarte multe ori, deoarece fac parte si din persoanele "marginalizate", datorita apartenentei la alte conditii (homosexuali, bisexual", toxicodependenti, prostituate). De aici, necesitatea de a-1 intelege si de a-i trata exact ca pe orice persoana cu care convietuim. A discuta, a-i asculta cu rabdare, sinceritate si intelegere, le poate fi de mare folos.Ce trebuie sa cunoasca o persoana infectataCa va fi in stare sa aiba grija de sanatatea sa imediat ce afla ca este infectata, putind beneficia rapid de tratamente adecvate profilactice fata de diversi agenti infectiosi "oportunisti". Avertizata, persoana seropozitiva va putea sa-si protejeze partenerii sexuali si, mai ales, in cazul femeilor, va fi in masura sa decida daca doreste sa procreeze, acceptind, in cunostinta de cauza, cele doua riscuri:-aducerea pe lume a unei fiinte care are 20-30% sanse sa fie infectata perinatal-probabilitatea ca insasi graviditatea sa fie un factor de accelerare a infectiei catre SIDA (scurtarea incubatiei).TratamentCercetarile care vizeaza gasirea unui medicament anti-HIV (etiotrop) s-au soldat cu punerea la dispozitie a unor medicamente utilizabile in tratamentul antiviral. intr-un interval de timp relativ scurt au fost cunoscute multe detalii referitoare la ciclul de viata al virusului (HIV) in celula infectata si a stadiilor de replicare, in vederea alegerii acelor etape din ciclul de viata al virusului, asupra carora s-ar putea interveni blocind inmultirea acestuia.Se stie azi ca ciclul incepe cu atasarea de celula, fuziunea membranei celulare cu invelisul viral, revers transcrierea, integrarea ADN-ului copie (a ARN-ului viral) in genomul limfocitului, apoi activarea ADN-ului HIV integrat; se cunosc fazele cresterii sau descresterii nivelului de replicare al virusului influentate de gene HlV-reglatorii si, in fine, "fabricarea" constituentilor virali HIV, asamblarea in particule virale complete si punerea in libertate (prin inmugurire) a descendentilor,din celule infectate.in cautarea unor medicamente care sa actioneze pe oricare din fazele ciclului de viata al virusului nu s-au obtinut substante care sa impiedice fuziunea sau integrarea; s-au obtinut substante cu rezultate limitate, care ar putea impiedica atasarea sau activarea genomului HIV.Rezultate foarte bune au fost, in schimb, obtinute cu substantele terapeutice care opresc reverstranscrierea (actiunea reverstranscriptazei) cu sperante mari in alte substante care pot impiedica sinteza componentelor virale (proteine, enzime etc.).Desi unele dintre aceste medicamente au gasite foarte efective, pina acum nu a fost depistat medicament, care ar exista, pentru tratarea HIV sau care ar opri progresarea completa. Multe dintre aceste medicamente au niste efecte negative severe si majoritatea sunt foarte scumpe, inlaturind posibilitatea tratamentului de ameliorare a majoritatii oamenilor din lume. Potrivit unor ghiduri curente, tratamentul ar trebui sa se axeze pe regresia maxima a simptomelor pentru cit mai mult timp posibil. Aceasta apropiere agresiva este cunoscuta ca terapia inalt activa antiretrovirala. (HAART) Scopul HAARP este de a reduce cantitatea de virusi in singe, sau chiar nivele nedepistate, desi virusul nu este nicodata disparut. Acest tratament este, de obicei, obtinut prin combinarea a trei sau mai multor medicamente in acelasi timp, adesea numit "cocktail". Capitolul IIILegea Republicii Moldova cu privire la profilaxia maladiei SIDA Nr. l460-XII din 25.05.93Monitorul Oficial nr.7/214 din 30.07.1993Parlamentul Republicii Moldova adopta prezenta lege:Art.l. - (1) Cetatenilor Republicii Moldova, cetatenilor straini si apatrizilor care locuiesc sau se afla temporar pe teritoriul Republicii Moldova li se asigura dreptul la examen medical (inclusiv anonim) in scopul depistarii precoce a virusului imu-nodeficitar uman (HIV) si a maladiei SIDA. Cercetarile de laborator se efectueaza gratuit.(2) Organele sanatatii si institutiile medicale sunt obligate sa asigure protectia persoanelor examinate si a personalului medical contra infectarii lor.Art.2. - Persoanele testate conform prezentei legi, ale caror probe atesta infectarea cu virusul HIV/SIDA) sunt avizate in scris de organele sanatatii si institutiile medicale asupra necesitatii respectarii regulilor de prevenire a raspandirii maladiei SIDA, precum si asupra raspunderii penale pentru punerea intentionata in pericolul de a se contamina sau pentru infectarea intentionata a altor persoane.Art.3. - (1) Cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini si apatrizii care locuiesc sau se afla temporar pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligati conform hotararii organelor sanatatii si institutiilor medicale sa treaca examenul medical, daca exista motive intemeiate pentru a suspecta aceste persoane ca fiind infectate de virusul imunodeficitar uman.(2)in cazul depistarii virusului HIV, persoanele contaminate sunt supuse supravegherii medicale.(3)Regulile de examinare si supraveghere medicala se stabilesc de catreMinisterul Sanatatii in conformitate cu prezenta lege si sunt publicate in presa sprecunostinta tuturor.Art.4. - (1) Persoanele care conform deciziei organelor sanatatii si institutiilor medicale urmeaza a fi examinate sau supuse supravegherii medicale sunt obligate sa se prezinte in organele sau institutiile respective la avizul in scris al acestora.(2) Cetatenii Republicii Moldova si apatrizii cu domiciliu stabil in Republica Moldova, in caz de neprezentare la institutiile medicale fara motive intemeiate pentru a fi supuse examenului medical sau supravegherii medicale sunt aduse in mod fortat la aceste institutii de catre lucratorii lor, iar in caz de necesitate si cu ajutorul organelor de politie din raza domiciliului sau aflarii cetatenilor mentionati, aplican-du-li-se sanctiuni administrative(3) in cazul in care persoana examinata nu este de acord cu hotararea organelor sanatatii sau institutiilor medicale, ea are dreptul de a face apel in organul sanatatii ierarhic superior sau in instanta de judecata.Art.5. - (1) Cetatenii straini si apatrizii cu domiciliu flotant in Republica Moldova care se eschiveaza de la examenul medical sau supravegherea medicala sunt expulzati din republica in conformitate cu legislatia in vigoare.(2) Personalul diplomatic al misiunilor diplomatice si consulatelor straine, alte persoane investite cu privilegii si imunitati diplomatice pe teritoriul Republicii Moldova pot fi examinate la depistarea virusului HIV numai cu consimtamantul lor. Propunerile Ministerului Sanatatii referitor la necesitatea testarii persoanelor in cauza trebuie coordonate cu Ministerul Afacerilor Externe.Art.6. - Persoana care stie ca este afectata de SIDA si pune premeditat in pericolul contaminarii sau infectarii cu SIDA o alta persoana poate fi trasa la raspundere penala, compensadu-i-se cheltuielile pentru tratamentul persoanei molipsite.Art.7. - Personalul medical si alte persoane care, in virtutea obligatiunilor de serviciu, detin informatii privind examenele medicale la infectarea cu virusul HIV (SIDA) si rezultatele lor sunt obligate sa pastreze secretul acestor informatii. Pentru divulgarea secretului ei sunt trasi la raspundere administrativa.Art.8. - (1) Cetatenii Republicii Moldova si apatrizii cu domiciliu stabil in Republica Moldova in cazul contractarii virusului HIV (imbolnavirii de SIDA) au dreptul la asistenta medicala si asigurare sociala.(2)Lor li se asigura eliberarea gratuita a medicamentelor pentru a se trataambulatoriu din contul institutiei medicale. Parintii sau persoanele care ii inlocuiescpe parinti au dreptul sa se afle in stationar impreuna cu copii infectati cu virusul HIVsau bolnavi de SIDA (in varsta de pana la 14 ani), fiind eliberati de la lucru pentruperioada tratamentului copiilor si acordandu-li-se la locul de munca o indemnizatiepentru incapacitate temporara de munca.[Alin. 2 art.8 modificat prin Legea nr.934-XIV din 14.04.2000](3)Nu se admite concedierea, refuzarea de a incadra in campul de munca, dea incadra in institutii curative, de a primi in institutii de invatamant, sau in institutiiprescolare, precum si lezarea altor drepturi si limitarea intereselor legitime aleunor asemenea persoane numai in baza faptului ca ele sunt purtatoare de virus sau bolnave de SIDA. Nu se admite lezarea dreptului de primire a locuintei si a altor drepturi si interese legitime ale rudelor si apropiatilor contaminatului.(4) Nerespectarea de catre conducatorii de unitati economice cu forme diferite de proprietate in care lucreaza persoane infectate cu virusul HIV sau bolnave de SIDA, a drepturilor acestor persoane, precum si lezarea intereselor lor atrage dupa sine raspunderea conducatorilor respectivi in conformitate cu legislatia in vigoare.Art.9. - (1) Cetatenii Republicii Moldova care au fost molipsiti in urma manipularilor medicale sunt asigurati cu pensie de invaliditate cauzata de o infirmitate de munca.(2) Repararea prejudiciilor aduse persoanei in rezultatul infectarii revine institutiei medicale in care a fost infectata.Art.10. - Contractarea virusului imunodeficitar uman de catre personalul medical si farmacisti in timpul indeplinirii obligatiunilor de serviciu se considera boala profesionala.Art.11 - (1) Cetatenilor straini, apatrizilor din alte tari infectati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA le este interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova.