Referat de psihologie. Refugiatii
calendar_month 04 Feb 2008, 00:00
INTRODUCERETermenul "refugiat" se aplica oricarei persoane care "in urma unor evenimente petrecute inainte de 1 ianuarie 1951 si a unei temeri bine intemeiate de a fi persecutata datorita rasei, religiei, nationalitatii, apartenentei la un anumit grup social sau opiniei politice, se afla in afara tarii a carei cetatenie o are si care nu poate, sau datorita acestei temeri, nu doreste sa se puna sub protectia acestei tari; sau care, neavand nici o cetatenie si gasindu-se in afara tarii in care avea resedinta obisnuita, ca urmare a acestor evenimente, nu poate sau, datorita acestei temeri, nu doreste sa se reintoarca".Caracterul subiectiv al notiunii de temere poate induce faptul ca determinarea statutului de refugiat se bazeaza mai degraba pe declaratiile solicitantului si nu pe evaluarea situatiei existente in tara sa de origine. Cunoscut fiind faptul ca o aceeasi situatie poate genera reactii psihologice diferite, este necesara evaluarea personalitatii solicitantului; aspecte ca taria convingerilor, fie ele politice sau religioase, sau la caracterul impulsiv sau mediat al deciziei de a pleca sunt luate in considerare in evaluarea temerii.Calificativul "bine intemeiata" releva faptul ca statutul de refugiat nu se acorda pe baza unei simple existente a temerii ca stare de spirit a solicitantului ci si pe situatia obiectiva care duce la aceasta temere. Mai mult decat atat, o temere "bine intemeiata de persecutie" se poate baza nu pe experienta personala ci pe cea a rudelor, prietenilor, membrilor aceluiasi grup stabilirea credibilitatii se realizeaza prin considerarea trecutului personal si familial, a apartenentei la un anume grup, a interpretarii elementului obiectiv constatat in analiza conditiilor din tara de origine desi autoritatile competente nu sunt chemate sa judece conditiile din tara de origine, o evaluare a acestora este absolut necesara, declaratiile solicitantului neputand fi luate in considerare in abstract.Persecutia ca realitate sociala si psihologica generatoare de refugiu este considerata din perspectiva:-Delimitarii fata de alte posibile cauze ale parasirii tarii de origine orice alt motiv de parasire a tarii (cum ar fi foametea, dezastre naturale etc.) nu este in sine relevant pentru acordarea statutului de refugiat.-Raportului dintre experienta traita si cea anticipata temerea de persecutie poate fi determinata nu de o experienta traita individual ci de nevoia de evitare a unei situatii ce ar atrage riscul persecutiei.-Multicauzalitatii un solicitant poate sa fi fost subiectul a diferite masuri care numai prin ele insele nu conduc la persecutie; considerate insa in combinatie cu alti factori ostili concomitenti sau chiar cu contextul geografic, istoric ori etnografic, pot justifica rezonabil o temere bine intemeiata de persecutie.-Modalitatilor de exprimare a temerii de catre solicitant nu este obligatoriu ca solicitantul sa foloseasca termenul ca atare in descrierea situatie sale.Desi sunt situatii in care apartenenta rasiala, religioasa, nationala, sociala sau politica genereaza persecutie, in general, simpla apartenenta nu este in sine un fapt totdeauna suficient pentru acordarea statutului de refugiat.in ceea ce priveste "opinia politica", aceasta trebuie inteleasa din perspectiva tariei unor convingeri politice netolerate de autoritatile din tara de origine si pot consta:-fie din opinii exprimate sau ajunse in atentia autoritatilor care au generat persecutia;-fie din opinii despre care este rezonabil sa se creada ca, mai devreme sau mai tarziu vor fi exprimate sau vor ajunge in atentia autoritatilor si vor genera persecutia.O cerinta generala a recunoasterii statutului de refugiat este, cu exceptia apatrizilor, faptul de a fi in afara granitelor tarii de origine, desi refugiatii isi pastreaza cetatenia tarii de origine. Aceasta regula este valabila si pentru refugiatii sur place, respectiv atunci cand temerea de persecutie intervine datorita unor evenimente petrecute in timpul absentei lor din tara de origine. Cetatenia este dovedita, in cele mai multe cazuri, prin intermediul pasaportului national iar temerea de persecutie se refera la tara a carei cetatenie o are.Faptul de "a nu putea sa solicite tarii a carei cetatenie o are" nu este motivata de dorinta solicitantului ci de alte circumstante, ca refuzul tarii de origine de a acorda protectie sau ineficienta acestei protectii. Refuzul protectiei poate consta in refuzul eliberarii unui pasaport national, refuzul prelungirii valabilitatii pasaportului, refuzul accesului pe teritoriul national. "A nu dori sa solicite protectia tarii a carei cetatenie o are", respectiv motivul refuzului protectiei acestei tari este reprezentat de temerea de persecutie.Ultima parte a definitiei se refera la refugiatii apatrizi, respectiv cei care se afla in afara tarii in care isi aveau resedinta obisnuita si unde au fost sau se tem ca vor fi persecutati.CAPITOLUL 1.CADRUL LEGISLATIV1.1PRIMELE DOCUMENTE CARE REGLEMENTEAZA STATUTUL INTERNATIONAL AL REFUGIATILORin urma Revolutiei Ruse din 1917 s-au pus bazele sistemului international mandatat in rezolvarea problemei refugiatilor . Astfel a luat nastere "Liga Natiunilor" , primul organism prin care comunitatea internationala incepe sa-si asume responsabilitati si sa actioneze in numele si in beneficiul refugiatilor.in 1921 Fridtjof Nansen a fost numit de catre Liga Natiunilor ca "inalt Comisar in numele Ligii in problema refugiatilor rusi in Europa" ("High Commissioner on Behalf of the League in connection with the Problem of Russian Refugees in Europe"). F. Nansen avea sarcina de a negocia repatrierea prizonierilor de razboi rusi si austro-ungari. Aceasta a reprezentat prima actiune intreprinsa pe plan international in beneficiul refugiatilor. El a urmarit repatrierea refugiatilor, dar aceasta trebuia sa fie voluntara, principiu ce a devenit termen cheie in practica si legislatia cu privire la refugiati. Astfel a fost instituit "pasaportul Nansen" pentru a permite refugiatilor care au pierdut protectia statului de origine sa calatoreasca.in 1933, Liga Natiunilor infiinteaza "inaltul Comisariat pentru Refugiati (evrei si alte nationalitati) care vin din Germania" ("High Commission for Refugees (Jewish and other) coming from Germany").Imediat dupa cel de al II-lea Razboi Mondial, datorita numarului foarte mare al persoanelor care au fost nevoite sa-si paraseasca locuintele si al refugiatilor, a luat fiinta "The United Nation Relief and Rehabilitation Agency" (UNRRA). Scopul acestor organizatii era ressettlement-ul (reinstalarea).in 1947, in locul UNRRA, a fost constituita "Organizatia Internationala pentru Refugiati" (OIR). Actionand in afara sistemului Natiunilor Unite, OIR a fost prima agentie cu caracter supranational. Principalul sau scop era ressettlement-ul. Datorita dezvoltarii economice care a avut loc dupa razboi, oferta de munca era mare, iar organizatia parea a-si realiza cu succes sarcina. Datorita diferitelor probleme sociale sau crize aparute, numarul refugiatilor, mai ales in estul Europei, nu parea sa scada. De fapt, numarul refugiatilor era in crestere. Pot fi enumerati cativa factori care au condus la cresterea numarului refugiatilor:-cresterea importantei omogenitatii nationale, culturale si politice dupa primul Razboi Mondial;-instabilitatea politica;-cresterea numarului populatiei si consecintele acestui fapt;-cresterea bunastarii sociale in unele tari considerate ca fiind mai bogate.La 1 ianuarie 1950 a luat fiinta Biroul inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR).1.2 CONVENTIA DE LA GENEVA DIN 1951La 28 iulie 1951, in cadrul Conferintei Plenipotentiarilor Natiunilor Unite este adoptata Conventia ONU cu privire la statutul refugiatilor. Principalul scop al Conventiei a fost de a furniza o definitie generala a persoanelor care trebuie considerate ca refugiati si a statutului legal al acestora. Punctul de plecare al conventiei este Carta Natiunilor Unite si Declaratia Universala a Drepturilor Omului, unde sunt enuntate drepturile si libertatile fundamentale ce trebuie respectate tuturor oamenilor, indiferent de rasa, religie, nationalitate etc. Conventia cuprinde urmatoarele trei tipuri de prevederi :-Definitia persoanelor care sunt refugiati si a celor care nu sunt sau au incetat sa mai fie refugiati;-Statutul juridic al refugiatilor precum si drepturile si obligatiile acestora in tara de azil;-Conditiile de implementare a prevederilor mai sus mentionate, respectiv angajamentelor statelor parti de a coopera in vederea supravegherii acestor prevederi.Conventia defineste si delimiteaza calitatea de refugiat prin intermediul a trei categorii de clauze:a)clauze de includereb)clauze de incetare c) clauze de excludereClauze de includere ale Conventiei de la Geneva din 1951Clauzele de includere enunta criteriile pozitive pe baza carora se face determinarea statutului de refugiat. Categoriile vizate sunt refugiatii asa cum sunt definiti de Conventia din 1951 si refugiatii statutari.in Articolul 1 al Conventiei de la Geneva din 1951, refugiatul este definit ca fiind persoana care:" in urma unor evenimente petrecute inainte de 1 ianuarie 1951 si a unei temeri bine intemeiate de a fi persecutata datorita rasei, religiei, nationalitatii, apartanentei la un anumit grup social sau opiniei publice, se afla in afara tarii a carei cetatenie o are si care nu poate, sau datorita acestei temeri, nu doreste sa se puna sub protectia acestei tari; sau care, neavand nici o cetattenie si gasindu-se in afara tarii in care avea resedinta obisnuita, ca urmare a acestor evenimente, nu poate sau, datorita acestei temeri, nu doreste sa se reintoarca".Refugiatii sur place se definesc ca fiind acele persoane care devin refugiati datorita evenimentelor aparute in tara de origine in timpul absentei lor.Interpretarea termenilor definitiei "Evenimente petrecute inainte de 1 ianuarie 1951"Este vorba despre evenimente de importanta majora "care au provocat modificari teritoriale sau profunde schimbari politice si persecutii sistematice care au avut loc si care nu sunt decat efectul schimbarilor anterioare" . Data de 1 ianuarie 1951 reprezinta data limita la care a avut loc evenimentul in urma caruia persoana respectiva a devenit refugiat."Temere bine intemeiata"Aceasta precizare a definitiei implica atat un termen subiectiv ("temere") cat si un termen obiectiv ("bine intemeiata")."Temere", ca termen subiectiv, face trimitere la persoana care solicita statutul de refugiat. Din acest punct de vedere, determinarea statutului de refugiat va consta, in principal, in evaluarea declaratiilor solicitantului . In evaluarea elementului subiectiv, trebuie realizata, in paralel, si o evaluare a personalitatii persoanei. Trebuie avut in vedere ca reactiile psihologice ale unei persoane sunt influentate de evenimentele prin care a trecut, de convingerile sale politice sau religioase. De asemenea, trebuie luat in considerare trecutul personal si familial, apartenenta la un anumit grup rasial, religios, national, social sau politic, interpretarea personala a situatiei in care se afla si experientele sale personale.Temerea se refera atat la