Interactiunea imaginatiei cu procesele cognitive si motivatia Procesele psihice se impart in procese cognituve si procese reglatorii.Procesele cognitive sunt procesele prin care omul descopera lumea inconjuratoare si cu ajutorul caror poate sa o inteleaga.Acestea se pot clasifica in procese senzoriale (senzatiile, perceptiile si reprezentarile) si procese logice (gandirea, memoria si imaginatia).Procesele reglatorii sunt procesele prin care omul se pune tn relatie cu tot ceea ce il inconjoara.Acestea sunt vointa, atentia, motivatia si imaginatia. Imaginatia este un proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi, pe baza combinarii si transformarii experientei. Omul este capabil de o performanta unica, aceea a realizarii unitatii dintre trecut, prezent si viitor, imaginatia fiind legata mai ales de ceea ce va fi.Detasandu-se de prezentul imediat, de aici si acum, omul isi organizeaza si proiecteaza actiunile, anticipand atat drumul care va fi parcurs,cat si rezultatele care vor fi obtinute.Daca omul nu ar avea imaginatie, ar reactiona, orientandu-se numai pas cu pas dupa indicatorii perceptivi din contextul real in care isi desfasoara activitatea si deci nu ar avea o directie precisa, ar invata fragmentar, sacadat, cu stagnari si erori pana la un rezultat oarecare.Dispunand de imaginatie, poate sa-si elaboreze mintal scopul si planul desfasurarii activitatii, pe baza caruia sa se conduca, sa-si regleze permanent actiunile, sa evite erorile si sa aiba mai mare eficienta.Mai mult chiar, omul poate interveni activ, transformativ, creativ in ambianta, poate obtine mereu ceva nou, ceea ce l-a si facut sa fie creator de cultura. Acest proces cognitiv complex este specific numai omului, apare pe o anumita treapta a dezvoltarii sale psihice, adica dupa ce au aparut si alte procese si functii psihice care-i pregatesc desfasurarea:dezvoltarea reprezentarilor, achizitia limbajului, evolutia inteligentei, imbogatirea experientei de viata etc. De fapt, imaginatia odata aparuta interactioneaza permanent cu toate procesele psihice si mai ales cu memoria, gandirea si limbajul.Procesul imaginativ include aceste interactiuni in mod obligatoriu, insa in acelasi timp el se deosebeste de respectivele procese psihice si dispune si de mecanisme specifice de procesare a datelor experientei anterioare. Ca proces cognitiv, imaginatia realizeaza o procesare speciala a datelor initiale provenite din experienta, datorita nu numai interactiunilor complexe cu celelalte procese, ci si unor procedee proprii si unei combinatorici care-i sunt caracteristice. Spre deosebire de gandire, care dispune de operatii, imaginatia pune in lucru procedee numeroase si variate. in ceea ce priveste legaturile imaginatiei cu celelalte procese psihice, se poate observa ca acestea sunt, dupa cum am spus si mai sus, numeroase si apar inca de la nivelul senzatiilor.Desi imaginatia se dezvolta ca proces dupa aparitia unor procese mult mai complexe decat senzatiile.Totusi, se poate observa prezenta imaginatiei in sintezie, ce apar in urma legii interactiunii analizatorilor, una din legile senzatiilor.Sinestezia consta in faptul ca stimularea unui analizator produce efete senzorilae specifice intr-un alt analizator, desi acesta nu a fost stimulat.De exemplu, o stimulare sonora muzicala poate produce si efecte de vedere cromatice si invers.in limbaj curent se spune ca unele sunete sunt catifelate, unele culori sunt dulci etc.Sinestezia pare a fi o premisa a dotatiei artistice in pictura, muzica, coreografie. Reprezentarile pot fi componente importante ale procesului de imaginatie, atat in forma ei reproductiva, cat si creatoare.Actele imaginative constau in combinarea si recombinarea imaginilor din experienta anterioara. intre gandire si imaginatie exista o legatura foarte puternica.Cele doua procese se si aseamana, se si deosebesc si totodata, se afla in interactiuni reciproce.Prin gandire, omul cunoaste ceea ce este esnsial, necesar, general din realitatea existenta sau ceea ce este ipotetic, posibil, dar fundamental logic.Imaginatia exploreaza cu precadere necunoscutul, posibilul, viitorul.Prezenta imaginatie in gandire se observa atat in intelegere, cat si in procesul complex al rezolvarii de probleme. intelegerea exprima cel mai bine dimensiunea procesulaa a gandirii, care descrie modul cum sunt procesate informatiile.in procesarea