(2)Intrarea in Republica Moldova pe un termen de peste 3 luni este permisanumai persoanelor care prezinta certificatul medical de examinare la SIDA cu testulla laborator negativ.(3)Persoana care nu a fost supusa unui astfel de examen este obligatasa se prezinte in primele 10 zile de la sosirea in Republica Moldova la institutiarespectiva pentru a fi testata la SIDA. Ulterior aceasta procedura se va efectua o datape an.(4)Conducatorul institutiei sau persoana particulara la care a sosit cetateanulstrain in conditiile legii sunt responsabili de posesia de catre acesta a certificatului medical, iar in cazul, in care nu-1 are, de indreptarea lui la timp la o institutiemedicala pentru a trece examenul de laborator.Art.12. - Cetatenii straini si apatrizii cu domiciliu flotant a caror testare in timpul aflarii in Republica Moldova a aratat ca sunt purtatori ai virusului HIV (bolnavi de SIDA) sunt expulzati din tara. Regulele de examinare si supraveghere medicalapentru depistarea contaminarii cu virusul HIV(maladia SIDA)Prezentele Reguli au fost elaborate in baza art.3 al Legii Republicii Moldova de la 31 mai 1993 "Despre profilaxia maladiei SIDA" si stabilesc ordineaexaminarii medicale a cetatenilor Republicii Moldova, a cetatenilor straini si apatrizilor, care locuiesc, se afla temporar sau vin pe teritoriul Republicii Moldova,pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficitar (HIV) si a imbolnavirii cu sindromul imunodeficientei achizitionate (SIDA).1.Regulile urmeaza a fi respectate in mod obligatoriu de catre ministerele, departamentele, conducatorii intreprinderilor si organizatiilor de orice forma de proprietate, ai institutiilor de invatamant, de catre cetateni.2.Nerespectarea Regulilor atrage dupa sine raspunderea administritativa in conformitate cu Codul cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova si cu Legea Republicii Moldova despre asigurarea sanitar-epidemiologica a populatiei republicii.3.Se supun examinarii:3.1. Donatorii de sange, plasma si alte lichide biologice, tesuturi, organe - lafiecare prelevare. Donatorii de sperma sunt testati de doua ori, la un interval de 3 luni, dupa care sunt admisi la donare cu testare obligatorie la fiecare act donator urmator.3.2. Sangele placentar si abortiv, colectat si folosit pentru producerea preparatelor - indiferent de termenii testarii anterioare.3.3. Cetatenii RM, care revin din deplasari din strainatate - de serviciu, deafaceri sau particulare - cu o durata de peste 3 luni. Trimiterea lor pentru examinare in institutiile ocrotirii sanatatii este asigurata de organizatiile care i-au delegat pe acesti cetateni.3.4.Persoanele care se adreseaza in organele puterii cu cererea de a li se ofericetatenia Republicii Moldova - cu trimiterea acestora.3.5.Cetatenii straini si apatrizii care au venit in Republica Moldova la studii,serviciu si cu alte scopuri, cu exceptia persoanelor care au prezentat certificate deexaminare si in tara de plecare, sunt examinati in decurs de l O zile de la sosirea lor,in institutiile sanitare, iar ulterior - in cadrul examenelor medicale anuale, la solicitarea asistentei medicale in cazul unor indicatii clinice si epidemiologice. Cetateniistraini si apatrizii, care au venit la munca sau cu alte scopuri, sunt examinati in bazabiletelor de trimitere ale organizatiilor si persoanelor, la invitarea carora ei au venit.in cazul dorintei cetateanului strain sau a apatridului, la prelevarea sangelui poate asista un lucrator medical sau un reprezentant al ambasadei statului respectiv.3.5.1.Colaboratorii diplomatici ai misiunilor diplomatice straine si aiinstitutiilor consulare si alte persoane care se bucura, pe teritoriul Republicii Moldova, de anumite privilegii si imunitati, pot fi examinati pentru depistarea contaminariicu virusul imunodeficitar uman (maladia SIDA) doar cu consimtamantul lor.Propunerea catre asemenea persoane de a efectua examinarea este coordonata in prealabil de Ministerul sanatatii cu Ministerul de externe al RM.3.5.2.Posibilitatea de examinare a colaboratorilor organizatiilor si institutiilorinternationale, interguvernamentale si altele, precum si a reprezentantilor straini,acreditati pe langa ministerele, departamentele si organizatiile respective, sesolutioneaza cu participarea acestor ministere, departamente, organizatii si institutiiin baza acordurilor si conventiilor internationale multilaterale, a acordurilor si prac-ticii bilaterale.3.6.Cetatenii RM, care pleaca peste hotare in tarile care solicita certificatul deexaminare pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficientei umane (maladia SIDA)3.7.Cetatenii RM si cetatenii straini, care au avut contact sexual cu bolnavisau cu purtatori ai SIDA si au fost depistati in timpul investigatiei epidemiologice,sunt examinati dupa depistare peste 3, 6, si 12 luni.3.8.Persoanele care s-au aflat in contact medical cu bolnavi de SIDA sau cupurtatori ai virusului sunt examinati peste 6 si 12 luni.3.9.Copiii nascuti de la mame infectate cu HIV - la nastere, peste 6, 12 lunidupa nastere si in decurs de 3 ani o data pe an.3.10.Bolnavii care necesita sistematic transfuzii de sange si de preparate aleacestuia (hemofilie, maladia Verlgoff, maladia Vilebrandt, anemii cu diverse geneze s.a.) - o data pe an. Recipientii preparatelor din sange si de sange integral - peste 6 luni dupa hemotransfuzie.3.11.Persoanele care sunt supuse hemodializei - l data pe an.3.12.Persoanele care au suportat transplanturi de organe, tesuturi, maduvaosoasa, piele - peste 6 luni dupa operatie.3.13.Persoanele care sufera de narcomanie, toxicomanie, homosexualii si bisexualii, persoanele care practica prostitutia, care au contacte sexuale ocazionale se examineaza de doua ori pe an.3.14.Persoanele care sunt plasate in izolatoare de detentie preventiva, ininstitutii de reeducare prin munca si profilactorii ergoterapeutice - la intrare si laeliberare.3.15.Persoanele fara domiciliu stabil, care practica vagabondajul.3.16.Persoanele care sufera de maladii cu transmitere sexuala (sifilis, gono-ree, sancru moale, limfogranulomatoza veneriana, trihomoniaza, uretrite si colpitenegonococice, afectiuni herpetice, candideze, micoplazmoze ale organelor genitale,candilome acuminate si pediculoza pubiana) - la solicitarea asistentei medicale,anual pe perioada dispensarizarii, ulterior - conform indicatiilor si la scoaterea de la evidenta.3.17.Persoanele depistate ca au fost in contact sexual cu bolnavi de sifilis sigonoree - la depistare si peste 6 luni.3.18.Personalul hotelurilor, ocupat in deservirea cetatenilor straini si turistilor,- o data in an.3.19.Soferii si alt personal al intreprinderilor auto, care efectueaza deplasaripeste hotare - o data pe an.3.20.Femeile gravide - in cazul existentei indicatiilor clinice si epidemio-logice.3.21.Femeile gravide, trimise pentru intreruperea sarcinii, precum si cele internate in sectiile ginecologice si altele cu avorturi spontane, criminale.3.22.Copiii internati in sectii de reanimare, oncologice, toracale si hematologice. Copiii spitalizati repetat si care necesita o terapie intensiva parenterala - peste 6 luni si ulterior conform indicatiilor clinice.3.23.Personalul medical, care lucreaza cu virusul SIDA sau asigura diagnosticarea, tratarea si asistenta nemijlocita a persoanelor infectate cu HIV sau bolnavilor de SIDA - o data la 6 luni.3.24.Cetatenii RM, cetatenii straini si apatrizii, care au solicitat examinarea,inclusiv si anonima.3.25.Persoanele care necesita aceasta examinare dupa indicatiile clinice:3.25.1.Cu maladii si sindrom-uri SIDA-indicatoare:-febra mai mult de l luna;-care arata marirea ganglionilor limfatici din doua si mai multe grupuri mai mult de o luna;-cu diaree, ce dureaza mai mult de o luna;-cu o pierdere nemotivata a greutatii corpului de 10 si mai multe procente;-cu pneumonii prelungite si recidivante sau cu pneumonii, care nu cedeaza unei terapii obisnuite;-cu maladii piobacteriene parazitare prelungite si recidivante;-cu encefalita subacuta, encefalopatie si debilitate mintala la persoane sanatoase anterior;-cu leucoplakie paroasa a limbii;-femeile cu maladii inflamatorii si neoplazice cronice ale sistemului reproductiv feminin (infectie vaginala persistenta, micoze vaginale, rezistente la terapie,candidoze vulvovaginale recidivante, herpes vaginal recidivant, displazie cervicala, cancer cervical, infectie papilomovirala, ovar polichistic, boli inflamatorii pelviene, complicate cu abcese tubo-ovariene).3.25.2.Cu suspectarea sau diagnosticul stabilit de:-sarcomul Kaposhi;-limfomul primar cerebral, limfomul imunoblastic;-leucemie T-celulara;-tuberculoza cu orice localizare(pulmonara si extrapulmonara),provocata de Mycobacterium tuberculosis - in timpul luarii la evidenta, peste 6 luni si ulterior - in cazul acutizarii procesului sau dupa alte indicatii clinice;-micobacterioze, provocate de Mycobacterium avium sau Mycobacterium cansasii, diseminat sau extrapulmonar - in timpul luarii la evidenta, peste 6 luni si ulterior - dupa indicatii;-hepatite B, C, D si Hbs Ag - purtatori - la stabilirea diagnozei si peste 6 luni;-maladii conditionate de Citomegalovirus (afectarea ficatului, splinei, ganglionilor limfatici);-retinita citomegalovirotica cu pierderea vazului;-infectie conditionata de virusul herpesului simplu,de o forma generalizata sau cronica;-herpes Zoster recidivant la persoane mai tinere de 60 de ani;-mononucleoza (peste 3 si 6 luni de la inceputul maladiei);-pneumocistoza (pneumonie);-toxoplasmoza cerebrala-cryptococcoza (extrapulmonara)-cryptosporidioza