persoanele care au fost deja persecutate, cat si la persoanele care doresc sa evite o astfel de situatie.Prin adaugarea elementului obiectiv, "bine intemeiata", se pune accentul pe evaluarea situatiei existente in tara de origine a solicitantului statutului de refugiat. Declaratiile solicitantului trebuie analizate in contextul unor situatii concrete. De aceea, analizarea situatiei din tara de origine este un element cheie."Persecutia"Pentru obtinerea calitatii/statutului de refugiat, persoana trebuie sa faca dovada ca are o temere bine intemeiata de persecutie . Deci, principalul criteriu pentru obtinerea calitatii de refugiat este persecutia. Articolul 33 al Conventiei defineste persecutia ca fiind o amenintare asupra vietii sau libertatii pe motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica; alte violari grave ale drepturilor omului; alte actiuni care depind de circumstantele fiecarui caz."Rasa"Notiunea de rasa include toate gruparile etnice; implica, de asemenea, apartenenta la un grup social specific de descendenta comuna, ce formeaza o minoritate in cadrul unei populatii majoritare. Discriminarea rasiala ia forma persecutiei asa cum este prevazuta de Conventie atunci cand se incalca cele mai elementare si inalienabile drepturi ale omului, sau atunci cand nesocotirea existentei barierelor de ordin rasial antreneaza consecinte grave."Religia"Dreptul la religie este garantat de Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Acest drept garanteaza libertatea persoanei de a-si schimba religia si convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia si convingerile, in particular sau in public. Formele pe care le poate lua persecutia religioasa sunt: interzicerea apartenentei la o comunitate religioasa, de a practica un cult in public sau in particular, de a da sau a primi o educatie religioasa, sau aplicarea de masuri grave de discriminare fata de persoane deoarece isi practica religia sau apartin unei anumite comunitati religioase."Nationalitate"Notiunea de nationalitate nu inseamna numai cetatenie, ci si apartenenta la un grup etnic sau lingvistic, putandu-se suprapune peste termenul de "rasa". Persecutia poate consta in motive ostile si masuri prejudiciabile indreptate impotriva unei minoritati nationale. Exista cazuri cand faptul de a apartine unor astfel de minoritati poate conduce la temerea bine intemeiata de persecutie."Apartenenta la un anumit grup social"Prin apartenenta la un anumit grup social se face referire la persoanele care apartin unui grup ce are aceeasi origine, obiceiuri sau statut social. Persecutia ca urmare a apartenenetei la un grup social poate aparea datorita pozitiei politice, neincrederii in loialitatea grupului fata de guvern, a antecedentelor diferitilor membrii ai grupului, sau daca existenta respectivului grup este privita ca un obstacol pentru politica guvernului.Apartenenta rasiala, religioasa, nationala, sociala sau politica nu este in sine un fapt suficient pentru acordarea statutului de refugiat, desi sunt situatii cand aceasta apartenenta genereaza persecutie."Opiniile politice"Nu existenta in sine a opiniilor politice reprezinta un motiv pentru a solicita statutul de refugiat. Solicitantul trebuie sa demonstreze ca datorita acestor opinii, netolerate de autoritati, care pot constitui critici la adresa politicii sau a metodelor utilizate, poate fi supus persecutiei. Trebuie tinut seama in ce masura sunt cunoscute sau cat de importante sunt aceste opinii . De asemenea, pentru acordarea statutului de refugiat, este necesar ca aceste idei sa fi fost exprimate si/sau sa fi ajuns in atentia autoritatilor.Un alt factor de care trebuie sa se tina seama este taria acestor opinii. Se poate ca solicitantul de azil sa nu-si fi exprimat ideile, datorita tariei acestor opinii se poate presupune ca vor fi exprimate, lucru ce va atrage dupa sine persecutia.Daca o persoana este urmarita pentru o infractiune politica, trebuie sa se faca distinctie intre opinia politica si acte motivate politic. Daca solicitantul se face vinovat de comiterea unui astfel de act care este pedepsibil, nu i se mai poate acorda statutul de refugiat."Se afla in afara tarii a carei cetatenie o are"Se face referire la persoanele care au cetatenie, precum si la un principiu foarte important in acordarea statutului de refugiat: solicitantul statutului de refugiat trebuie sa fie in afara tarii a carei cetatenie o are. De asemenea, solicitantul trebuie sa aiba cetatenia tarii in legatura cu care este invocata teama de persecutie.Aceasta regula se aplica si refugiatilor sur place."Si care nu poate sau, datorita acestei temeri, nu doreste sa solicite protectia acestei tari"Legat de faptul ca persoana respectiva nu poate sa solicite protectia tarii de nationalitate sunt implicate circumstante idependente de dorinta persoanei, cum ar fi: starea de razboi, razboi civil sau alte tulburari grave, precum si refuzul tarii de nationalitate sa acorde protectie solicitantului. Refuzul poate lua forma refuzului de a-i elibera un pasaport national, refuzului prelungirii valabilitatii pasaportului, refuzului accesului pe teritoriul national.Atunci cand solicitantul "nu doreste sa solicite protectia acestei tari" este vorba de temerea de persecutie a persoanei respective pentru unul din cele cinci motive: religie, rasa, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social, opinie politica....Sau neavand nici o cetatenie... se face referire la cetatenii apatrizi care se afla in afara tarii de resedinta unde au fost sau se tem ca vor fi persecutati.Protocolul din 1967 privind statutul refugiatilorin urma aparitiei unor cazuri de refugiati care nu puteau fi acoperite de Conventia din 1951, datorita limitarilor temporale si/sau geografice, in 1967 a fost adoptat Protocolul privind statutul refugiatilor. Statele semnatare ale acestui protocol nu mai trebuiau sa tina seama de data limita de 1 ianuarie 1951. Protocolul este un document independent la care pot adera statele care nu sunt semnatare ale Conventiei din 1951 .Protocolul din 1967 reflecta schimbarile aparute in tarile din lumea a IIIa, ca urmare a decolonizarii, formarii de noi state, subdezvoltarii, conflictelor etnice si de clasa si a superputerilor rivale care, impreuna, au constituit cauze ale razboaielor civile, revolutiilor si dictaturilor . Toate acestea au determinat numerosi oameni sa-si paraseasca locuintele si tarile si sa ceara azil in Europa.Ca urmare a numarului tot mai mare de refugiati proveniti din tari ale lumii a IIIa, in 1969 a fost adoptata Conventia Organizatiei Africii Unite ("The Organization of African Unity" OAU). in aceasta Conventie persoana refugiata este definita ca fiind"Orice persoana care, datorita unei agresiuni externe, a ocuparii sau a unei dominatii straine, sau a unor evenimete care afecteaza in mod serios linistea publica in tara sa de origine sau de nationalitate, este silita sa-si paraseasca locul de rezidenta pentru a cauta refugiu altundeva decat in tara sa de origine sau de nationalitate". O alta definitie a persoanei refugiate este cuprinsa in Declaratia de la Cartagena (Cartegena Declatation) din 1984, adoptata de Organizatia Statelor Americane (Organization of American States) in 1985:"Persoanele care si-au parasit tara pentru ca viata, securitatea sau libertatea le-au fost amenintate de o violenta generalizata, de o agresiune straina, conflicte interne, masive violari ale drepturilor omului sau de alte circumstante care au afectat in mod serios linistea publica." Clauzele de incetare ale Conventiei de la Geneva din 1951Clauzele de incetare enunta conditiile in care o persoana refugiata inceteaza a mai avea statutul de refugiat . Cele sase clauze de incetare sunt:(1)s-a repus in mod voluntar sub protectia tarii pe care o are;(2)dupa ce si-a pierdut cetatenia, a redobandit-o in mod voluntar;(3)a dobandit o noua cetatenie si se afla sub protectia tarii a carei cetatenie a dobandit-o;(4)s-a reintors in mod voluntar in tara pe care a parasit-o sau in afara careia a stat de temerea de a fi parasita;(5)nu mai poate refuza protectia tarii a carei cetatenie o are intrucat motivele pentru care a dobandit statutul de refugiat nu mai exista;(6)persoanele apatride se pot intoarce in tara de resedinta, nemaiexistand conditiile in urma carora au dobandit statutul de refugiat.Clauze de excludere ale Conventiei de la Geneva din 1951Aceste clauze se refera la persoanele care, desi indeplinesc conditiile obtinerii statutului de refugiat enuntate de Conventie, sunt excluse de la acordarea statutului de refugiat. Exista trei clauze de excludere:(1)persoanele care beneficiaza deja de protectie sau asistenta din partea Natiunilor Unite ;(2)persoane ce nu sunt considerate a avea nevoie de protectie internationala ;(3)persoane ce nu sunt considerate a merita protectie internationala .Distinctie intre refugiati si alte categorii de persoane care se afla in afara tarii a carei cetatenie o au.Se pot distinge cateva categorii de persoane care, desi se afla in afara tarii de origine, nu beneficiaza de protectie internationala:a)Persoane care nu au nevoie de protectie internationala:-persoanele care sunt sub protectia unei alte tari sau a unei agentii a Natiunilor Unite;-persoanele cu cetatenie dubla sau multipla si care beneficiaza de protectia uneia dintre aceste tari.b)Persoane ce nu mai au nevoie de protectie internationala, optand pentru una dintre urmatoarele variante:-repunerea sub protectia tarii de origine;-redobandirea cetateniei tarii de origine;-dobandirea unei noi cetatenii si a protectiei nationale;-restabilirea voluntara in tara pe care a parasit-o sau in afara careia a stat.c)Persoane care nu merita protectia internationala :-infractorii de drept comun. Trebuie sa existe o concordanta intre pedeapsa si temerea de persecutie. Solicitantul de azil trebuie sa se teama de persecutie si nu de pedeapsa in sine ;-infractorii politici, ca si caz special din perspectiva distincta dintre pedeapsa si temerea de persecutie .d)Migrantii economici.Masurile economice in sine nu pot constitui motive ale solicitarii statutului de refugiat, decat in masura in care aceste masuri sunt consecinte ale unor masuri politice.Dar trebuie subliniata si diferenta dintre refugiati si imigranti, in general. Imigrantii si-au parasit tara de origine din motive personale, voluntar si intentionat. Ei au plecat pentru a cauta o viata mai buna. Refugiatii au fost nevoiti sa-si paraseasca tara de origine datorita unor motive independente de vointa lor. Plecarea lor este fortata, involuntara ii neintentionata. Ei nu au plecat in cautarea unei vieti mai bune, ci pentru a-si apara propria viata si a familiilor lor.Distinctie intre refugiati si alte persoane care beneficiaza de protectie internationala in afara tarii de originea)Persoanele beneficiare ale protectiei complementare.Conform definitiei propuse de Organizatia de Consultanta Juridica Asiatico-Africana , beneficiaza de protectie complementara persoana care datorita "agresiunii externe, ocupatiei, dominatiei straine sau unor evenimente care afecteaza profund ordinea publica in anumite regiuni ale tarii sau in toata tara este fortata sa-si paraseasca resedinta ei obisnuita pentru a