ascendenta, intelegerea este rezultatul unui demers mai indelungat (uneori de ani de zile) de acumulare de informatii care sunt reunite in grupari succesive.in acest caz, intelegerea este o inmanunchere, o integrare de insusiri intr-o reprezentare generala, un concept empiric.in procesarea descendenta, intelegerea este rezultatul impunerii unor modele explicative ale realitatii prin invatare, instruire, educatie.De asta data, intelegerea se manifesta prin expansiune, ca si cum ar lua in posesie o serie de date, situatii, fenomene care i se subordoneaza.Daca in procesarea ascendenta intelegerea este o consecinta, in cea descendenta este o premisa.Rezulta ca a gandi este sinonim cu a intelege.Conceptele, notiunile au o existenta psihologica, adica functioneaza in mintea noastra in masur in care stim ce inseamna, in masura in care intelegem continuturile lor, adica suntem in posesia semnificatiei lor.intelegerea ne conduce la o explicatie, iar explicatia ne permite elaborarea unui model functional al realitatii reflectate. Rezolvarea de probleme este domeniul performantial al gandirii.Este un proces complex, care uzeaza de strategii, se desfasoara in etape si poate lua forma rezolvarii creative.Strategiile rezolutive sunt numeroase, dar pot fi grupate in doup mnari categorii, in functie de tipul de probleme si de mijloacele utilizate in rezolvarea lor.Vorbim astfel despre strategii algoritmice si strategii euristice. Strategia euristica exprima o divergenta, un conflict, o discordanta intre problema, mijloace si solutie.De obicei, promblema este slab definita, slab structurata, cerintele sunt vag formulate, au mai mult un caracter ipotetic, probabilist, dupa formula "ce ar fi daca...", mijloacele, formulele de lucru nu ne conduc automat la rezultat, trebuie sa exploram, sa inventariem mai multe cai si mijloace, iar solutia se releva ca o descoperire.Este modul de rezolvare a problemelor foarte complexe, prin explorare, descoperire, este un mod de rezolvare productiv sau creativ. Etapele procesului rezolutiv pot fi grupate in doua momente majore:punerea problemei si rezolvarea problemei.Elementul esential al primei etape este elaborarea unei reprezentari mintale interne a problemei.Acesasta se realizeaza in baza definirii datelor problemei, a explorarii bazei de cunostinte proprii cu privire la tipul de problema cu care ne confruntam, la mijloacele adecvate de lucru si prin avansarea unor ipoteze asupra solutiilor posibile.Rezolvarea propriu-zisa face apel la strategii de tip algoritmic, euristic sau combinate, apoi rezultatul este supus verificarii si procesul poate fi incheiat daca s-a ajuns la solutia corecta sau relua daca rezolvarea este incompleta sau incorecta. Prin urmare, gandirea, inteligenta ofera idei si date asupra realului si, totodata, ghideaza intr-o anumita masura transformarile imaginative.Imaginatia la randul ei participa la elaborarea ipotezelor, la gasirea unor strategii si procedee practice de rezolvare a problemelor. Memoria este cea care ofera material de combinare pentru imaginatie, cum ar fi: reprezentari, idei, trairi afective etc. si, totodata, conserva produsele sale finale.Dar imaginatia se deosebeste clar de memorie.Aceasta are caracter reproductiv, adica este cu atat mai eficienta cu cat este mai fidela fata de cele invatate, iar imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale se deosebesc de ceea ce exista in experiente subiectului si, mai ales, fata de ceea ce a dobandit societatea.Prin urmare, imaginatia trece dincolo de experienta pe care o are fiecare, transformand-o, recombinand-o si ajungand la noi rezultate. Motivele intretin o receptivitate crescuta pentru anumite elemente ale realului, permit aducerea acestora in prim-plan, reliefarea lor dupa alte criterii decat cele ale gandirii, generarea unor noi legaturi si restructurari.Dorinta puternica de a dispune de un telefon mobil de ultima generatie ne face repede sa ne proiectam imaginativ in grupul prietenilor si sa starnim admiratia lor.Aspiratia de a urma medicina dupa terminarea liceului face ca cel tn cauza sa se viseze adesea in spatiul specific institutiilor medicale.Motivatia isi face totodata simtita prezenta in procesul complex al imaginatiei in cateva din formele acesteia, si anume reveria, imaginatia reproductiva si visul de perspectiva. Reveria se desfasoara in timpul starilor de veghe si de