intestinala cronica;-izosporoza cu diaree persistenta;-histoplasmoza diseminata sau extrapulmonara;-coccidiodomicoza;-candidoza esofagiana, traheeana, bronsica sau pulmonara;-micoze profunde;-leucoencefalopatie plurifocala progresiva;3.25.3. Persoanele decedate cu diagnosticul stabilit in timpul vietii sau post-mortem sau cu manifestari clinice, enumerate in p.3.25.1.,3.25.2.4.Examinarea pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficienteiumane (maladia SIDA) se efectueaza doar in institutiile curativo-profilactice.Examinarea se efectueaza gratuit.5.La solicitarea cetatenilor RM, a cetatenilor straini si apatrizilor, poate fiefectuata examinarea lor repetata in alta institutie medico-sanitara.6.Principala metoda de examinare la SIDA este investigarea de laborator asangelui. Sangele se preleveaza din vena cu o seringa getabila (sau cu o seringa de folosinta multipla, cu respectarea regulilor de dezinfectare si sterilizare a lor) in cantitate de 3-5 ml. si se trimite la laboratorul care efectueaza investigatiile la SIDA.7.La solicitarea cetatenilor RM, a cetatenilor straini si apatrizilor, care auefectuat examinarea de laborator sau clinica, lor li se elibereaza un certificat medical de model standard sau un certificat despre rezultatele examinarii.8.Conducatorii institutiilor medicale sunt obligati:8.1.Sa asigure conditiile necesare pentru control si examinare la SIDA.8.2.Sa instruiasca personalul medical, sa utileze procesul curativ-diagnostic cu aparataj pentru sterilizare, sa asigure personalul medical cu manusi si alte mijloace de protectie, sa garanteze inofensivitatea practicii medicale si inadmisibilitatea transmiterii infectiei HIV in institutia medicala.9.Personalul medical si alte persoane, care, in virtutea obligatiunilor deserviciu, detin informatii despre efectuarea examinarii medicale pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficitar uman (maladia SIDA) si despre rezultatele acesteia, sunt obligati sa pastreze secretul acestei informatii.Nota:1.Lista maladiilor SIDA-indicatoare sau SIDA-asociate corespunde listei recomandate de Biroul regional european al OMS de supraveghere SIDA, revazuta in 1993.2.O data cu publicarea prezentelor Reguli, se anuleaza "Regulile privind examinarea pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficitar uman (maladia SIDA)" din 04.10.90 si Recomandarile Ministerului Sanatatii Republicii Moldova privind utilizarea lor nr.06-9/252 din 14.01.1991, care au fost in vigoare anterior pe teritoriul Republicii Moldova.PROGRAMUL NATIONAL DE PROFILAXIE SI CONTROL AL INFECTIEI HIV/SIDA SI INFECTIILOR CU TRANSMITERE SEXUALA PE ANII 2006-2010, Infectia HIV/SIDA continua sa ramina o problema prioritara de sanatate publica, in anul 2004 au fost inregistrate 224 de noi cazuri de infectie (6,2 la 100 mii po-pulatie), iar in anul 2001 - 210 cazuri (5,81 la 100 mii populatie).Conform situatiei de la 1 ianuarie 2005, in Republica Moldova au fost depistate in total 1915 persoane infectate cu virusul HIV, inclusiv 56 cetateni straini (51,46 la 100 mii populatie). Procesul epidemic a cuprins toate teritoriile administrative. in localitatile de est ale Republicii Moldova au fost depistate si confirmate, in laboratorul de referinta al Centrului SIDA, 390 persoane HIV pozitive (62,03 la 100 mii populatie). Conform datelor disponibile, actualmente, in laboratorul Centrului de medicina preventiva Tiraspol s-au acumulat 513 probe de singe, colectate in localitatile de est ale Republicii Moldova, pozitive la reactia imunofermentativa, nestudiate in testul de confirmare. Maladia SIDA a fost confirmata la 145 persoane, dintre care 82 au decedat.Pina in anul 2000 procesul epidemic al infectiei HIV/ SIDA a fost conditionat preponderent de raspindirea infectiei in rindurile persoanelor consumatoare de droguri injectabile, in ultimii ani se manifesta o scadere a ponderii utilizatorilor de droguri - de la 78,10% in 2001 la 42,41 % in 2004 si o sporire a celor infectati pe cate he-terosexuala - de la 18,57 % in 2001 la 55,36% in 2004. Ponderea femeilor in grupul persoanelor HIV pozitive a crescut de la 25,24% in 2001 la 49,11 % in 2004. in anul 2003, in rindurile femeilor gravide, au fost inregistrate 7 cazuri de infectie HIV si 38 -in 2004. in 2003 au fost, de asemenea, depistati 4 copii infectati, nascuti din mame HIV pozitive, iar in anul 2004 - 5. Ramine la un nivel stabil incidenta persoanelor HIV pozitive in rindurile tinerilor cu virsta de 15-24 ani (10,9 la 100 mii in anul 2001 si 9,67 in anul 2004). Comparativ cu anul 2003, in anul 2004 numarul bolnavilor de sifilis s-a redus cu 11,3%.Evaluarea Programului national de profilaxie si combatere a infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2001-2005, aprobat prin Hotarirea Gu-vernului nr. 482 din 18 iunie 2001. a confirmat actualitatea problemei abordate, contribuind la mobilizarea fortelor interne intru realizarea strategiilor si activitatilor prio-ritare de prevenire, supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala, la desfasurarea activitatilor informationale si educationale, la eficientizarea lucrului cu grupurile vulnerabile, la acordarea asistentei medicale, inclusiv la tratamentul specific antiretroviral (ARV), la sustinerea persoanelor HIV pozitive si bolnave de SIDA.Activitatile statale in vederea realizarii prevederilor Programului national de profilaxie si combatere a infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2006-2010 sint sustinute tehnic si financiar de organizatiile internationale. Fondul Global SIDA/TB/Malaria, Banca Mondiala si altele, ceea ce va conduce, in mare masura, la indeplinirea angajamentelor asumate de Guvernul Republicii Moldova in cadrul Declaratiei semnate la Sesiunea Speciala a Asambleei Generale a Natiunilor Unite in problema HIV/SIDA din iunie 2001.Monitorizarea si supravegherea epidemiologica a in-fectiei HIV/SIDA se afla in permanenta atentie a organelor de resort. A sporit accesul populatiei la testarea HIV/SIDA (in anul 2001 au fost testate 116374 persoane, iar in 2004 - 216762), Activitatile de supraveghere epidemiotogica, tratamentul ARV si al maladiilor oportuniste, precum si ingrijirile paliative sint standardizate, cu elaborarea protocoatetor nationale respective.Se realizeaza programe educationale, de comunicare, instruire si de profilaxie a infectiilor HIV/SIDA/ITS in rindurile populatiei, tineretului si grupurilor de risc. A fost elaborata Curricula pentru obiectul de studii "Deprinderi de viata", au fost pregatiti profesori, elaborate ghiduri si, incepind cu anul 2005, acest obiect se introduce, in mod obligatoriu, in institutiile preuniversitare.A fost extinsa considerabil asistenta medicala acordata persoanelor infectate cu HIV/SIDA, inclusiv tratamentul specific ARV si al maladiilor oportuniste.Cu aportul organizatiilor nonguvernamentale se realizeaza proiecte de reducere a noxelor, inclusiv in institutiile penitenciare, in rindurile minoritatilor sexuale, persoanelor cu risc sporit de infectare, in vederea pregatirii formatorilor si voluntarilor in formarea deprinderilor de viata si efectuarea educatiei de la egal la egal (adolescenti, tineret, ostasi, carabinieri, graniceri), precum si in vederea sustinerii sociale, psihologice, consilierii prin intermediul liniei fierbinti, pregatirii jurnalistilor.Programul national de profilaxie si control al infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2006-2010 (in continuare - Program) a fost elaborat in baza unui studiu profund al situatiei epidemice, cu luarea in considerare a rezultatelor realizarii Programului national pe anii precedenti, a oportunitatilor, dificultatilor si aspectelor pozitive identificate.Programul este orientat spre promovarea in societate a unui mod de viata sanatos care, in comun cu extinderea activitatilor si interventiilor profilactice, depistarea precoce si tratamentul bolnavilor cu HIV/SIDA/ITS, va contribui la reducerea cazurilor noi de imbolnaviri, iar asigurarea integrala cu tratament antiretroviral va imbunatati calitatea si speranta de viata, precum si va reduce riscul transmiterii materno-fetale a infectiilor.Obiectivele principale ale ProgramuluiPrezentul Program are urmatoarele obiective principale:1.unirea eforturilor, implicarea, interactiunea si coordonarea activitatilor structurilor statale, autoritatilor administratiei publice locale, persoanelor particulare, inclusiv ale persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, ale ONG si organizatiilor internationale ca parteneri in realizarea activitatilor de combatere a infectiilor HIV/SIDA/ITS in Republica Moldova;2.atragerea si utilizarea rationala a mijloacelor financiare bugetare, a celor din granturi, proiecte de realizare a programelor de comunicare, sensibilizare si instruire a populatiei; desfasurarea activitatilor profilactice in rindurile populatiei in general si ale grupurilor tinta, extinderea si asigurarea asistentei medicale, tratamentului, asistentei si sustinerii persoanelor infectate cu HIV/SIDA/ ITS;3.ameliorarea situatiei epidemice, prevenirea raspindirii infectiilor HIV/SIDA/ITS, reducerea incidentei HIV in rindurile tineretului si a consecintelor negative asupra individului, comunitatii si societatii, crearea conditiilor op time pentru imbunatatirea calitatii vietii, in conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului in Republica Moldova pina in 2015;4.dezvoltarea sistemului de asigurare sociala garantata si