cauta azil in alt loc in afara tarii a carei cetatenie o are.b)Persoanele beneficiare ale protectiei temporare.Este vorba despre grupurile de persoane care isi parasesc fortat domiciliul si tara ca urmare a unor conflicte armate care le pun in pericol viata, iar aceste conflicte armate se anticipeaza ca vor fi solutionate de comunitatea internationala.Distinctie intre refugiati si alte persoane beneficiare ale protectiei internationale aflate in interiorul tarii a carei cetatenie o au:a) Persoane deplasate intern /stramutate, definite ca fiind "grupuri masive de persoane care isi abandoneaza spontan si fortat domiciliul sau resedinta obisnuita, urmare a unor conflicte armate brutale ca manifestare, care le pun in pericol viata" si se stabilesc in alte zone ale tarii de origine".Persoanele stramutate intern sunt subiect al protectiei nationale, protectia internationala fiind asigurata la cererea sau acordul tarii respective. b) Non combatantii, definiti ca fiind persoanele care nu sunt parte directa a razboiului, dar datorita faptului ca trile a caror nationalitate o au sunt implicate in razboi/conflict armat pot fi sau sunt victime ale razboiului.Reglementarile internationale enunta o serie de drepturi ce trebuie respectate tuturor fiintelor umane pe perioada unui razboi sau conflict, indiferent daca sunt aliate sau inamice.Ex combatantii, definiti ca persoane care au participat activ la desfasurarea razboiului sau a conflictului .1.3 INSTRUMENTE REGIONALE DE PROTECTIE A REFUGIATILORExista doua categorii de reglementari a problematicii refugiatilor la nivel regional:-Agentii ale Natiunilor Unite special create pentru a opera la nivel regional. O persoana nu poate beneficia de statutul de refugiat conform Conventiei din 1951 daca beneficiaza de protectia si asistenta unor Agentii ale Natiunilor Unite altele decat inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati. UNRWA (the United Nations Relief and Works Agency for Palestine Refugees in Near East), spre exemplu, acorda asistenta si protectie numai in unele tari ale Orientului mijlociu daca un refugiat din Palestina solicita protectie in afara zonei in care opereaza UNRWA, solicitarea acestuia poate fi luata in considerare in conformitate cu criteriile Conventiei din 1951.-Acorduri ale guvernelor dintr-o anumita regiune, independente de comunitatea internationali. Un instrument regional recent, ce guverneaza aspectele specifice ale problemelor refugiatilor din Africa, este Conventia Organizatia Unitatii Africane (OUA), adoptata de Adunarea sefilor de stat si de guvern ai OUA in anul 1969. -Exista documente care trateaza problema azilului in America Latina ( Declaratia de la Cartagena - 1984).Mandatul inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR)Biroul inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati a fost creat la data de 1 ianuarie 1951, prin decizia Adunarii Generale a ONU. Potrivit Statutului, UNHCR asigura protectie internationala si promoveaza solutii durabile pentru persoanele considerate:-Refugiat prin aplicarea instrumentelor din perioada interbelica refugiat statuar;-Refugiat prin aplicarea Conventiei din 1951;-Ca indeplinind criteriile din definitie dar care, din anumite motive, nu au fost recunoscute ca refugiati de tara de primire refugiat sub mandate;Mandatul UNHCR nu se exercita asupra persoanelor care:-Sunt cetateni a doua tari, dar nu indeplinesc criteriile cuprinse in definitia data refugiatului prin Conventia din 1951.-Au drepturi si obligatii similare cetatenilor tarii in care si-au stabilit resedinta.-Beneficiaza de protectia altor organisme sau institutii ale O.N.Uin baza Statutului sau, de la data de 1 ianuarie 1951, responsabilitatea protectiei internationale a refugiatilor este preluata de UNHCR prin mandatul sau, initial de trei ani, agentia specializata a Natiunilor Unite trebuia sa asiste circa 1.200.000 europeni, victime ale celui de-al doilea Razboi Mondial. Conflictele regionale care au avut loc ulterior au determinat prelungirea mandatului cu cate cinci ani. Mandatul actual al UNHCR constand in asigurarea protectiei internationale pana in ziua in care cuvantul refugiat va disparea din dictionare, urmare a faptului ca violenta care il genereaza va fi disparut. in 2003, Adunarea Generala a ONU a stabilit ca mandatul UNHCR este pe perioada nelimitata.Conform Statutului sau, UNHCR este autoritatea desemnata sa:-Promoveze cooperarea intre guverne pentru rezolvarea problemelor refugiatilor:-Promoveze incheierea si ratificarea de conventii internationale pentru protectia refugiatilor:-Supravegheze respectarea conventiilor internationale referitoare la protectia refugiatilor.-Asiste statele in stabilirea unor proceduri adecvate de determinare a statutului de refugiat-Monitorizeze respectarea accesului la procedura.-Promoveze asistenta durabila a refugiatilor (repatriere voluntara, integrarea in tara de azil sau stabilirea unei a doua tari de azil).1.4. PROTECTIA FEMEILOR REFUGIATE iMPOTRIVA VIOLENTEI SEXUALE SI DE GENPrevenirea si raspunsul la violenta sexuala si de gen sunt legate in mod direct de protectia drepturilor omului. Fiecare individ, fara deosebire de rasa, culoare, sex, limba, religie, orientare politica, origine nationala sau sociala, proprietate, statut social, etc este indreptatit la respect, protectie, exercitiul drepturilor si libertatilor umane fundamentale. Actele de violenta sexuala si de gen incalca o serie de drepturi fundamentale ale omului:-Dreptul la viata, libertate si securitate personala;-Dreptul la cele mai inalte standarde realizabile de sanatate fizica si mentala;-Dreptul la libertate impotriva torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante;-Dreptul la libertatea de miscare, opinie , expresie si asociere;-Dreptul de a accede intr-o casatorie pe baza consimtamantului liber si deplin, precum si de a beneficia de drepturi egale cu partenerul, atat in timpul casatoriei cat si la dizolvarea ei;-Dreptul la educatie, securitate sociala si dezvoltare personala;-Dreptul la participare culturala, politica si publica, accesul egal la servicii, locuri de munca si retribuire egala pentru munca egala. Exista cateva instrumente internationale importante care se refera la violenta sexuala si de gen:-Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeii Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 1981-Declaratia Natiunilor Unite pentru eliminarea violentei impotriva femeii - Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 1993- Declaratia si Platforma de Actiune de la Beijing, 1995-Statutul Curtii Penale Internationale de la Roma, 1998-Rezolutia 1325 a Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite, 2000UNHCR, agentiile umanitare si cele care militeaza pentru respectarea drepturilor omului impart cu statele membre responsabilitatea de a asigura protectia acestora. Mandatul UNHCR este de asigura protectia internationala a refugiatilor si de gasi solutii durabile la problemele refugiatilor, iar impreuna cu statele membre imparte responsabilitatea de a se asigura ca refugiatii sunt protejati de violenta sexuala si de gen. in acest sens, UNHCR defineste conceptul de "protectie" ca fiind: "toate actiunile menite sa asigure femeilor, barbatilor, fetelor si baietilor persoane de interes pentru UNHCR, acces egal la drepturile lor si posibilitatea de a se bucura in mod egal de aceste drepturi, in concordanta cu componentele legislative relevante ( drept umanitar international, drepturile omului si legislatia cu privire la refugiati) ".Femeile impart aceleasi probleme cu privire la protectie experimentate de catre toti refugiatii. Ca si ceilalti refugiati, femeile au nevoie de protectie impotriva reintoarcerii fortate in tara de origine, securitate impotriva atacurilor armate si a altor forme de violenta, protectie impotriva detentiei prelungite si injuste, de un status legal care sa le acorde drepturi sociale si economice adecvate, accesul la nevoi de baza precum hrana, adapost, imbracaminte si ingrijiri medicale.in plus fata de nevoile de baza impartite de toti refugiatii, femeile si fetele refugiate au nevoi speciale de protectie in ceea ce priveste genul: au nevoie de exemplu de protectie impotriva manipularii, abuzului sexual si psihic, exploatarii cat si protectie impotriva discriminarii sexuale in cazul livrarii bunurilor si serviciilor. CAPITOLUL 2.VIOLENTA SEXUALA SI DE GEN2. 1. DELIMITARI CONCEPTUALE.Violenta sexuala, violenta de gen, violenta impotriva femeii se refera la grave incalcari ale drepturilor fundamentale ale omului, care perpetueaza stereotipii legate de rolurile sexuale si care neaga demnitatea umana si independenta individului, afectand dezvoltarea fiintei umane. Reprezinta abuzul psihologic, fizic si sexual care proclama pozitia de inferioritate si subordonare a femeii si perpetueaza puterea si controlul barbatilor. Violenta sexuala si de gen vizeaza atat individual cat si grupul de indivizi si are un efect devastator asupra vietii victimelor, de cele mai multe ori femei si fete.Concepte cheie in intelegerea si definirea violentei sexuale si de gen:-Sex caracteristici biologice si fiziologice ale barbatilor si femeilor; sunt congenitale iar diferentele dintre sexe sunt limitate la functiile fiziologice de reproducere;-Gen caracteristici sociale construite pe baza a diferiti factori, cum ar fi varsta, religia, originea etnica si sociala. Ele difera de la o cultura la alta si definesc statutul, rolul, responsabilitatea sociala, relatiile de putere dintre membrii oricarei societati sau culturi. Genul se invata, se dobandeste prin socializare si prin urmare se poate schimba; aceasta are tendinta de a evolua, pentru a raspunde schimbarilor din mediul social, politic si cultural;-Violenta mijloc de control si opresiune de natura emotionala, psihologica, fizica, sexuala, sociala. in timp ce agresivitatea este o tendinta innascuta, violenta se invata;-Violenta intamplatoare se refera la un act sau o serie de acte daunatoare savarsite de catre un agresor sau un grup de agresori impotriva unei persoane sau a unui grup de indivizi. Implica multiple tipuri si repetate acte de violenta in decursul unei perioade de timp, cu durata variabila (poate dura minute, ore, zile sau chiar o viata intreaga). -Abuz uzul inadecvat de putere prin care autorul detine controlul sau anumite avantaje asupra abuzatului; abuzul impiedica persoana in luarea deciziilor libere si o forteaza sa se comporte impotriva vointei sale.-Coercitie fortare sau tentative de fortare impotriva consimtamantului persoanei, uzandu-se de amenintare, insistenta, manipulare, norme culturale sau putere economica;-Violenta impotriva femeilor este o manifestare istorica si inegala de putere in relatia dintre femei si barbati care a condus la dominarea si discriminarea femeilor de catre barbati si la incetinirea procesului de evolutie a femeilor. De aceea, violenta impotriva femeilor este unul dintre mecanismele cruciale prin intermediul carora femeile sunt obligate sa adopte o pozitie de subordonare in fata barbatilor. Puterea este definita drept capacitatea de a lua decizii. Relatiile in general sunt afectate de modul in care este exercitata puterea. in momentul in care puterea este folosita pentru a lua decizii cu privire la viata unei persoane devine o afirmatie de autoacceptare si autorespect ceea ce sustine respectul si acceptarea altora ca egali. Cand este folosita pentru a domina, puterea impune obligatii, restrictioneaza, interzice si ia decizii in legatura cu vietile altora. Pentru a previne si raspunde violentei sexuale si de gen efectiv, relatiile de putere dintre barbati si femei, femei si femei, barbati si barbati, adulti si copii, si dintre copii trebuie analizate si intelese. in crizele umanitare, populatia afectata depinde de protectia si asistenta acordate de institutii.