relaxare, cand parca cel in cauza isi lasa gandurile sa vagabondeze.Pornind de la ceea ce vede sau de la o idee care i-a ramas in minte, incep sa apara siruri de imagini si idei propulsate de dorinte si de asteptari.Acestea evolueaza intr-o directie fantezista, iar persoana le urmareste pasiv si din cand in cand poate interveni cu o usoara dirijare in directia dorintelor.Reveria este un fel de experiment mintal privind indeplinirea fictiva a dorintelor si reducand astefl tensiunea psihica interna generata de ele.Totodata, reveria poate ocaziona combinatii noi si originale care pot fi valorificate in formele superioare ale imaginatiei.De aceea, unii autori recomanda reveria de scurta durata ca pe o cale a stimularii creativitatii.Dar reveria prelungita poate fi defavorabila dezvoltarii personalitatii, pentru ca satisafcerea fictiva a dorintelor poate anula activitatile reale, practice, eficiente. Imaginatia reproductiva este o forma activa, constienta si voluntara constand in construirea mintala a imaginii unor realitati existente in prezent sau in trecut, dar care nu pot fi percepute direct.Aceasta forma a imaginatiei se deosebeste de memoria imaginilor, pentru ca produsele ei nu au corespondent in experienta anterioara proprie si sunt, tn acelasi timp, rezultatul unui proces activ, in plina desfasurare.Ea este cu atat mai valoroasa cu cat produsele ei se apropie mai mult de real.Combinarea de idei si imagini se realizeaza sub influenta unor indicatii concrete, a unor schite sau, cel mai frecvent, a indicatiilor si descrierilor verbale.Imaginatia reproductiva largeste foarte mult campul mintal.Ea usureaza, totodata, intelegerea unor realitati mai abstracte sau a evenimentelor istorice, fenomenelor geografice, a vietii si a sortii personajelor din literatura etc. Imaginatia reproductiva intretine interesul si starea optima de atentie in lectura unei carti. Visul de perspectiva consta in proiectarea constienta si voluntara a drumului propriu de dezvoltare in acord cu posibilitatile personale si cu conditiile si cerintele sociale.Acesta contribuie la formarea idealului de viata si prin el la motivarea activitatilor curente,a optiunilor profesionale, a actiunilor de autoformare si autoeducare. Si imaginatia intervine in procesul motivational, mai precis in conceptul de optimum motivational, atunci cand dificultatea sarcinii este perceputa incorect de catre subiect.Tn acest caz, ne confruntam cu doua situatii tipice:fie cu subaprecierea semnificatiei sau dificultatii sarcinii, fie cu supraaprecierea ei.Ca urmare, subiectul nu va fi capabil sa-si mobilizeze energiile si eforturile corespunzatoare indeplinirii sarcinii.intr-un caz, el va fi submotivat, va activa in conditiile unui deficit energetic, ceea ce va duce in final, la nerealizarea sarcinii.in cel de al doilea caz, subiectul este supramotivat, activeaza in conditiile unui surplus energetic care l-ar putea dezorganiza, stresa, i-ar putea cheltui resursele energetice chiar inainte de a se confrunta cu sarcina.Cand un elev trateaza cu usurinta sau supraestimeaza importanta unei teze sau a unui examen va ajunge la acelasi efect:esecul.in aceste conditii, pentru a obtine un optimum motivational este necesara o usoara dezechilibrare intre intensitatea motivatiei si dificultatea sarcinii.De exemplu, daca dificultatea sarcinii este medie, dar este apreciata ca fiind mare, atunci o intensitate medie a motivatiei este suficienta pentru realizarea ei (deci o usoara submotivare).Optimumul motivational se obtine prin actiunea asupra celor doua variabile care intra in joc:prin obisnuirea indivizilor de a percepe cat mai corect dificultatea sarcinii (prin atragerea atentiei asupra importantei ei, prin sublinierea momentelor ei mai grele etc.) sau prin manipularea intensitatii motivatiei in sensul cresterii sau scaderii ei(introducerea unor emotii puternice de anxietatea sau de frica ar putea creste intensitatea motivatiei). Imaginatia este legata intr-un fel specific chia cu intreaga personalitate.Experienta proprie de viata, orientarile dominante, dinamica temperamentala, configuratia caracteriala ghideaza combinarile imaginative si le finalizeaza in produse specifice pentru fiecare.Procesul si produsul imaginativ exprima personalitatea, originalitatea acesteia si sunt ele insele noi si originale, atat fata de experienta individuala cat si fata de cea sociala.