asigurarea accesului persoanelor afectate de HIV la serviciile medicale;5.succesiune si durabilitate in planificarea si desfasurarea activitatilor si interventiilor.Strategiile prioritare ale Programuluiin prezentul Program sint trasate urmatoarele strategii prioritare:I.Dezvoltarea, consolidarea si asigurarea functionalitatii sistemului unic national interdepartamental multisectorial de coordonare a activitatilor structurilor statale si nonguvernamentale in problemele ce tin de controlul si prevenirea infectiei HIV/SIDA si ITS;II.Dezvoltarea capacitatilor si extinderea actiunilor de educare, informare si comunicare pentru publicul larg, tineret si grupurile vulnerabile in profilaxia HIV/ SIDA/ITS.III.Dezvoltarea si consolidarea sistemului de supraveghere epidemioliogica a infectiilor HIV/SIDA/ITS cu elemente de generatia a ll-a (supraveghere comportamentala).IV.Extinderea actiunilor de profilaxie a HIV/SIDA/ITS in grupurile vulnerabile in baza consolidarii eforturi lor statului si ale ONG.V Dezvoltarea infrastructurii si a capacitatilor de acordare a asistentei medicale, sociale si de ingrijire paliativa a persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, membrilor familiilor tor, precum si copiilor afectati de HIV/SIDA.VI Extinderea activitatilor de asigurare cu servicii de consiliere si testare voluntara confidentiala in institutiile medicale statale, inclusiv in cadrul serviciilor de sanatate pentru tineri.VII Consolidarea bazei si extinderea capacitatilor de prevenire a transmiterii infectiei HIV/SIDA si ITS de la mama la fat.VIII Asigurarea securitatii hemotransfuziilor, interventiilor medicale sau de alt gen si prevenirea raspindirii nozocomiale a infectiei HIV/SIDA si a sifilisului.IX. Suplimentarea si extinderea actiunilor de prevenire, diagnostic, tratament si ingrijire a persoanelor cu infectia mixta HIV/TB, inclusiv in institutiile penitenciare.Realizarea strategiilor, obiectivelor si actiunilor prevazute in Program va reduce intensitatea raspindirii infectiei HIV/SIDA/ITS, minimizind eventualele consecinte negative. Catre anul 2010 se preconizeaza atingerea urmatorilor indicatori:Asigurarea accesului populatiei la programele educationale si informationale.incepind cu anul de invatamint 2005/2006, in institutiile preuniversitare si universitare, va fi implementata Curricula obligatorie "Deprinderi de viata", cu pregatirea anuala a peste 560 mii de copii, adolescenti si tineri.Dezvoltarea Cadrului Strategic de Comunicare in HIV/SIDA/ITS pentru anii 2005-2010 va contribui la o lansare coordonata a activitatilor si campaniilor de comunicare, educare si informare in rindurile populatiei, tineretului si grupurilor vulnerabile, in scopul formarii unui stereotip nou de comportament.Grupurile cu risc sporit de infectare vor avea acces la programele educationale si la servicii profilactice bazate pe strategia "reducerea noxelor", ceea ce va permite mentinerea nivelului de raspindire a infectiei HIV la 40%. Asigurarea accesului populatiei la servicii gratuite de consiliere si testare benevola si confidentiala la HIV si ITS. De aceste servicii vor beneficia 100% din solicitanti, in special femeile gravide si persoanele din categoria de virsta de 15-24 ani. Asigurarea, in 100% de cazuri, a tratamentului specific ARV si a maladiilor oportuniste, conform indicatiilor clinico-imunoiogice, in baza recomandarilor OMS/UNAIDS; asigurarea, la nivel de 100%, a tratamentului profilactic al femeilor gravide HIV pozitive si al nou-nascutitor, dotarea cu produse pentru alimentare artificiala a copiilor nascuti din mame HIV pozitive,Consolidarea capacitatilor si asigurarea accesului la ingrijiri paliative sl tratament al persoanelor infectate cu HIV/SIDA.Asigurarea, la nivel de 100%, a tratamentului specific gratuit al bolnavilor cu sifilis.Reducerea catre anul 2010 a incidentei HIV/SIDA pina la 3,5 cazuri la 100 mii populatie, iar in rindurile populatiei cu virsta intre 15-24 ani - pina la 4,2. Reducerea, catre anul 2010, a incidentei prin boala sifilis pina la 70 cazuri la 100 mii populatie.Dupa cum s-a mentionat mai sus, in prezentul Program sint incluse 9 strategii prioritare, al caror continut este dezvaluit in cele ce urmeaza.I. Dezvoltarea, consolidarea si asigurarea functionalitatii sistemului unic national interdepartamental multisectorial de coordonare a activitatilor structurilor statale si nonguvernamentale in problemele ce tin de controlul si prevenirea Infectiei HIV/SIDA si ITSSCOPUL - unirea eforturilor si coordonarea activitatii structurilor guvernamentale, sectorului privat, ONG si organizatiilor internationale, in calitate de parteneri sociali, in realizarea activitatilor de stopare a epidemiei infectiilor HIV/SIDA/ITS in Republica Moldova, reducerea consecintelor negative asupra societatii.Infectia HIV/SIDA si ITS prezinta un pericol real pentru sanatatea publica si societate. Activitatile de prevenire a acestor maladii in cadrul sistemului de sanatate constituie circa 10-15%. Realizarea masurilor complexe si operative de profilaxie, comunicare si pregatire sociala, acordarea asistentei sociale si medicale, respectarea drepturilor omului, inclusiv ale minoritatilor sexuale si altor grupuri cu comportament de risc sporit de infectare, sint posibile doar prin unirea si coordonarea eforturilor structurilor de stat, autoritatilor administratiei publice locale, ONG, organizatiilor internationale si sectorului privat.Necesita monitorizare continua realizarea prezentului Program, utilizarea granturilor Fondului Global SIDA/ TB/Malarie, ale Bancii Mondiale si altor donatori. ACTIVITATILE:l Asigurarea suportului politic la nivel central si teritorial si finantarea prioritara a actiunilor stipulate in Program,2.Optimizarea Capacitatilor Consiliului National de Coordonare (CNC) in vederea realizarii si monitorizarii Programului.3.Desfasurarea si eficientizarea activitatii grupurilor tehnice de lucru ale CNC - supravegherea epidemiologica, inclusiv de santinela, asupra infectiei HIV/SIDA siITS; educatie, informare si comunicare;minimizarea riscurilor si consecintelor negative in grupurile vulnerabile; suport, tratament specific ARV, asistenta medicala si sociala; monitorizare si evaluare (M&E).4.Elaborarea si aprobarea planurilor de lucru ale CNC si ale grupurilor tehnice.5.Elaborarea planurilor de actiuni pentru teritorii, ministere, servicii si agentii in vederea realizarii Programului.6.Consolidarea retelei ONG care activeaza in domeniul HIV/SIDA/ITS si ajutorarea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, promovarea practicilor pozitive de prevenire a HIV/SIDA.7.Crearea cadrului adecvat pentru profilaxia HIV/SIDA/ITS la locurile de munca.II. Dezvoltarea capacitatilor si extinderea actiunilor de educare, informare si comunicare pentru publicul larg, tineret si grupurile vulnerabile in profilaxia HIV/SIDA/ITSSCOPUL - ridicarea nivelului de cunostinte si de constientizare a problemei vizate de catre populatie, adoptarea unui comportament inofensiv, schimbarea atitudinii fata de problema HIV/SIDA/ITS crearea unui mediu tolerant pentru persoanele afectate de HIV/ SIDA, prevenirea stigmatizarii si discriminarii, Cultivarea simtului de raspundere a individului pentru propria sanatate, crearea unui mediu ce va contribui la schimbarea comportamentului, precum si la mentinerea unui comportament inofensiv, incurajarea persoanelor de a se adresa la serviciile respective de profilaxie (inclusiv consiliere si testare), tratament, ingrijire si suport.Dezvoltarea capacitatilor de elaborare, implementare si evaluare a actiunilor si a campaniilor de comunicare.Comunicarea necesita o abordare pragmatica, bazata pe practici si dovezi, fiind orientata spre sporirea nivelului de constientizare, prin implementarea planuri-lor si programelor educationale in contingentele organizate (scoli, licee, gimnazii, universitati), in rindurile populatiei si in grupurile vulnerabile.ACTIVITATILE:1.Stabilirea si asigurarea functionarii sistemului unic de formare a deprinderilor de viata ale tineretului studios din institutiile de invatamint preuniversitar, mediu de specialitate si universitar in baza Curriculei, precum si formarea deprinderilor de viata ale tinerilor neincadrati in procesul de invatamint in baza programelor extrascolare, inclusiv educatie "de la egal la egal" si activitati "outreach".1.1.Elaborarea si editarea materialelor didactice pentru tineri:editarea manualului pentru elevii din colegii si din scolile profesionale - anul 2006;Curricula si manualul studentului pentru cursul "Deprinderi de viata din universitati" - anul 2007.1.2.Elaborarea materialelor instructive pentru cadrele didactice: manualulprofesorului pentru colegii si scoli profesionale - anul 2006; ghidul profesorului universitar "Deprinderi de viata" -anul 2007.1.3.Reeditarea manualului elevului si profesorului pentru invatamintul preuniversitar - anul 2009.1.4. Instruirea cadrelor didactice din: colegii si scoli profesionale, 4000 persoane anii 2006-2007;universitati, 4000 persoane - anii 2006 - 2007;clasele primare, 3000 invatatori- suplimentar -anul 2006;instruirea anuala a profesorilor preuniveristari, 5000 persoane - anii 2006 -2009.1.5.Elaborarea materialelor pentru parinti anul 2007.1.6.Realizarea activitatilor publicitare - anii 2006 -2010.1.7.Elaborarea materialelor metodice pentru un minicurs de prevenire a HIV/SIDA/ ITS in institutiile universitare.1.8.Introducerea in Curricula de instruire a profesorilor universitari a metodologiei si aspectelor de predare a profilaxiei infectiei HIV/SIDA si ITS,1.9.Realizarea unui studiu privind impactul cursului"Deprinderi de viata" in rindurile tinerilor - 2008.1.10.Constituirea si editarea unei publicatii speciale periodice pentru lucratorii medicali, consacrate problemei HIV/SIDA/ITS.2.Dezvoltarea Cadrului Strategic de Comunicare in profilaxia HIV/SIDA/ITS.2.1. Elaborarea modelului si structurii de comunicare--anul2006.2.2.Formarea matritei si retelei institutiilor de parteneri in implementarea activitatilor de comunicare -2006,2.3.Consolidarea si dezvoltarea capacitatilor, continuitatea comunicarii in rindurile populatiei si grupurilor- tinta - mass-media, educatori "de la egal la egal',lucratori "outreach", consilieri si lucratori comunitari, grupurile de sustinere etc..