-Exploatarea si abuzul intervin atunci cand aceasta diferenta de putere este folosita in mod necorespunzator in detrimentul acelor persoane care se afla in incapacitatea de a negocia si a lua decizii pe baze egale. -Consimtamantul este definit in momentul in care o persoana face o alegere pe baza unor informatii cu scopul de a fi de acord in mod liber si voluntar sa faca un lucru. Fraza impotriva vointei sale este folosita pentru a indica absenta informatiilor in a-si da consimtamantul. Nu exista consimtamant atunci cand acordul este obtinut prin folosirea amenintarilor, fortei, sau alte forme de coercitie, frauda, deceptie sau interpretare gresita. -Agresor persoana, grup, institutie care exercita abuzul de putere. Este un mit ca violenta sexuala si de gen este infaptuita de straini cele mai multe acte de acest tip sunt infaptuite de persoane cunoscute, iar multe incidente violente sunt premeditate si planificate. Statul si institutiile devin agenti de persecutie atunci cand nu schimba sau nu previn practicile discriminatorii ce conduc la producerea violentei sexuale si de gen. Agresori/agenti de persecutie pot fi, de asemenea, partenerii intimi, membrii ai familiei rude apropiate si prieteni, membrii influenti ai comunitatii. Prin practicile discriminatorii in furnizarea de servicii, chiar si fortele de securitate a pacii, lucratorii comunitari pot deveni agresori.2.2 TIPURI DE VIOLENTA SEXUALA SI DE GEN1.VIOLENTA SEXUALA2.VIOLENTA FIZICA3.VIOLENTA EMOTIONALA SI PSIHOLOGICA4.PRACTICI TRADITIONALE DUREROASE/VATAMATOARE5.VIOLENTA SOCIO-ECONOMICA1.VIOLENTA SEXUALAViol, viol conjugal - Invadarea oricarei parti a corpului victimei de catre agresor cu un organ sexual, sau a orificiilor genitale si anale ale victimelor cu orice obiect sau alta parte a corpului prin fortare, amenintare, coercitie, profitand de un mediu coercitiv sau impotriva unei persoane incapabile de a-si da consimtamantul.Poate fi infaptuit de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, de autoritate sau control, inclusiv sotul, partenerul intim sau insotitor/ocrotitorAbuz sexual asupra copilului, incest - Orice act prin care copilul este folosit pentru obtinerea placerii sexuale.Poate fi infaptuit de obicei de catre o persoana in care copilul are incredere parinte, membru al familiei, strain, varstnic, cadru didactic, insotitorSodomizare fortata si viol anal - Intromisiune anala fortata, de obicei un barbat asupra altuia sau barbat-femeiePoate fi infaptuit de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, de autoritate sau controlTentative de viol si de sodomizare - Tentative de intromisiune fortata prin coercitie, fara penetrarePoate fi infaptuit de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, de autoritate sau controlAbuz sexual - Orice contact sau amenintare de intromisiune cu caracter sexual, incluzand atingeri nepotrivite sau fortate.Poate fi infaptuit de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, de autoritate sau control, membrii ai familiei, ai comunitatii, colegi, supervizori, strainiExploatare sexuala - Orice abuz de natura sexuala, impotriva unei persoane aflate intr-o pozitie de vulnerabilitate, de pe pozitii inegale de putere sau prin abuz de incredere. Este unul din scopurile traficului de persoane (mariaj fortat, sarcina fortata, angajarea fortata in pornografie sau prostitutie, santaj sexual, sclavie sexuala)Poate fi infaptuit de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, de autoritate sau control inclusiv personal al agentiilor umanitare, soldati/forte de ordine, retele de traficantiHartuire sexuala - Orice avans inadecvat cu tenta sexuala, solicitarea de servicii sexuale, insinuari care interfereaza cu munca in scopul conditionarii obtinerii unor avantaje sau pentru intimidare.Poate fi infaptuit de catre angajatori, colegi sau orice alta persoana aflata intr-o pozitie de superioritateViolenta sexuala ca instrument de razboi si de tortura - Crime impotriva umanitatii de natura sexuala, incluzand violul, sclavia sexuala, avorturi si sterilizare fortat, nastere si sarcina fortata. Violenta sexuala ca instrument de tortura este definita ca orice act sau amenintare de natura sexuala prin care este cauzata durere sau suferinta severa de natura mentala sau fizica, folosita pentru obtinerea de informatii, de confesiuni, pentru pedepsirea victimei ori a unei terte persoane, intimidarea in acelasi scop, utilizand aceleasi instrumente.De cele mai multe ori savarsit de catre forte militare, de politie, grupari armate sau alte parti aflate in conflict.2. VIOLENTA FIZICAAtac fizic- lovituri, pumni, muscaturi, arsuri, mutilare, ucidere, cu sau fara arme, de cele mai multe ori in combinatie cu alte forme de violenta sexuala sau de gen poate fi infaptuit de catre partener marital, intim, membru al familiei, strain, orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, membrii ai partilor aflate in conflict.Trafic de persoane, sclavie- vanzarea si traficul de fiinte umane in scopul practicarii fortate a sexului si a muncii sau a unor servicii, sclavie sau practici similare sclaviei, inlaturarea unor organe. Poate fi infaptuita de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere3.VIOLENTA EMOTIONALA SI PSIHOLOGICAAbuz psihologic si umilire- abuzul verbal non-sexual care insulta, degradeaza, implica victimele in activitati cu caracter umilitor, in public sau privat, inclusiv negarea nevoilor financiare minime pentru supravietuire. Poate fi infaptuit de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, de cele mai multe ori savarsit de catre parteneri maritali, intimi, membrii ai familiei aflati in pozitie de autoritate.Sechestrare izolarea unei persoane de familie, prieteni, restrictionarea miscarii, privarea de libertate sau interzicerea dreptului de libera miscare. Poate fi infaptuit de catre orice persoana aflata intr-o pozitie de putere, de cele mai multe ori savarsit de catre parteneri maritali, intimi, membrii ai familiei aflati in pozitie de autoritate.4.PRACTICI TRADITIONALE DUREROASE/VATAMATOAREMutilare genitala feminina - taierea, impungerea, coaserea unor organe genitale in scopuri non-medicale, la varste fragede, din considerente culturale, de cele mai multe ori facuta in mod repetat de-a lungul vietii (ex: dupa nastere sau dupa ce femeia/fata a fost victima unui atac sexual). Poate fi infaptuita de catre practicieni traditionali, sprijiniti de catre membrii familiei, grupuri religioase, intreaga comunitate si unele state.Mariaj prematur casatorie aranjata, sub varsta legala a capacitatii de exercitiu contactele sexuale devin astfel violuri, atata timp cat fetele nu isi dau consimtamantul la aceasta casatorie. Poate fi infaptuita de catre parinti, comunitati de stat.Ucidere de onoare si schilodire mutilarea sau uciderea unei femei sau fete ca pedeapsa pentru acte considerate inadecvate pentru genul lor si despre care se crede ca aduc rusine familiei (ex: turnarea de acid pe fata tinerei pentru ca a facut familia de ras incercand sa se casatoreasca cu altcineva decat cel ales de catre familie) sau pentru pastrarea onoarei familiei (ex: ca rascumparare pentru o ofensa comisa de un membru masculin al familiei). Poate fi infaptuita de catre parinti, membri ai familiei, membri ai comunitatii.Infanticide si/sau neglijare uciderea, privarea de hrana si/sau neglijarea copiilor de sex feminin pentru ca ele sunt considerate a fi mai putin "valoroase" in societate decat copii de sex masculin.Poate fi infaptuita de catre parinti, membri ai familiei.Negarea dreptului femeii la educatie interzicerea accesului fetelor/femeilor la frecventarea scolii, intreruperea scolarizarii nivel minimal, de baza, de instruire. Poate fi infaptuita de catre parinti, membri ai familiei, membri ai comunitatii, unele state.5.VIOLENTA SOCIO-ECONOMICADiscriminare si/sau negarea accesului la unele servicii, oportunitati excuderea, negarea accesului la educatie, servicii de sanatate, munca neremunerata, negarea dreptului de proprietate. Poate fi infaptuita de catre membri ai familiei, ai societatii, institutii si organizatii, actori guvernamentali.Marginalizare si excludere sociala, ostracizare, bazate pe orientarea sexuala negarea accesului la exercitiul drepturilor civile, sociale, economice, culturale si politice, in mod deosebit femeilor. Poate fi infaptuita de catre familie, comunitate, institutii, stat.2.3 UNDE SI CaND SE PRODUCE VIOLENTA SEXUALA SI DE GEN-Violenta sexuala si de gen se intalneste oriunde, oricand; este folosita ca arma de razboi dar perpetuata si in presupusa siguranta a mediului familial. De la individ, familie, comunitate, pana la societate, sisteme legislative si structuri ce guverneaza societatea, exista diferite moduri de reactie la aceste tipuri de violenta:1.La nivel individual, gradul de cunostinte, siguranta personala, accesul la resurse, servicii, beneficii sociale, istoriile personale si atitudini/convingeri cu privire la gen pot determina ca o persoana sa devina sau nu victima/supravietuitor al violentei sexuale si de gen sau agresor de aceasta factura.2.Nivelul relatiilor interumane reprezinta contextual imediat in care se poate produce abuzul: intre indivizi, chiar in familie. De la acest nivel incep sa se contureze inegalitatile de putere care articuleaza pozitiile de subordonare si de privilegiu.3.Comunitatea semnifica dinamica dintre/in randul oamenilor care sunt influentati de socializare in structurile locale, scoli, institutii de sanatate, grupuri informale si colective de munca. in cazul refugiatilor, aceasta comunitate este reprezentata de campurile sau centrele de cazare unde accesul la servicii poate avea un impact direct sau indirect asupra producerii violentei sexuale sau de gen.4.Societatea include normele sociale si culturale cu privire la rolurile de gen, atitudinile intalnite printre copii, femei si barbati, cadrul legal si politic ce guverneaza comportamentul, precum si atitudinile fata de folosirea violentei ca mod de rezolvare a conflictelor.Violenta sexuala in tara de origine poate avea motiv politic, de exemplu in momentul in care masa de populatie este obisnuita sa domine, controleze, dezradacineze, sau unde tortura sexuala este folosita drept metoda de interogare. in unele cazuri violenta sexuala este folosita ca arma de razboi pentru a umili sau pentru a cauza dezintegrarea unei comunitati ca parte a unei "exterminari etnice". Atacurile produse de catre grupuri vecine pot aparea in zone in care refugiatii sunt considerati privilegiati din punct de vedere material comparativ cu populatia locala. Tensiunile si dusmaniile