- permanent.2.4.Elaborarea si implementarea unui plan de actiuni care va include informatii despre fondurile disponibile in domeniul comunicarii HIV/SIDA/ITS.2.5. Elaborarea instrumentelor de monitorizare si evaluare a eficientei realizarii planului de actiuni in domeniul comunicarii HIV/SIDA/ITS - anii 2006-2007.3.Desfasurarea campaniilor de informare si de comunicare pentru tineret si populatie, consolidarea potentialului de informare, educare si comunicare.4.Crearea si mentinerea liniei verzi telefonice 0800 la nivel national pentruaccesul populatiei, inclusiv al persoanelor HIV pozitive.III. Dezvoltarea si consolidarea sistemului de supraveghere epidemiologie a infectiilor HIV/SIDA/ ITS cu elemente de generatia a Il-a (supraveghere comportamentala)SCOPUL - monitorizarea continua si evaluarea situatiei epidemice, elaborarea si concretizarea activitatilor si interventiilor profilactice.ACTIVITATILE1.Asigurarea functionarii sistemului national, integral de monitorizare a situatiei epidemice, asistentei medicale, tratamentului, inclusiv specific ARV, al bolnavilorde SIDA si sifilis, precizarea activitatilor profilactice in baza rezultatelormonitorizarii si evaluarii.2.Asigurarea supravegherii epidemiologice a infectiei HIV/SIDA/ITS la nivel statal si teritorial prin efectuarea screeningului diferitelor contingente de populatie, inclusiv al grupurilor cu risc sporit de infectare; conform planului anual.3.Desfasurarea activitatilor de consiliere si testare a 280 mii de persoane anual: screeningul donarilor de singe - 70-80 mii de persoane; supravegherea epidemiologica a contingentelor cu risc sporit de infectare -70 mii, a femeilor gravide - 40 mii de doua ori pe parcursul sarcinii; testarea anonima -10 mii de persoane; bolnavilor cu semne clinice ale infectiilor cu transmitere sexuala -10 mii; testarea conform indicatiilor clinice -10 mii; supravegherea biologica de santinela - 20 mii.Efectuarea screeningului la sifilis, inclusiv a donarilor de singe-1,1 milioane persoane,4.Dezvoltarea serviciului de diagnostic al infectiei cu chlamidii si al papilomei virusului uman.5.Elaborarea si editarea ghidului "Supravegherea epidemiologica de generatia a II-a si masurile antiepidemice si profilactice" - anii 2006 -2007.6.Efectuarea a doua studii ale comportamentului in cadrul supravegherii epidemiologice de generatia a ll-a in rindurile grupurilor vulnerabile - anii 2006 si20087.Asigurarea sistemului de supraveghere si realizare a masurilor antiepidemice si profilactice in focarele infectiei HIV/SIDA/ITS,in conformitate cu ghidul respectiv.8.Efectuarea schimbului de informatii si experienta in reteaua Uniunii Europene pentru prevenirea si controlul bolilor infectioase. Participarea la supraveghereaepidemiologica a infectiei HIV/SIDA in reteaua EURO-HIV.9.Introducerea componentei HIV/SIDA in sistemul informational de monitorizare si evaluare in domeniul supravegherii bolilor infectioase si conectarea la Sistemul Informational Medical Integrat in calitate de parte componenta a conturului functional "Starea sanatatii", conform Hotaririi Guvernului nr.1128 din 12 octombrie 2004 "Cu privire la aprobarea Conceptiei Sistemului Informational Integrat.10. Depistarea precoce a persoanelor cu HIV/SIDA/ ITS prin dezvoltarea si extinderea retelei de consiliere Atestare voluntara, inclusiv anonima. IV. Extinderea actiunilor de profilaxie a HIV/SIDA/ ITS in grupurile vulnerabile in baza consolidarii eforturilor statului si ale ONGSCOPUL - asigurarea accesului persoanelor din grupurile vulnerabile la serviciile de sanatate si asistenta sociala, consiliere si testare voluntara la HIV/SIDA/ITS, la informare, activitati profilactice, mijloace individuale de protectie si tratament.in grupurile cu risc major de infectare majoritatea persoanelor sint tinere, neincadrate in cimpul muncii, cu acces limitat la servicii medicale si la servicii sociale, prezentind un potential sporit pentru evoluarea procesului epidemic al infectiei HIV/SIDA si ITS. Dependenta de droguri reprezinta un fenomen periculos, prin caracterul sau multifactorial, dinamic si schimbator, care afecteaza predominant tinerii cu virsta de 14-35 ani, consti-tuind o problema majora pentru sanatatea publica, fa-vorizind mortalitatea in urma supradozarii, suicidelor, infectarea cu HIV/SIDA/ITS, raspindirea intensiva a hepatitelor virale si a tuberculozei. Ponderea utilizatorilor de droguri implicati in procesul epidemic al infectiei HIV/SIDA ramine a fi inalta.ACTIVITATILE1.Realizarea, prin eforturi comune ale institutiilor publice (Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului) si ale ONG a proiectelor ce tin de profilaxie, inclusiv bazate pe strategia "reducerea noxelor", in rindurile contingentelor si grupurilor vulnerabile: utilizatorilor de droguri intravenos; detinutilor din institutiile penitenciare; femeilor care practica sex comercial; minoritatilor sexuale; tineretului nescolarizat si neangajat in cimpul muncii; imigrantilor, inclusiv repatriatilor; romilor; copiilor si tinerilor cu disabiliati mintale etc.2.Dezvoltarea si consolidarea serviciilor de reabilitare prestate persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, inclusiv a utilizatorilor de droguri injectabile HIV pozitivi.Crearea centrelor de reabilitare medicala si sociala a persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA in localitati urbane mari - anii 2006-2007.3.Extinderea programelor de substitutie cu metadona, majorind accesul persoanelor consumatoare de droguri la aceasta terapie in institutiile specializate subordonate Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si in cele penitenciare. 4.Elaborarea, editarea si distribuirea materialelor metodice si informationale in profilaxia primara si secundara a HIVSlDA/lTS. 5. Asigurarea accesului la prezervative. 6.Crearea sistemului de implicare a studentilor Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie "Nicoiae Testemitanu", ai colegiilor medicale si institutiilor pedagogice, cu facultati de pregatire a lucratorilor sociali, inactivitatile de voluntariat "outreach", desfasurate in rindurile utilizatorilor de droguri, altor grupuri vulnerabile si persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA. 7.Combaterea traficului ilicit de droguri. V. Dezvoltarea infrastructurii si a capacitatilor de acordare a asistentei medicale, sociale si de ingrijire paliativa persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, membrilor familiilor lor, precum si copiilor afectati de HIV/SIDASCOPUL - asigurarea cu tratament gratuit si extinderea accesului la tratamentul specific ARV al persoanelor cu HIV/SIDA, conform recomandarilor OMS/ UNAIDS, la tratamentul profilactic, al femeilor gravide HIV pozitive si nou-nascutilor din ele -100%, Perfectionarea acordarii asistentei medicale, sociale si ingrijirilor paliative persoanelor cu HIV/SIDA, cu maladii oportuniste si membrilor familiilor lor. Asigurarea eu tratament gratuit a bolnavilor cu -sifilis -100%.ACTIVITATILEExtinderea si consolidarea structurilor de asistenta medicala acordata persoanelor cu HIV si bolnavilor de SIDA. Asigurarea cu medicamente necesare pentru tratamentul specific ARV, al maladiilor oportuniste si sifilisului.Organizarea a doua centre pentru tratarea bolnavilor de SIDA in zonele cu prevalenta inalta a infectiei HIV/SIDA. Integrarea serviciilor paliative, inclusiv de tip"hospice", in baza institutiilor medico-sanitare publice, private si organizatiilor nonguvemamentale.Crearea si extinderea sistemului de ingrijiri paliative si sustinerea psihosociala a persoanelor cu HIV/SIDA la domiciliu, cu antrenarea institutiilor medico-sanitare publice si organizatiilor nonguvemamentale.Asigurarea monitoringului de laborator al evolutiei clinice a infectiei HIV/SIDA si eficientei tratamentului antiretroviral si al maladiilor oportuniste. Extinderea posibilitatilor de determinare a rezistentei virale la preparate ARV.Instruirea personalului medical antrenat in tratament, diagnostic si supraveghere a persoanelor infectate cu HIV.Aprofundarea cunostintelor teoretice si dezvoltarea abilitatilor practice ale lucratorilor medicali prin aplicarea metodelor moderne de combatere a HIV/SIDA sialtor infectii, modernizarea programelor de studii specifice, organizarea cursurilor de perfectionare si a stagiului specialistilor la centrele medicale specializate de excelenta.Elaborarea unui regulament privind organizarea si functionarea serviciilor de ingrijiri paliative ale persoanelor cu HIV/SIDA.Instruirea personalului medical, membrilor familiei persoanelor cu HIV/SIDA si voluntarilor in ingrijiri paliative.Concretizarea si modificarea protocoalelor nationale de tratament si ingrijiri paliative in cazul infectiilor HIV/SIDA/ITS, conform recomandarilor OMS.10.Asigurarea asistentei sociale si protectiei persoanelor cu HIV/SIDA, membrilor familiilor lor si copiilor afectati de HIV/SIDA.11.Actualizarea si reeditarea ghidului de ingrijiri paliative ale persoanelor cu HIV/SIDA.VI. Extinderea activitatilor de asigurare cu servicii de consiliere si testare voluntara confidentiala in institutiile medicale statale, inclusiv in cadrul serviciilor de sanatate pentru tineriSCOPUL - asigurarea accesului la serviciile de consiliere si testare benevola a 100% populatie care solicita astfel de servicii, in special al persoanelor cu virsta de 15-24 ani.Extinderea accesibilitatii la utilizarea prezervativelor de calitate.ACTIVITATILE1.Dezvoltarea cadrului institutional in baza unei retele de centre de consiliere si testare voluntara confidentiala in institutiile medico-sanitare publice (centrelesi oficiile medicilor de familie, centrele de sanatate, policlinicile consultative), amenajarea incaperilor, instruirea personalului medical in problemele consilierii pre- si posttestare, elaborarea si asigurarea acestor centre cu documentatia medicala necesara.2.Extinderea serviciilor de consiliere si testare voluntara confidentiala in institutiile medico-sanitare publice si in reteaua serviciilor de sanatate pentru tineri.3.Elaborarea, aprobarea si editarea Ghidului national de consiliere si testare voluntara.4.Extinderea accesului la consiliere, testare anonima si confidentiala, in special in comunitatile cu incidenta sau prevalenta sporita a HIV/ITS, prin consolidarea eforturilor si marirea numarului de furnizori capabili sa ofere astfel de servicii.5.Extinderea accesului la consiliere si testare voluntara gratuita in centrele de asistenta medicala urgenta, centrele de tratament si reabilitare a consumatorilor de droguri, clinicile de planificare familiala si in alte centre si institutii accesibile pentru persoanele cu risc sporit de infectare.6.Pregatirea formatorilor nationali si locali in consiliere si testare voluntara.7.Pregatirea si instruirea continua privind consilierea pre- si posttestare a personalului din punctele de consiliere si testare, a conducatorilor centrelor medicilor de familie si serviciilor de sanatate pentru tineri.8.Elaborarea, editarea si asigurarea centrelor de consiliere si testare voluntara si confidentiala cu materiale metodice si informative.9.Extinderea activitatilor educationale si de promovare a consilierii si testarii voluntare in institutiile penitenciare si in punctele de triere.10.Crearea unei structuri de marketing si asigurarea controlului asupra calitatii prezervativelor, comercializate in republica.VIl. Consolidarea bazei si extinderea capacitatilor de prevenire a transmiterii infectiei HIV/SIDA si ITS de la mama la fatSCOPUL- reducerea riscului transmiterii materno-fetale a infectiei HIV, sifilisului si gonoreii prin asigurarea accesului la consiliere si testare voluntara si confidentiala a 100% de femei gravide, asigurarea integrala eu tratament profilactic a femeilor gravide HIV pozitive, bolnave cu sifilis si a nou-nascutilor din mame infectate.ACTIVITATILEl Dezvoltarea capacitatilor si cultivarea simtului de raspundere sociala in rindurile persoanelor sexual active, inclusiv in contextul sanatatii reproductive si prevenirii infectiilor HIV/SIDA/ITS.2.Asigurarea accesului la servicii sociale si de sanatate, consiliere pre- si posttestare al persoanelor de virsta reproductiva, inclusiv inainte de casatorie, al familiilor tinere, cu antrenarea serviciilor de sanatate si a organizatiilor nonguvernamentale.3.Instruirea continua a personalului medical in problemele ce tin de masurile complexe de prevenire a transmiterii infectiilor nominalizate de la mama la fat.4.Informarea populatiei despre masurile de prevenire a HIV/SIDA/ITS si importanta testarii.5.Testarea integrala a femeilor gravide (2 testari gratuite si benevole) la infectiile HlV/SIDA/sifilis/gonoree.6.Elaborarea si realizarea programelor de prevenire a sarcinilor nedorite la femeile de virsta fertila, infectate cu HIV si sifilis.7.Asigurarea accesului femeilor gravide HIV pozitive la servicii de consiliere privind alimentatia nou-nascutilor.8.Asigurarea cu alimentatie artificiala de calitate a copiilor nascuti din mame HIV pozitive.9.Elaborarea si perfectionarea cadrului legislativ privind masurile de acordare a asistentei sociale copiilor afectati de HIV/SIDA si dezvoltarea serviciilor socialepentru realizarea acestor masuri.VIII. Asigurarea securitatii hemotransfuziilor, interventiilor medicale sau de alt gen si prevenirea raspindirii nozocomiale a infectiei HIV/SIDA si a sifilisuluiSCOPUL - reducerea riscului de infectare posttran-sfuzionala, nozocomiala si profesionala. ACTIVITATILE1.Dezvoltarea si mentinerea serviciului de singe,elaborarea politicii si strategiei de aplicare in practica curativa a hemotransfuziilor, in scopul asigurarii inofen-sivitatii hemotransfuziilor, prevenirii transmiterii infectiei HIV/SIDA si altor infectii transmisibile prin singe.2.Implementarea in serviciul de singe a sistemului statal de creare a rezervelor de singe donat si a preparatelor din singe, cu retestarea donatorului, peste 6 lunidupa donare, la marcherii virusului HIV 1/2, pentru excluderea transmiterii virusului prin hemotransfuzii.3.Perfectionarea sistemului de selectare a donatorilor de singe, lichide biologice, organe si tesuturi (examenul clinic, epidemiologic si de laborator) pentru excluderea persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare.4.Aprovizionarea institutiilor medico-sanitare cu sortimentul necesar de substituenti ai singelui pentru acordarea asistentei medicale urgente si de o buna calitate pacientilor. Dotarea laboratoarelor de testare a singelui la HIV si alte maladii transmisibile prin singe cu echipamente moderne si consumabile de performanta, care vor permite efectuarea urgenta si de o calitate mai buna a investigatiilor.5.Asigurarea unor conditii igienice si antiepidemice adecvate, a sterilizariiechipamentului, instrumentelor si materialelor folosite la acordarea asistentei medicale, efectuarea manoperelor si interventiilor medicale in institutiile medico-sanitare publice, departamentale si private. Monitorizarea permanenta, evaluarea regimului de lucru al aparatajului de sterilizare, a calitatii prelucrarii si sterilizarii instrumentarului medical.6.Crearea conditiilor optimale de lucru, respectarea regimului antiepidemic in institutiile medico-sanitare publice, departamentale si private. Instruirea continua apersonalului medical privind securitatea hemotransfuziilor, respectarea precautiilor de lucru si asigurarea cu mijloace de protectie individuala.7.Crearea si asigurarea conditiilor inofensive in unitatile de prestare a serviciilor cosmetologice, manichiura/pedichiura, piercing, tatuaj si altele aferente contactului cu lichidele biologice.IX. Suplimentarea si extinderea actiunilor de prevenire, diagnostic, tratament si ingrijire a persoanelor cu infectia mixta HIV/TB, inclusiv in institutiile penitenciareSCOPUL - prevenirea raspindirii infectiei prin tuberculoza in rindurile persoanelor HIV infectate, realizarea masurilor de diagnostic precoce al infectiei HIV/SIDA la bolnavii cu tuberculoza evolutiva si al tuberculozei la persoanele cu HIV/SIDA. Acordarea unui tratament complex antituberculos si antiretroviral al persoanelor cu in- fectia mixta HIV/TB.ACTIVITATILE1.Coordonarea si eficientizarea activitatilor serviciilor de ftizio-pneumologie, medicina primara si specializata in prevenirea dezvoltarii infectiei mixte HIV/TB. Asigurarea asistentei medicale complexe persoanelor cu infectie mixta HIV/TB.2.Elaborarea protocolului de masuri de prevenire, diagnostic, tratament si ingrijire a bolnavilor cu infectia mixta HIV/TB.3.Perfectionarea sistemului de supraveghere a infectiei mixte HIV/TB,4.Instruirea personalului medical in prevenirea, diagnosticul si tratamentul cazurilor de infectie mixta HIV/TB.EXECUTORII PRINCIPALI Al PROGRAMULUI Executorii principali ai prezentului Program sint: Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, Ministerul Finantelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apararii, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerul Justitiei, Compania publica Teleradio-Moldova, autoritatile administratiei publice locale, mass-media, reteaua organizatiilor non-guvernamentale ce activeaza in controlul HIV/SIDA si tuberculozei, iar parteneri realizarea in Programului sint organizatiile internationale care acorda asistenta tehnica si financiara in domeniu.incheierein ultimii ani bolile cu transmitere sexuala au crescut ca numar si vor creste in continuare daca nu se vor lua masuri drastice pentru combaterea mecanismului care permite raspindirea acestor afectiuni in rindul populatiei. Cu toate ca s-au luat masuri pentru combaterea acestor boli, cu toate ca au aparut medicamente noi si eficinete de tratament, numarul acestor boli creste alarmant si apar cazuri noi la o parte insemnata a populatiei. Probabil factorul social-economic in care ne aflam la ora actuala, prezenta prostitutiei clandestine si a unui vagabondaj sexual mare, permite majorarea numarului persoanelor infectate, actionind grav asupra starii sanatatii populatiei. Numarul mare de contacte sexuale intimplatoare, ocazionale, cu persoane necunoscute, ingreleaza desfasurarea unei anchete epidemiologice corecte, ceea ce face ca