traditionale dintre clanurile/grupurile variate pot da nastere violentei sexuale.Colapsul mecanismelor de suport ale societatii traditionale (sanctiuni sociale, norme de conduita adecvata etc.) in momentul in care refugiatii au fost fortati sa fuga sau sa locuiasca in apropierea campului produce vulnerabilitate in randul femeilor ramase singure.Atitudinea de lipsa de respect a barbatului fata de femeie poate fi fatala in cauzarea incidentelor de violenta sexuala, acelasi lucru putem spune si despre abuzul de droguri si alcool care produce un comportament violent.2.4. VIOLENTA SEXUALA SI DE GEN iN DIFERITELE ETAPE ALE REFUGIULUIO alta perspectiva asupra localizarii in timp si spatiu a producerii violentei sexuale si de gen este oferita de studierea producerii violentei pe parcursul diferitelor etape ale refugiului. in timpul conflictelor armate, structurile sociale sunt dezmembrate. Femeile si copii sunt expusi unor riscuri crescute cand parasesc locuinta/tara, dar si in tara de azil. Adesea membrii familiei sunt disperati in timpul plecarii, calatoriei, lasand copiii despartiti de familie sau femeile singure responsabile pentru securitatea familiei sau a gospodariei.Iata cele cinci etape ale situatiei de refugiu si tipurile de violenta sexuala si de gen care pot aparea in aceste imprejurari:-in timpul conflictului, inaintea plecarii abuz din partea celor care controleaza puterea, schimbul in natura (pe baza de sex, viol), rapire de catre membri partilor aflate in conflict, inclusiv fortele de securitate, violuri in masa urmate de sarcini nedorite;-in timpul refugiului/calatoriei atacuri sexuale din partea banditilor, a garzilor de frontiera si a piratilor, capturarea pentru traficare, schimburi cu sclavi;-in tara de azil abuz sexual, coercitie, santaj din partea reprezentantilor autoritatii sau a celor care au in grija copii separati, violenta in familie, solicitarea de favoruri sexuale in schimbul apei, alimentelor sau a altor bunuri, reluarea practicilor traditionale dureroase/vatamatoare;-in timpul repatrierii asemanatoare celor mentionate in timpul refugiului/calatoriei;-in timpul reintegrarii abuz sexual impotriva returnatilor ca o forma de razbunare, santaj sexual in schimbul regularizarii statutului legal, excluderea din procesul de luare a deciziilor, interzicerea accesului la resurse, la documente de identitate, interzicerea dreptului de redobandire si folosire a proprietatii.2.5 VIOLENTA SEXUALA SI DE GEN DE-A LUNGUL VIETIIO alta perspectiva asupra producerii violentei sexuale si de gen este oferita de studierea acestui fenomen in mod transversal, de-a lungul vietii. Iata aceste etape si tipurile de violenta specifice intalnite pe parcursul lor:-inainte de nastere avorturi selective, batai suferite de mama in timpul sarcinii, sarcina fortata;-in copilarie infanticid al copiilor de sex feminin, abuz psihologic si fizic, acces redus la hrana si ingrijire medicala.;-in timpul pubertatii si adolescentei casatorii premature mutilare genitala, abuz sexual din partea membrilor familiei sau a persoanelor straine, acces discriminatoriu la hrana, la ingrijire/servicii medicale si la educatie, viol la locul de munca, hartuire sexuala, casatorii aranjate, traficare;-la varsta reproductiva abuz psihologic, fizic si sexual din partea partenerilor intimi si a rudelor, sarcina fortata, abuz si hartuire sexuala la locul de munca, viol, abuzarea vaduvelor, inclusiv privarea de proprietate, practici sexuale de curatare/purificare;-la varsta a treia abuzarea vaduvelor, inclusiv privarea de libertate, acuzatii de vrajitorie, abuz fizic si psihologic din partea membrilor mai tineri ai familiei, acces discriminatoriu la hrana si ingrijire medicala.2.6 CAUZE SI CONSECINTE ALE VIOLENTEI SEXUALE SI DE GENintelegerea cauzelor violentei sexuale si de gen este punctul de pornire in dezvoltarea unor planuri de actiune pentru prevenirea acestui fenomen. Cauzele acestui fenomen se regasesc in atitudinea si practicile societatii de discriminare pe motive de gen, care plaseaza femeile intr-o pozitie de subordonare fata de barbati. Lipsa valorizarii femeii din punct de vedere social si economic precum si a muncii acesteia, acceptarea rolurilor specifice genurilor perpetueaza si intaresc prezumtia ca barbatii detin puterea de decizie si de control asupra femeilor. Prin acte de violenta sexuala si de gen, savarsite la nivel individual sau de grup, agentii de persecutie tind sa isi mentina privilegiile, puterea si controlul asupra celorlalti. Identitatea si rolul de gen sunt determinate de sex, varsta, conditie socio-economica, origine etnica, nationalitate si religie. Relatiile dintre femei si barbati, dintre femei precum si dintre barbati sunt marcate de diferite niveluri de autoritate si de putere care mentin privilegiile si subordonarea dintre membrii unei societati. Dezacordul sau lipsa de receptivitate fata de drepturile omului, fata de egalitatea de gen, democratie si mijloace non-violente de rezolvare a conflictelor contribuie la perpetuarea acestor inegalitati.O persoana poate deveni victima sau chiar agresor in contextul existentei/aparitiei urmatoarelor tipuri de riscuri:-riscuri la nivel individual lipsa de securitate, dependenta, deficientele fizice si mentale, lipsa alternativelor in adaptare la schimbarile de statut socio-economic, abuzul de alcool, de droguri, trauma psihologica si stresul conflictului, al refugiului, al deplasarii interne, ignoranta, lipsa de cunostinte despre drepturile individuale fundamentale statutate de organismele nationale si internationale;-riscuri la nivelul normelor sociale si culturale credinte si practici culturale si traditionale discriminatorii, credinte religioase.-cadru legal si practici in tara gazda si/sau in tara de origine lipsa de protectie a drepturilor femeii si copilului impotriva violentei sexuale si de gen, lipsa de incredere in autoritatile statului, aplicarea unor legi traditionale si practice care favorizeaza discriminarea, lipsa de interes pentru acest subiect, practici discriminatorii in administrarea justitiei, lipsa interesului de a pune sub acuzare toate cazurile raportate de acest tip de violenta, numarul mic de condamnari obtinute in proportie cu numarul de raportari de violenta sexuala si de gen, inaccesibilitatea politiei si a instantelor din cauza pozitionarii campurilor de refugiati, absenta femeilor din corpul ofiterilor de politie/garda, lipsa resurselor administrative si a echipamentului instantelor locale si a fortelor de securitate, legi sau practici in administrarea justitiei care sprijina diferentele de gen;-razboi si conflicte armate distrugerea structurilor sociale, execitarea puterii politice si de control asupra comunitatilor, diferentele etnice, discriminarea socio-economica;-situatii de refugiu, returnare si deplasare interna colapsul structurilor familiale si sociale de suport, locatii cu rata inalta de criminalitate, campuri supraaglomerate, adaposturi si gospodarii comune, ansamblul de servicii, facilitate si accesul la acestea, lideri masculini predominanti in comunitati, lipsa hranei, a combustibilului, a veniturilor si posibilitatilor de retribuire pentru munca desfasurata, lipsa protectiei din partea fortelor de politie, lipsa reprezentantilor UNHCR/ONG-urilor in campurile de refugiati, lipsa documentelor de identitate si neinregistrarea persoanelor, populatii locale ostile refugiatii fiind considerati privilegiati din punct de vedere materialVictimele/supravietuitorii violentei sexuale si de gen risca afectiuni severe si probleme psiho-sociale, uneori risca sa-si piarda viata, chiar daca nu este vorba de atac fizic. Traumele psiho-emotionale pot evolua pe termen lung si nu trebuie subestimate.intelegerea posibilelor consecinte ale violentei sexuale si de gen vor ajuta actorii implicati sa dezvolte strategii adecvate de raspuns la aceste efecte si sa previna agravarea unor stari.Consecinte:a) La nivelul sanatatiiLa acest nivel apar consecinte letale (crima, sinucidere, moartea mamei, moartea fatului/copilului si moartea cauzata de SIDA) sau consecinte non-letale , si anume:-fizice acute rani, socuri, boli, infectii;-fizice cronice deficiente, probleme somatice, infectii cronice, probleme gastrointestinale, tulburari de apetit si hranire, de somn, abuz de droguri si/sau alcool-reproductive avorturi spontane, sarcini nedorite, avorturi nesterile, boli cu transmisie sexuala inclusiv HIV/SIDA, tulburari de menstruatie, complicatii in timpul sarcinii, afectiuni ginecologice, tulburari ale functiilor sexuale.b) La nivel psiho-socialEste de mentionat ca multe societati blameaza victimele/supravietuitorii violentei sexuale si de gen. Marginalizarea si excluderea sociala cauzeaza afectiuni ulterioare, inclusiv rusine, sentimentul de ura de sine si depresie.Ca rezultat al stigmatizarii sociale, cele mai multe victime/supravietuitori ai violentei sexuale si de gen raporteaza aceste incidente. Apar doua categorii de consecinte in acest plan, atat de greu sesizabil si care se remediaza in timp si cu eforturi considerabile:-consecinte emotionale si psihologice sindrom de stres post-traumatic, depresie anxietate, teama, furie, rusine, insecuritate, ura de sine, boala psihica, ganduri si comportament de sinucidere;-consecinte sociale blamarea victimei/supravietuitorului, pierderea rolului/functiilor in societate, stigmatizare sociala, respingere sociala si izolare, feminizarea saraciei, acutizarea inegalitatilor de gen.c) Cadru legal / justitieDaca legislatia nationala nu prevede protectie adecvata impotriva violentei sexuale si de gen, sau daca practicile in justitie si in politie sunt discriminatorii, acest tip de violenta poate fi perpetuata prin lipsa pericolului de pedeapsa penala. Atitudinea comunitatii de blamare a victimelor/supravietuitorilor violentei sexuale si de gen se reflecta adesea la nivelul instantelor de judecata. Multe raportari/plangeri impotriva acestor incidente sunt respinse sau agresorii primesc pedepse usoare. in unele tari, pedeapsa pentru infractorii care savarsesc acte de violenta sexuala si de gen constituie o alta violare a drepturilor si libertatilor victimei/supravietuitorului si anume casatoria fortata cu agresorul. Astfel, in plan psihologic, victima este din nou agresata, prin faptul ca agresorul este tratat ca si nevinovat.d) Siguranta / securitateVictima/supravietuitorul se simte nesigur, amenintat, temator, neprotejat si in fata riscului de a fi agresat din nou. Un alt aspect ce tine de contextul securitatii este acela ca, in lucrul cu incidentele de trafic de persoane, politia si fortele de securitate pot fi tentate sa raspunda in acelasi mod. De asemenea, daca politia sau fortele de securitate nu sunt receptive la suferinta victimei si la nevoia de ingrijire, demnitate si respect, trauma se poate adanci din cauza comportamentului lipsit de intelegere si din cauza amanarii acordarii asistentei de specialitate. CAPITOLUL 3.PREVENIREA VIOLENTEI SEXUALE SI DE GEN3.1 PRINCIPII DIRECTOARE iN ASISTENTA VICTIMELOR, SUPRAVIETUITORILORViolenta sexuala si de gen este o problema care afecteaza indivizi, comunitati si institutii. Data fiind complexitatea acestui tip de violenta, se recomanda abordarea prin