sursa de infectie sa nu fie descoperita la timp lucru primordial in stoparea fernomenului de extindere rapida a bolilor cu transmitere sexuala.in scopul redresarii situatiei situatiei create la etapa actuala in RM se recomanda:1.A evalua executarea Programului National si programelor teritoriale de profilaxia infectiei HIV/SIDA si ITS si a efectua lucrul pregatitor pentru analiza detaliata si evaluarea raspunsului la epidemia infectiei HIV/SIDA, elaborarea strategiilor si activitatilor prioritare, crearea echipeicompetente pentru elaborarea proiectului programelor teritoriale pe perioada urmatoare.2.A efectua supravegherea epidemiologica conform Standardului in vigoarsi actelor normative.3.A asigura instruirea si pregatirea cadrelor medicale la compartimentele profilaxia primara,consiliere si testare voluntara, profilaxie in rindurile tineretului si publicului larg, respectarea masurilor de bariera individuala, transmiterea intraspitaliceasca a infectiei HIV, depistarea precoce si testare la HIV a persoanelor cu comportament riscant si indicatii clinice, efectuarea consilierii pre- si post- testare a pacientilor conform recomandarilor aprobate prin Dispozitia MS RM nr. 279 d din 17.10.2003, comunicare si suport a persoanele seropozitive HIV, tratamentul curativ si profilactic cupreparate specifice antiretrovirale, in ingrijirea paliativa a persoanelor cu HIV/SIDA. A asigura complexul de masuri profilactice privind prevenirea infectiei HIV posttransfuzionala (selectarea minutioasa a donatorilor, testarea la HIV a recipientilor potentiali, si nu a persoanelor supuseinterventiilor chirurgicale).4.A intensifica activitatile in prevenirea infectiei HIV perinatala lucrului profilactic in rindurile femeilor si familiilor tinere.5.A lua masuri pentru asigurarea accesului a tuturor femeilor gravide la consilierea si testarea benevola la HIV, la testarea repetata la timp in cazul rezultatului pozitiv obtinut pentru proba initiala de singe. Atentionam necesitatea testarii la timp a femeilor gravide in prima si a doua jumatatea desarcina pentru luarea deciziei respective pentru femeile depistate ca infectate - intreruperea sau pastrarea sarcinii, initierea tratamentului antiretroviral profilactic in termenii optimali - 36 saptamini de sarcina si al copilului noi-nascut).6.A asigura testarea la marcherii HIV 1/2 a contingentelor prevazute in Regulile de examinare,indeosebi a utilizatorilor de droguri, bolnavilor de tuberculoza persoanelor la reintoarcerea in tara dupa un termin indelungat, persoanelor cu comportament sexual riscant, recipientilor de singe.persoanelor cu contacte sexuale cu persoane infectate, cetatenilor straini. A respecta cerintele de colectare, pastrare si transportare a probelor de singe pentru investigatiile la marcherii HIV conform instructiunii respective.7.A promova acordarea consilierilor posttestare a persoanelor seropozitive HIV care contribuie la imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu HIV/SIDA si este punctul initial in acordarea ingrijirilor, suportului si tratamentului acestor categorii de persoane.8.La cercetarea epidemiologica a focarelor infectiei HIV SIDA a concretiza si a analiza factorii de risc si caile de molipsire. Calea sexuala: locul de infectare, daca molipsirea a avut loc peste hotare -de a concretiza tara. relatii sexuale cu multiple parteneri, trafic si locul, relatii sexuale cu pe-infectate (sursa si timpul), relatii homosexuale. Utilizarea drogurilor intravenos: de cit timp se drogheaza, ce droguri foloseste, unde le procura, doza utilizata, utilizarea seringilor folosite,imprumutul seringilor, cind s-a drogat ultima data. daca este participant la proiectul "diminuarea daunei" etc. in cazul depistarii persoanelor infectate cu HIV SIDA din rindurile donatorilor de singe este necesar de a efectua cercetarea cazului in mod de urgenta, de a stabili cauza molipsirii, sursa,durata contactului, a evalua calitatea selectarii donatorului, examenului medical si colectarii anamnezei epidemiologice, a asigura stoparea incotestabila a dozei de singe donat, concretiza donarileprecedente si utilizarea singelui donat. in fiecare caz de confirmare a diagnosticului HIV/SIDA in rindurile donatorilor a informa Centrul SIDA privind rezultatele preventive de cercetare a focarelor.Organizatii implicate in lupta impotriva SIDA (la nivel mondial)-OMS - Organizatia Mondiala a Sanatatii-UNAIDS - Departamentul Organizatiei Natiunilor Unite pentru combaterea HIV/SIDA-Global Found - Fondul Global pentru combaterea SIDA, Tuberculozei si Malariei-World Bank - Banca Mondiala-Euro HIV - Coordonarea supravegherii de santinela a infectiei HIV/SIDA in Europa (52 tari)- (GNP+) - Reteaua Globala a Oamenilor care Traiesc cu HIV/SIDA-ICASO - Consiliul International al Organizatiilor care Presteaza Servicii Persoanelor care Traiesc cu HIV/SIDA-IAS - Societatea internationala SIDAINFORMATIE UTILA-1 decembrie - Ziua Internationala a Combaterii HIV/SIDA-A treia duminica a lunii mai - Ziua Comemorarii Persoanelor Decedate cu Maladia SIDA-Fundita Rosie - simbolul solidaritatii in lupta impotriva epidemiei HIV/SIDA-Kilt SIDA- este un panou creat in memoria celor care au decedat cu maladia SIDA. A fost creat pentru prima oara de Cliv Jons.Glosarabstinenta - inseamna a amana sau a nu avea relatii sexuale, oricare ar fi ele - orale, anale sau vaginale.anticorp - reprezinta o structura proteica de dimensiuni mici, prezenta in "singe", circulind o data cu acesta in tot organismul, capabil sa se "lege" specific de antigenul care i-a indus aparitia si sa-i blocheze actiunea vatamatoare.antigen - Orice parte din structura unui agent patogen capabila sa stimuleze sistemul imunitar si sa-1 faca sa riposteze, fie prin producerea de anticorpi specifici, fie prin instruirea unor celule capabile sa recunoasca si sa actioneze impotriva antigenului fata de care s-au instruit.antiretroviral - o substanta care actioneaza impotriva virusilor din familia denumita "Retroviridae", similara cu HIV.asimptomatic - Fara simptome.bisexual - O persoana care este atrasa sexual atat de barbati, cat si de femei.medicamente antiretrovirale - aceste medicamente nu trateaza HIV dar pot inceta progresul dezvoltarii virusului in corpul uman, prelungind vietile persoanelor seropozitive. Pentru a recurge la modul cel mai eficient posibil, o persoana seropozitiva va lua o combinatie de trei sau mai multe medicamente antiretrovirale in acelasi timp.CD4 cells - celule care controleaza abilitatea corpului sa recunoasca si sa lupte impotriva infectiilor si cancerului. Ajuta la controlarea abilitatii corpului de a recunoaste si a lupta impotriva infectiilor si celulelor cancerogene. Aceste celule mai ajuta la identificarea, atacul, si destrugerea bacteriilor si a ciupercilor ce ar putea infecta corpul. De asemenea ele regleaza producerea anticorpilor. Virusul HIV intra in reactie cu suprafata celulelor CD4, penetreaza celulele acestea, mai departe sunt doua cai de evaluare: virusul incepe sa se reproduca imediat sau ramane in continuare in stare de repaus pana ce celule nu devin active.consultatie - Suport profesionist acordat oamenilor, care include dialogul confidential dintre pacient si medic sau consilier despre diferite probleme legate de sanatate, in cazul nostru HIV/SIDA.discriminare - Politica prin care un stat sau o categorie de cetateni ai unui stat sunt lipsiti de anumite drepturi pe baza unor considerente neintemeiate.ejaculare - Eliberarea spermei din penis in timpul stimularii sexuale sau in timpul polutiilor nocturne.epidemie - extinderea unei boli contagioase intr-un timp scurt, prin contaminare, la un numar mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.; molima.epidemiologie - Ramura a medicinei ce studiaza caile de transmitere a diferitor infectii si modalitatile de lupta cu ele.erectie - Procis prin care penisul se intareste si se mareste in volum ca reactie la ginduri, fantasme, temperatura, atingeri sau stimulare sexualaheterosexual - Persoana care e atrasa sexual de persoanele de sex opus.HIV - Virusul Imunodeficientei Umane. Acest virus ataca sistemul imun si cauzeaza SIDA.HIV negativ - Cind o persoana nu are anticorpi specifici anti-HIV in corp. inseamna ca nu este infectat cu HIV.HIV pozitiv - Cand o persoana are anticorpi specifici anti-SIDA in corp. inseamna ca este infectata cu HIV. Dupa 2-6 luni de la infectarea cu HIV, corpul produce anticorpi care por fi depistati in sangele supus testelor de laborator.homosexual -Persoana ale carei dorinte sexuale sunt orientate in intregime sau in mare masura fata de persoanele de acelasi sex.imunitate - reprezinta proprietatea organismului de a se apara de diversi agresori externi (bacterii, virusi, paraziti, ciuperci) prin intermediul unor celule si al anticorpilor specifici. Se induce o stare de rezistenta specifica fata de actiunea unui agent inductor de boala.imunodeficienta - reprezinta o stare anormala, patologica, ce se manifesta prin disfunctii, reduceri ale capacitatii de aparare a organismului. Imunodeficienta se exprima in diverse niveluri de gravitate si poate ataca diverse componente ale sistemului imunitar.incidenta - numarul de infectii care au loc intr-o anumita perioada in populatia neinfectata.infectii cu transmitere sexuala (ITS) - Infectii care pot fi transmise de la o persoana la alta in timpul contactelor sexuale si contactului intim.infectiile oportuniste- Infectii care, atunci cand persoana este sanatoasa, nu cauzeaza boli, dar