care mai multe sectoare, organizatii si discipline conlucreaza la identificarea si conceperea unor strategii care sa poata contracara aceasta forma de violare a drepturilor fundamentale ale omului. Toti actorii implicati in dezvoltarea strategiilor trebuie sa agreeze in comun un set de principii orientative si sa constientizeze ca violenta sexuala si de gen este o grava incalcare a drepturilor fundamentale ale omului.La nivelul programelor de asistenta a refugiatilor cateva principii trebuie sa orienteze conceperea si implementarea acestora:-implicarea comunitatii de refugiati, indeosebi in procesul de luare a deciziilorComunitatea de refugiati ar trebui sa se implice central in toate activitatile care se refera la violenta sexuala si de gen. Participarea comunitatii in luarea deciziilor este esentiala. -asigurarea unei participari echilibrate a barbatilor si femeilor, fetelor si baietilor in planificarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea programelor ce le sunt destinateToate categoriile de indivizi din comunitate ar trebui sa participe in absolut toate stagiile programului de prevenire si raspuns la violenta sexuala si de gen-integrarea actiunilor de prevenire si raspuns la violenta sexuala si de gen in toate tipurile de asistenta a refugiatilor si in toate sectoareleActiunile de prevenire si raspuns la violenta sexuala si de gen ar trebui considerate normale si integrate in programele si sectoarele existente. Nu ar trebui sa fie stabilite precum programe speciale sau proiecte pentru ca acestea submineaza mentinerea lor pe termen lung. -asigurarea coordonarii multisectoriale a actiunilor intreprinse de toti actorii implicatiImplicarea sectoarelor cheie (servicii comunitare, sanatate, protectie, securitate) este cruciala daca violenta sexuala si de gen ca tinta a programelor doreste sa aiba succes. Actorii (guverne, organizatii non-guvernamentale si UNHCR) trebuie sa doreasca coordonarea, cooperarea si colaborarea. -responsabilizarea la toate nivelurile, a tuturor celor implicati in programele de prevenire si raspuns la violenta sexuala si de gen La nivel individual, urmatorul set de principii ar trebuie avute in vedere:-asigurarea securitatii victimelor/supravietuitorilor violentei sexuale si de gen, precum si a familiilor acestoraDe retinut faptul ca victima/supravietuitorul poate fi speriat avand nevoie de asigurarea sigurantei individuale. -respectarea confidentialitatii asupra persoanelor afectate si a familiilor lor Respectarea confidentialitatii presupune: distribuirea numai a informatiei necesare, acelor actori implicati in procesul de asistenta numai cu acordul victimei/supravietuitorului. De asemenea, si confidentialitatea agresorului trebuie respectata. Informatii despre victime/supravietuitori niciodata nu trebuie distribuite daca includ date personale despre individ. Toate informatiile scrise trebuie pastrate in siguranta, ca fisiere inchise. Daca anumite rapoarte sau statistici trebuie publicate, un singur ofiter din organizatie trebuie sa aiba autoritatea de a divulga informatia. Aceasta persoana trebuie sa dezvaluie informatii generale despre victime/supravietuitori, orice informatii despre identitatea persoanei precum nume, adresa trebuie excluse.Toate actiunile care vor fi derulate se vor ghida dupa respectul pentru dorintele, drepturile si demnitatea victimei/supravietuitorului dupa cum urmeaza: -utilizati translatori/interpreti din afara comunitatii;-desfasurati interviurile in spatii sigure, private, cu translator de acelasi sex cu persoana intervievata;-ascultati in mod activ, cu obiectivitate si rabdare, nu fortati obtinerea informatiilor, indeosebi cele legate de incidente de tipul violentelor sexuale si de gen;-formulati numai intrebari relevante;-evitati sa cereti persoanei intervievate sa repete relatarea faptelor, in interviuri succesive;-trimiteti victimele violentei sexuale si de gen la alte institutii/organizatii, daca nu dispuneti de personal calificat;-obtineti acordul cu privire la prezenta sau absenta partenerului la interviu;La nivel multisectorial fundamental acestei abordari este protectia internationala, care isi propune ca refugiatii sa fie protejati in mod real si sa se poata bucura efectiv de drepturile lor. Implicarea comunitatii este esentiala in conceperea, planificarea si implementarea programelor (cu implicarea membrilor comunitatii in prevenirea si raspunsul la violenta sexuala si de gen). Toti actorii implicati trebuie sa convina asupra principiilor si normelor operationale, asigurandu-se astfel coordonarea. Nu trebuie uitat ca pot exista multi actori a caror contributie poate fi utila si ale caror roluri trebuie definite. Prevenirea si raspunsul la violenta sexuala si de gen implica actiuni derulate de diferiti actori relevanti, cei mai multi reprezentand unul sau mai multe dintre aceste sectoare: medical, psiho-social, de securitate si juridic.Sectorul medical include: personal medical facilitator, doctori, asistente medicale, moase, nasteri traditionale, lucratori comunitari medicali, practicieni traditionali medicali, administratori si coordonatori in domeniul sanatatii.Sectorul psiho-social include: personal si voluntari in comunitate, membrii comunitatii, organizatii non-guvernamentale care sa implementeze programe de activitati, personal educational, grupuri de refugiati, servicii sociale si de bunastare.Sectorul de securitate include: organele de politie, fortele de securitate, lucratori comunitari care confera securitatea si lideri comunitari.Sectorul juridic include: judecatori si ofiteri ai tribunalului, personal care ofera protectie din partea UNHCR si a organizatiilor care sustin drepturile omului.3.2PREVENIREA VIOLENTEI SEXUALE SI DE GENNumai prin identificarea cauzelor si a factorilor ce contribuie la diferitele tipuri de violenta sexuala si de gen putem dezvolta strategii adecvate si eficace.Activitatile de prevenire trebuie orientate pe potentialii agresori, potentialii supravietuitori si cei care ii asista pe toti acestia. Avand drept tinta populatia de refugiati, refugiatii trebuie implicati in conceperea, implementarea si evaluarea acestor strategii. Activitatile de prevenire au ca tinta pe potentialii agresori, potentialii supravietuitori si pe cei care ii asista. Activitatile, in consecinta trebuie sa aiba drept tinta populatia de refugiati, personalul de suport umanitar si autoritati guvernamentale. Ca si programele de combatere a violentei sexuale si de gen, strategiile de prevenire sunt eficiente in momentul in care toate sectoarele inclusiv persoanele refugiate se implica in crearea, implementarea si evaluarea lor. Prevenirea violentei sexuale si de gen implica identificarea si excluderea acelor factori care provoaca anumitor membrii ai comunitatii refugiatilor vulnerabilitate fata de acest tip de violenta si creeaza o categorie de strategii care imbunatateste protectia tuturor refugiatilor. Aceste strategii vor fi eficiente in momentul in care vor fi create, implementate, monitorizate de catre toate sectoarele implicate in protectia si asistarea comunitatilor de refugiati si de catre refugiatii insisi. Strategiile eficiente de prevenire includ actiuni care se concentreaza pe urmatoarele obiective:1.Transformarea normelor culturale, cu accent pe abilitarea si incurajarea femeilor si fetelor. Cauzele violentei sexuale si de gen isi au originea in normele socio-culturale ale inegalitati intre genuri si discriminare. Actiunile de prevenire care au drept tinta normele socio-culturale cauta sa influenteze schimbari la nivelul cunostintelor, atitudinilor si comportamentului.-la nivelul cunostintelor (intelegerea drepturilor omului, valorizarea sarcinilor reproductive si a muncii casnice, acceptarea alternativelor la rolurile de gen, folosirea metodelor non-violente pentru exprimarea furiei si frustrarii);-la nivelul atitudinilor comunitatii (prin respectarea contributiei fiecaruia in cadrul comunitatii, implicarea tuturor in procesul de luare a deciziilor, suport pentru victimele/supravietuitorii violentei sexuale si de gen, condamnarea celor care abuzeaza de putere);-la nivel de comportament (atitudini si comportamente non-discriminatorii, rezolvarea non-violenta a problemelor, raportarea incidentelor de violenta sexuala si de gen, denuntarea atat a agresorilor cat si a actului de agresiune si sprijinirea victimelor/supravietuitorilor);Strategii de transformare a normelor culturale:-initierea unor campanii de informare, educare si comunicare;Dezvoltarea si dirijarea unor campanii de constientizare care sa promoveze schimbarile in atitudinea, constiinta si comportamentul comunitatii. Subiectele pot include: gen, drepturile omului inclusiv ale femeilor, violenta sexuala si de gen, rolurile si asteptarile din comunitate, servicii disponibile de suport pentru supravietuitori si modul in care devin accesibile, rezolvarea conflictelor si construirea pacii. Refugiatii ar trebui instruiti pentru a fi eficienti in initierea conducerea acestor campanii.-constituirea unor retele de voluntari si a unor retele de actori sociali;Comunitatea de refugiati ar trebui sa aiba un rol semnificativ in crearea, implementarea si evaluarea strategiilor de prevenire a violentei sexuale si de gen. Actorii umanitari ar trebui sa lucreze cu diferite sectoare din comunitatea de refugiati grupuri de femei, grupuri de tineri, lucratori comunitari in domeniul sanatatii, profesori, lideri refugiati etc. pentru a identifica voluntari din comunitate care sa ajute in derularea acestor activitati. Eforturile trebuie facute pentru a asigura o balanta in recrutarea voluntarilor din comunitate. -asigurarea unei proportii echilibrate privind prezenta femeilor si a barbatilor in structurile, comitetele de conducere si in programul de luare a deciziilor;Femeile refugiate pot fi implicate in luarea deciziilor cat si in comitetele de conducere. O adevarata balanta a genului in structura de conducere a comunitatii va asigura faptul ca nevoile barbatilor, femeilor, fetelor si baietilor se vor bucura de acces egal, dar si de control al resurselor si beneficiilor. in unele cazuri poate fi necesara furnizarea de spatii separate pentru discutii referitoare la sex si varsta. Trebuie oferita siguranta ca femeile participa activ in momentul luarii deciziilor importante care afecteaza comunitatea. in situatii in care cultura comunitatii de refugiati se opune cu vehementa in a permite femeilor si copiilor sa participe la asemenea intalniri se descopera faptul ca barbatii sunt cei care hotarasc modul de organizare al comunitatii. -capacitatea femeilor prin programe si activitati generatoare de venit;in majoritatea culturilor, femeile sunt privite ca fiind subordonate barbatului, de aceea se interpreteaza ca sunt dependente de acestia. Aceste relatii inegale de putere au un dublu dezavantaj fata de femei: riscul de abuz fizic si psihologic creste, si fiind supuse abuzului in general au putine optiuni de a-si redresa situatia economica. in majoritatea cazurilor sistemul legal local nu considera violenta sexuala si de gen ca fiind o crima. De obicei raportul de violenta inaintat de femeie poate fi ignorat sau lipseste cu desavarsire. De cele mai multe ori femeia