devin periculoase cand sistemul imunitar al unei persoane este slabit, de exemplu, in timpul infectarii cu HIV.infectios - provocat de o infectie care se transmite de la o fiinta la alta, care produce infectie; molipsitor, contagios, infectant. Caile majore de transmitere a HIV este prin activitate sexuala neprotejata, de la mama la copil si prin sange.intravenos - care se afla sau se face in vene.leziune - Afectarea unui tesut sau organ al corpului, ca rezultat al unei boli sau rani.lichide corporale - Termen utilizat pentru definirea tuturor lichidelor biologice din organismul uman (sange, saliva, urina, sperma, secretii vaginale, lichidul cefalorahidian, lapte matern, transpiratii, lacrimi etc.). Desi in toate lichidele corporale este prezent virusul HIV, doar patru din ele (sange, sperma, secretii vaginale si laptele matern) contin cantitatea suficienta pentru a produce infectarea.lichid vaginal - lichidul care este produs de membrana si pielea vaginului. masturbare - autostimularea organelor genitale.noduri limfatice Umflaturi de-a lungul sistemului limfatic din organism ce actioneaza ca un filtru de prevenire pentru ca particulele straine sa nu intre in sistemul sanguin.numarul Celulelor CD4 - Celulele CD4 sau ajutoarele T, sunt celulele care ne arata cat de puternic este sistemul imun al individului. Aceste celule ne ajuta sa determinam cat de mult a avansat HIV si de asemenea prezice riscul complicatiilor. Cu cat mai putine celule CD4 pe milimetru de sange, cu atat mai slab este sistemul imun al persoanei infectate.penetrare - Introducerea penisului in vagin, gura sau anus in timpul actului sexual.perioada latenta sau fereastra imunologica - Perioada dintre momentul in care persoana a fost infectata cu HIV si momentul cand corpul incepe sa produca anticorpi, in aceasta perioada virusul HIV nu poate fi depistat in organism.poligamie - A avea mai multi parteneri sexuali in acelasi timp.prevalenta - procentajul estimat al populatiei adulte care traieste actualmente cu o maladie la un timp dat, independent de timpul cind a avut loc infectarea.prezervativ pentru barbati - un tub fabricat dintr-un material fin, flexibil si care este inschis la un capat. Este pus pe penisul in erectie. Metoda de contraceptie si protectie impotriva majoritatii infectiilor cu transmitere sexuala.prezervativ pentru femei - un tub fabricat dintr-un material fin, flexibil si care este inschis la un capat. Este introdus in cavitatea vaginala in timpul actului sexual. Metoda de contraceptie si protectie impotriva majoritatii infectiilor cu transmitere sexuala.Sarcomul Kaposhi - Tumoare malefica sau cancer, ce afecteaza pielea si peretii vaselor sanguine sau limfatice. Este o infectie oportunista foarte raspandita printre persoanele bolnave de SIDA. Prezenta Sarcomului Kaposhi este unul din factorii, in baza carora se determina daca persoana este bolnava de SIDAseroconversie - Aparitia in singele celui infectat a anticorpilor specifici anti-HIV, ca urmare a contactului dintre virus si sistemul imunitar.sexul anal -penisului penetreaza anusul. Barbatii practica sexul anal cu alti barbati si cu femei. Nivelul de transmitere a HIV este de doua ori mai ridicat prin sexul anal neprotejat decat prin sexual vaginal neprotejat.sexul cazual - cand o persoana are mai mult decat un partener sexual intr-un timp de 12 luni.sexul mai sigur - activitatea sexuala prin care semenul sau lichidele vaginale nu penetreaza in corpul altei persoane.sexul neprotejat - sexul fara utilizarea prezervativului. Poate duce la infectare cu HIV sau alte IST.sexul nesigur - comportament de risc vadit in activitatea sexuala a unei anumite persoane. Include sexul neprotejat, sexul cu mai mult decat un partener, folosirea incorecta sau neconsistenta a prezervativului, sexul uscat, sexul anal si sexul cind persoana este infectata cu o IST.sexul oral - la femei este utilizarea limbii pentru a stimula vaginul femeii. La barbati este utilizarea gurii pentru a stimula penisul. Pentru a evita riscul infectarii cu HIV in timpul sexului oral, nu trebuie sa aiba semen si lichide vaginale in gura si trebuie sa verifice ca gura nu sa nu aiba rani sau leziuni.sexul protejat - cand semenul, lichidele vaginale si sangele nu au contact cu corpul partenerului in timpul sexului. Utilizarea prezervativelor este modul cel mai efectiv pentru prevenirea transmiterii HIV. Alte moduri sunt: abstinenta sau monogamia.sexul vaginal penetrarea vaginului de catre penis.SIDA - Sindromul imuno deficitar dobindit. Este maladia provocata de catre HIV si este o combinatie de boli cauzate de virusul HIV ce afecteaza sistemul imunitar. Este manifestarea finala, grava, a infectiei cu HIV, o boala cronica, cu evolutie indelungata si imprevizibila. Persoanele care au SIDA sunt foarte sensibile la multe boli periculoase pentru viata, numite infectii oportuniste.simptom - Semnul unei boli.sindrom - totalitatea semnelor si a simptomelor care apar impreuna in cursul unei boli, dandu-i nota caracteristica.stigma - trasatura care discrimineaza semnificativ un individ in fata altuia. Combinatia puternica intre rusine si frica genereaza stigma ce tine de HIV/SIDA. Rusinea este legata de activitatea sexuala si injectarea intravenoasa a drogurilor, in multe societati aceste teme interzise de societate au devenit tabu, iar frica este legata de faptul ca nu este nici un remediu impotriva acestei maladii.terapie combinata - folosirea mai mult decat un medicament in acelasi timp. In engleza acest fel de tratament se numeste HAART (Highly Active Anti-Retroviral Therapy).testele de confirmare - Deoarece orice laborator poate da si erori, teste mai complicate, mai scumpe si mai sensibile trebuie sa confirme rezultatele positive date de testul ELISA. Un astfel de test este Western blot.testul ELISA - Cel mai utilizat test pentru detectarea anticorpilor anti-HIV. Nu poate gasi infectia precoce (fereastra imunologica). Daca testul ELISA este pozitiv si confirmat prin Western blot (sau teste similare) persoana respectiva este sigur infectata cu HIV.toleranta - l. Faptul de a tolera; ingaduinta, indulgenta, atitudine ingaduitoare fata de greseli, bunatate. 2. Obisnuinta sau dispozitie pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente, substante, conditii de mediu.transmiterea verticala -Transmiterea de la mama la fat. Se imtimpla in uter, in timpul nasterii, alaptarii.Vaccin - O substanta injectata sau inghitita ce previne imbolnavirea oamenilor de anumite boli, chiar daca sunt in contact cu virusul.virus - Agent patogen responsabil de aparitia multor infectii si boli. Sunt niste particule foarte mici si, in compartie cu bacteriile, pot supravietui si se pot multiplica in interiorul celulelor, in detrimentul acelor celule.Bibliografie:1.UNAIDS - http://www.unaids.org/EN/default.asp.2.www.avert.org - an international AIDS charity - AIDS and HIVstatistics,Infection, transmission and testing, HIV/AIDS Prevention, etc3.The Body, The Complete HIV/AIDS Resource - www.thebody.com.4.http://www.cicnet.ro/educatie/bis-adv/infomed/index.html - Infomed - Buletin Medical5."Peste 90 la suta dintre persoanele infectate cu HIV/SIDA sunt apte de munca."http://www.sanatatea.com/presa.php?topic=presa&page=pQ003.6.MoldData - Moldova Web Directory - http://www.md/Health/index.shtml7."HIV nu se vede, dar exista" - Romanian Angel Appeal -http://www.raa.ro/vct.htm8.Seximus - http://www.seximus.ro/9.Asociatia Romana Anti-SIDA -http://www.arasnet.ro/default.php?t=site&pgid=5210.Southeast European Times - Guvernele si organizatiile ar trebui sa se concentreze asupra prevenirii HIV/SIDA -http://www.setimes.eom/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/articles/2Q04/l 1/29/reportage-Ol.11.UNAIDS - AIDS Epidemic Update 2004 -http://www.unaids.org/wad2004/reportjpdf.html.12.UNAIDS - "Eastern Europe and Central Asia" -http://www.unaids.org/EN/Geographical+Area/By+Region/eastern+europe+and+ central+asia.asp.Global Summary of the AIDS Epidemic, December 2004.http://www.unaids.org/wad2004/EPI_1204_pdf'en/ChapterO-l_intro__en.pdf.13.University of California San Francisco School of Medicine - HIV InSite -http://hivinsite.ucsf.edu/.14.National AIDS Control Organization - Ministry of Health and Family Welfare -Government of India - http://www.nacoonline.org.15.Centers for Disease Control and Prevention, National Center for HIV, STD and?? Prevention - Division of HIV/AIDS Prevention -http://www.cdc.gov/hiv/graphics.htm.16.Global Summary of the HIV and AIDS epidemic in 2003 - UNAIDS -http://www.unaids.org/en/resources/epidemiologv/epicoreiulv20Q4.asp.17.AIDS Education and Training Centers - http://aidsetc.org/.18.Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, Center for Communication Programs - http://www.jhuccp.org/.19.Journ-AIDS - http://www.journ-aids.org/.20.International AIDS Vaccine Initiative - http://www.iavi.org/.21.aidsmap, Information on HIV/AIDS - http://www.aidsmap.com/.22.The Communication Initiative - http://www.coniminit.corn/hivaids/.23.Bolile Cu Transmitere Sexuala - Pliant realizat de ARAS cu sprijinul financiar al USAID - Asociatia Romana Anti-SIDA24.Pliant "HIV/SIDA Cum te protejezi?" - Centrul de Informare si Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova.25.Pliant "Sindromul Imuno Deficitar Achizitionat" - Asociatia AntiHFV26.Pliant "HIV/SIDA/MST - intrebari si raspunsuri" - Central SIDA27.Pliant "SIDA si bolile cu transmitere sexuala" - Societatea de Planificare a familiei din Moldova.