alege sa ascunda incidentul de teama continuarii actului de violenta sexuala impotriva ei si a familiei sale. Daca agresorul este chiar sotul, femeia se afla in situatia in care nu poate sa-l paraseasca si posibil ca abuzul sa fie amplificat datorita faptului ca ea nu se poate intretine pe ea insasi si pe copii. -implicarea barbatilor, a copiilor si a tineretului.Strategiile de prevenire si raspuns fiind centrate numai pe femei, este ignorat faptul ca barbatii sunt cei care comit majoritatea incidentelor de violenta sexuala si de gen de aceea, barbatii sunt cei care trebuie sa participe activ la solutionarea acestei probleme. Barbatii trebui sa ia pozitie decisiva impotriva violentei sexuale si de gen inainte ca adevaratul progres sa se realizeze. Barbatii care au functii de conducere dispun de autoritatea si puterea cu care pot sa influenteze schimbarea, deasemenea se pot comporta ca modele pentru ceilalti. Se pot forma grupuri care sa se implice in gasirea solutiei pentru incetarea violentei sexuale si de gen, aceste grupuri pot reintroduce ideea ca violenta sexuala si de gen nu reprezinta numai o "problema a femeilor".Schimbarea cunostintelor, atitudinilor si comportamentului se realizeaza cu usurinta daca se produce timpuriu prin: incurajarea parintilor care au fost instruiti in drepturile omului si rezolvarea conflictelor sa transmita mesajul lor si copiilor; instruirea profesorilor pentru a introduce acest subiect in aria curriculara; 2. Reconstruirea sistemelor de suport familial si comunitarEste de stiut ca atunci cand refugiatii isi parasesc caminele, sistemele traditionale, clasice de suport, atat cel familial cat si cel comunitar, se prabusesc. Rolurile sociale se inverseaza sau se altereaza. Comunitatea, care odinioara impunea standardele si modelele de comportament social si moral este slabita sau chiar distrusa. Asemenea schimbari reprezinta factori de risc pentru producerea violentei sexuale si de gen. in acest context, iata doua strategii importante:-dezvoltarea unor programe sociale si recreationale;in momentul in care se creeaza un site pentru refugiati, trebuie alocat spatiu suficient pentru sport, recreere, activitati sociale si pentru locuintele care se vor construi pentru ei. Implicarea femeilor si a fetelor in dezvoltarea activitatilor recreationale si sociale. Trebuie asigurat faptul ca fetele si baietii dispun in scoli de acces egal la educatie.-incurajarea activitatilor religioase si spirituale.3. Crearea conditiilor pentru o mai buna responsabilizarein timpul desfasurarii analizei situationale trebuie identificate relatiile de putere din cadrul comunitatii de refugiati si din randul celor care acorda asistenta refugiatilor. Persoanele ce detin putere pot fi potentiali agresori. in acest sens exista doua strategii de urmat:-constientizarea personalului organizatiilor prin forme de instruire periodica;personalul organizatiilor trebuie in permanenta sa fie instruit si sensibilizat cu privire la drepturile umane, gen, legile relevante nationale si internationale, si ghidat in prevenirea violentei sexuale si de gen. -armonizarea cu standardele internationale de responsabilizare si codurile de conduita pentru lucratorii agentiilor umanitare.Lucratorilor umanitari nu le este permis sa abuzeze de puterea pe care o detin. Responsabilitatile, asteptarile, normele si standardele personalului trebuie incluse intr-un cod de conduita si in fisa postului de aceea lucratorii umanitari trebuie sanctionati in momentul in care nu-si duc la indeplinire sarcinile. 4. Asigurarea unor servicii si facilitatiin campurile si centrele de cazare este necesara existenta acestora, astfel incat nevoile de baza sa fie acoperite, lucru care ajuta la prevenirea violentei sexuale si de gen.Cand se creeaza facilitatile pentru camp si se planifica serviciile pentru refugiati se iau in considerare urmatoarele: evitarea aglomeratiilor in centrele de cazare, copiii singuri. Strategiile pentru atingerea acestui scop in prevenirea violentei sexuale si de gen sunt urmatoarele:-inregistrarea tuturor refugiatilor;in momentul in care sunt inregistrati numai barbatii ca intretinatori ai familiei, femeile sunt fortate sa ramana in relatii abuzive datorate fricii de a nu pierde accesul la hrana si asistenta pe toate planurile. De aceea este esential ca fiecare refugiat sa fie inregistrat individual avand drept mod de recunoastere documentul individual de inregistrare. Daca nu este posibil ca aceste documente sa fie furnizate individual pentru fiecare membru al familiei, prioritara este furnizarea de documente necesare pentru stabilirea eligibilitatii pentru asistenta. -Informarea refugiatilor cu privire la drepturile si obligatiile lor;Refugiatii trebuie sa fie constienti de drepturile, beneficiile, responsabilitatile lor.Refugiatul ar trebui informat cu privire la: acordarea asistentei si serviciilor; la regulamentul de acces si participare al guvernului; centrele de consiliere si indrumare care sunt disponibile persoanelor care au fost catalogate drept victime ale violentei sexuale si de gen; legea nationala care protejeaza drepturile garantat, drepturile umane internationale si constitutia tarii in care au primit statutul de refugiat; actorii care acorda servicii si asistenta, rolurile acestora, responsabilitatea lor fata de comunitate si viitoarele programe planificate; reprezentantii guvernului, agentiile umanitare, asociatiile societatii civile in domeniu.-Implicarea comunitatii de refugiati in planificarea, conceperea si implementarea activitatilor de prevenire a violentei sexuale si de gen;Programele de prevenire a violentei sexuale si de gen vor avea succes in momentul in care comunitatea se va implica activ in toate stagiile dezvoltarii lor. Se porneste de la identificarea si discutarea problemei si se ajunge la monitorizarea si evaluarea activitatilor create pentru prevenirea acestui tip de violenta. Comunitatea este cea mai in masura sa identifice cauzele violentei sexuale si de gen, sa demonstreze modul in care problema poate fi diseminata si care sunt masurile de prevenire eficiente care vor da rezultate. -Implicarea echilibrata pe considerente de gen in sistemul de distributie a hranei si produselor non-alimentare;Sistemele de distribuire a hranei dar si altor produse trebuie planificat si monitorizat cu grija pentru a preveni coruptia, abuzul si exploatarea; accesul egal si controlul resurselor de intreaga familie in special de catre femei reduce inegalitatea intre genuri si riscul de producere a violentei domestice. Femeile ar trebui incurajate sa aiba un rol important in controlul, distributia si monitorizarea modului in care este distribuita hrana. Acest lucru asigura faptul ca intrega familie va beneficia de furnizarea ratiilor alimentare si va actiona in prevenirea exploatarii femeilor prin practica ilegala de a primi alimente in schimbul activitatii sexuale. -Implementarea unor programe de sanatate a reproducerii;Majoritatea activitatilor care se adreseaza violentei sexuale si de gen implementate prin sectorul de sanatate se vor concentra pe raspunsul la asemenea tipuri de violenta si la asistenta acordata victimelor/supravietuitorilor. Sunt monitorizati pacientii care prezinta probleme de sanatate pentru identificarea persoanelor care sunt in situatia de a fi abuzate sexual si pentru prevenirea traumei victimelor/supravietuitorilor.Implementarea activitatilor de sanatate reproductive, cu includerea discutiilor despre gen, relatii si violenta sexuala si de gen care au drept tinta barbatii si adolescentii, dar include si femei. -Implementarea unor programe pentru mentinerea sigurantei si securitatii;Securitatea afecteaza numeroase sectoare ale societatii: casa, statutul refugiatului, comunitatea locala si mediul national. in principal, responsabilitatea primara pentru asigurarea securitatii refugiatilor se situeaza in baza guvernului. Pentru a asigura securitatea refugiatului este important sa: fie sensibilizata si crescuta capacitatea politiei locale de a se elibera de responsabilitate efectiv; sa se creeze un aranjament al campului pentru reducerea expunerii femeilor la atacuri; sa fie recrutate femei pentru personalul de securitate care lucreaza cu politia sau alte organe reprezentative ale legii in interiorul campului sau in apropiere; sa ilumineze intreg campul; sa asigure patrula in mod regulat in zonele de risc din camp.-receptivitate fata de populatia gazda;Mare parte din populatia gazda este relativ circumspecta si reticenta in ceea ce priveste integrarea refugiatilor in societatea respectiva. De aceea sunt recomandate discutii cu privire la cauza venirii lor si in special cu privire la cultura si modalitatile de integrare benefice populatiei refugiate. -abordarea chestiunilor de gen in planificarea si implementarea tuturor programelor de asistenta a refugiatilor.Toti actorii umanitari, inclusiv agentiile nationale, organizatiile non-guvernamentale, guvernul gazda, si alti parteneri care se ocupa cu implentarea programelor trebuie sa aplice o analiza a genului in momentul planificarii acestor programe. Programele trebuie sa aiba in vedere gradul de sensibilitate al genului si nevoile speciale atat ale femeilor cat si ale barbatilor. Organizatiile nationale si internationale trebuie sa accelereze eforturile pentru atingerea egalitatii intre genuri la nivel ridicat.5. Influentarea legilor scrise si nescriseO prima conditie in acest sens este familiarizarea cu legile si traditiile din tara gazda dar si din tara de origine, mai exact daca exista legislatie si practica impotriva discriminarii pe baza de gen si violenta sexuala. Daca da, acestea trebuie sustinute, eventual imbunatatite.Strategiile sunt, dupa cum urmeaza:-educarea instantelor traditionale cu privire la drepturile fundamentale ale omului;Sistemele legale obisnuite, traditionale, sunt de obicei administrate de persoane in varsta care opereaza in comunitatile de refugiati. Regulile, procedurile si deciziile acestor grupuri reflecta normele, credintele si atitudinile societatii. Aceste grupuri pot trece cu vederea judecati cu privire la violenta sexuala si de gen, incluzand aici si incidente legate de violenta domestica.in situatii in care astfel de tribunale sau comitete trec cu vederea judecati care sunt in detrimentul standardelor cu privire la drepturile umane internationale, trebuie luata atitudine fata de educarea membrilor si largirea viziunilor in privinta violentei sexuale si de gen.Esentiale sunt schimbarile si cresterea gradului de constientizare prin intermediul programelor de instruire pe tema drepturilor umane si de gen daca persoanele in varsta care administreaza sistemul legal detin autoritatea in comunitate, atitudinile lor vor influenta atitudinile celorlalti. -activitati de instruire si lobby adresate sistemului national de justitie;Stabilirea relatiilor cu magistratii si judecatorii locali. Oferirea programelor de instruire pe baza legii internationale cu privire la drepturile omului. Sunt recomandate invitatii oferite ofiterilor juridici nationali si avocatilor care militeaza pentru drepturile societatii civile cu scopul de a dezbate problematica protectiei drepturilor umane in baza legii, cat si procedurile care vizeaza violenta sexuala si de gen.in tarile in care autoritatile juridice se confrunta cu lipsa resurselor, sunt create retele intre judecatori, procurori si politie pentru a asigura faptul ca legile nationale sunt respectate. -intarirea legislatiei si politicilor nationale care protejeaza drepturile omului;Cooperarea cu organizatii nationale pentru drepturile omului, precum grupul femeilor avocate, cat si cu organizatii de stat pentru imbunatatirea in tara gazda a legilor si politicilor impotriva violentei sexuale si de gen trebuie pastrata siguranta ca legile din tara gazda, procedurile si politicile nu sunt discriminatorii pentru populatia de refugiati. -pledare pentru inasprirea pedepselor pentru agresori.Refugiatii care comit acte de violenta sexuala si de gen trebuie tratati in acelasi mod cu persoanele care locuiesc in tara respectiva: cu respectarea etapelor unui proces corespunzator care include si sanctiuni penale.6.Monitorizarea si inregistrarea incidentelor de violenta sexuala si de genDaca aceste incidente se produc, este responsabilitatea tuturor actorilor implicati, din toate sectoarele medical, social, juridic, securitate, sa le urmareasca. Datele/faptele trebuie compilate si analizate in comun. in acelasi timp trebuie analizate mecanismele de prevenire existente, si cele care trebuie dezvoltate in continuare.Prin monitorizarea adecvata a incidentelor de violenta sexuala si de gen se poate evalua succesul unor strategii de prevenire si se pot elabora analize comparative.3.3 RAPUNSUL LA VIOLENTA SEXUALA SI DE GENMembrii comunitatii trebuie sa stie cum si unde sa raporteze incidentele de violenta sexuala si de gen. De asemenea, comunitatea trebuie sa fie sustinuta pentru a stabili mijloacele de suport ale victimelor/supravietuitorilor acestor agresiuni.Corelate cu cele patru categorii de consecinte (sanatate, psiho-social, siguranta/securitate si cadru legal/justitie), activitatile de raspuns trebuie sa se concentreze pe aceste patru arii, prin urmatoarele actiuni:-Dezvoltarea activitatilor de educare si de crestere a receptivitatii comunitatiiLansarea unor campanii de informare a publicului larg cu privire la violenta sexuala si de gen-Stabilirea unor mecanisme de monitorizare si raportare a violentei sexuale si de genUn sistem transparent de orientare trebuie stabilit in fiecare locatie unde exista refugiati, astfel incat acestia sa fie informati asupra serviciilor disponibile, la care sa apeleze in timp util.-Abilitatea comunitatii de refugiati pentru a raspunde acestui fenomenLucrul cu comunitatea este esential in dezvoltarea unor strategii efective si eficiente de raspuns.-Dezvoltarea unui sistem de servicii care sa raspunda nevoilor medicale/de sanatate ale victimelor/supravietuitoriloringrijire medicala, orientare catre servicii specializate accesibile.-Dezvoltarea unui sistem de servicii care sa raspunda nevoilor de siguranta/securitate avictimelor/supravietuitorilorUlterior agresiunii, victimele/supravietuitorii trebuie sa beneficieze de maximum de securitate, iar comunitatea trebuie sa fie principalul actor in garantarea unui spatiu sigur.-Stabilirea unui raspuns la nivelul cadrului juridic/legalStabilirea unei metodologii in colaborare cu autoritatile locale astfel incat victimele/supravietuitorii care necesita asistenta juridica pentru denuntarea agresiunii sa o poata face in timp util.-Identificarea rolurilor si responsabilitatilor altor potentiali actoriPersonalul din teritoriu, din programele de asistenta si personalul managerial pot juca un rol crucial in raspunsul la violentele sexuale si de gen.-Dezvoltarea unui plan de lucru/asistenta cu agresoriiSi in cazul agresorilor trebuie respectate drepturile fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la securitate fizica.3.4 CADRUL DE ACTIUNEProgramele de succes in domeniul prevenirii si raspunsului la violenta sexuala si de gen sunt acelea care au fost concepute in urma consultarilor cu comunitatea de refugiati, in special cu femeile si fetele, si care sunt bazate pe colaborare multisectoriala si inter-agentii.Unii din pasii ce trebuie urmati in dezvoltarea unui cadru de actiune trebuie facuti simultan, altii dupa ce s-au implementat strategii de prevenire si monitorizare. Acesti pasi sunt, dupa cum urmeaza:1.Identificarea si implicarea actorilor relevanti lideri ai comunitatii de refugiati, atat femei cat si barbati, indivizi si grupuri influente in comunitate, reprezentanti ai autoritatilor locale, ai serviciilor medicale, agentii de servicii comunitare, ONG-uri nationale si internationale, juristi in domeniu, agentii ONU. Acestia trebuie reuniti intr-o intalnire de lucru, care sa cuprinda instruire si lobby pe problematica drepturilor omului, a violentei sexuale si de gen, a protectiei, precum si prezentarea tuturor serviciilor disponibile. De asemenea, trebuie stabilita agentia/institutia coordonatoare si planul de actiune pentru strangerea informatiilor, analizarea situatiei si viitoarele intalniri pentru planificarea strategiilor de prevenire si raspuns.2.intelegerea tuturor fatetelor acestui fenomen si agrearea asupra scopului actiunilor comune ale actorilor implicate cunoasterea terminologiei si a fenomenului permite colectarea riguroasa de informatii precum si analiza comparativa la nivel international, valorificand astfel date importante pentru planificarea si dezvoltarea unor programe poate nerealizabile pana in prezent.3.Analiza situationala de la care se porneste presupune definirea problemelor, a nevoilor, resurselor, si a scopurilor si obiectivelor specifice, a activitatilor si rezultatelor asteptate. in functie de resursele si experienta disponibile, metodele de strangere a informatiilor pot include: interviuri individuale, vizite in teritoriu, intalniri de coordonare, focus grupuri, observatii, revizuirea si completarea informatiilor deja existente. Informatiile pot fi, de asemenea, colectate de la o varietate de surse: comunitatea de refugiati, agentiile umanitare, UNHCR si alte agentii ONU, institutii guvernamentale din tara gazda, ONG-uri nationale si experti.4.Acordul asupra unui set de principii orientative la nivelul programelor dar si al individului.5.Definirea rolurilor si a responsabilitatilor pentru toti cei implicati este de mentionat ca, in domeniul asistentei refugiatilor, rolul coordonator revine UNHCR.6.Stabilirea modalitatilor de monitorizare si evaluare monitorizarea continua asigura ca actiunile de prevenire si raspuns se deruleaza corespunzator, in timp ce evaluarile periodice pun in evidenta impactul strategiilor de prevenire si raspuns. Acest plan de actiune trebuie sa includa si resursele financiare si umane pentru monitorizare si evaluare.7.Crearea unor mecanisme de raportare si coordonare prin stabilirea si revizuirea continua a metodelor de raportare in randul si intre diferiti actori implicati un sistem comun de raportare si coordonare permite inregistrarea datelor exacte, transparenta, precum si posibilitatea de a masura gradul de realizare a obiectivelor, schimbarile intervenite si impactul in termini de protectie.8.Stabilirea unor strategii de mentinere a securitatii si echilibrului personalului implicat in asistenta victimelor/supravietuitorilor violentei sexuale si de gen cei implicati in asistenta directa a victimelor/supravietuitorilor violentelor sexuale si de gen (consilieri sociali, consilieri juridici) trebuie sa fie constienti de expunerea la unele riscuri lipsa masurilor de securitate (orice sustinator al victimei/supravietuitorului poate deveni, la randul sau, o tinta a agresiunii) precum si riscul unor potentiale efecte nocive ale reproiectarii traumei persoanei asistate ("trauma secundara").3.5. MONITORIZAREA SI EVALUAREA ACTIUNILOR DE PREVENTIE -SI RASPUNS Scopul mecanismelor de monitorizare si evaluare:-Mecanisme comprehensive de monitorizare si evaluare (ajuta actorii implicati sa stabileasca impactul activitatilor de prevenire si raspuns din perspectiva protectiei, evalueaza calitatea acestor actiuni, identifica bune practici, incurajeaza spiritul de echipa).-Monitorizarea corecta raspunde acestor intrebari. Am atins obiectivele propuse- Cum- De ce da si de ce nu- Care au fost obstacolele in implementare- Ne-am coordonat suficient- Cum abordam dificultatile de implementare--Evaluarea corecta a acestor intrebari: ce am facut- Ce am realizat- Am realizat ce ne-am propus- Ce am invatat- Am abordat in mod corect problematica violentei sexuale si de gen atat cauzele cat si consecintele- Ce altceva mai trebuie facut- Macanismele comprehensive de monitorizare si evaluare necesita in primul rand inregistrarea cazurilor de violenta sexuala si de gen. Ele trebuie sa constituie parte integranta a planului comun de actiune multisectoriala si sa reflecte implicarea refugiatilor.Atunci cand se elaboreaza mecanisme de monitorizare si evaluare, membrii unei echipe multisectoriale trebuie sa stabileasca:-Scopul si obiectivele mecanismelor de monitorizare si evaluare de care au nevoie-Obiective clare, rezultate si indicatori pentru actiunile de prevenire si raspuns-Instrumente comune de raportare, care urmeaza a fi utilizate in mod coordonat-Metode de obtinere a informatiilor cu privire la indicatori-Responsabilitati de colectare a informatiilor, intervale de timp si frecventa actiunilor de colectare a informatiilor, precum si resursele disponibile-Mecanisme de transmitere a datelor si de utilizare a rezultatelor in procesul de planificare a actiunilor de prevenire si raspuns la violenta sexuala si de gen. CAPITOLUL 4VIOLENTA SEXUALA SI DE GEN iN EUROPAConsiliul Europei este cea mai veche institutie, fiind fundata in 1949, imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial. Tarile membre initial au fost zece la numar, in prezent numarul a crescut considerabil la patruzeci si trei de tari membre cuprinzand toate organizatiile europene.Scopurile organizatiei acopera o varietate de subiecte referitoare la viata zilnica a europenilor:-De a apara si a intari democratia, drepturile umane si regula legii.-De a promova marea diversitate a culturii mostenite.-De a satisface nevoile fundamentale ale cetatenilor europeni.Consiliul Europei este o organizatie cu cele mai mari realizari in domeniul protectiei drepturilor umane.4.1VIOLENTA iMPOTRIVA FEMEILOR: REALITATEA EUROPEANANumai sapte tari din intreaga lume si-au dezvoltat o legislatie cu privire la prevenirea violentei sexuale. Nedispunand de accesul la educatie, fetele nu capata cunostintele si calificarea necesare pentru elaborarea unui status. in ultimii ani, guvernul a dezvoltat masuri pentru crearea unor conditii mai favorabile referitoare la transformarea potentialului educativ al femeilor in unul realizabil pentru orice cetatean. Tari europene precum Austria si Portugalia au implementat programe cu actiuni pozitive pentru incurajarea fetelor studente in vederea aprofundarii studiului stiintei, tehnologiei si altor subiecte care nu sunt traditionale pentru femei. SANATATEA:Tinand cont de insuficienta produselor alimentare, fetele si mamele acestora sunt adesea subnutrite, traind cu mancare lipsita de calorii si proteine. Aproximativ cincizeci milioane de femei adulte din tari dezvoltate sufera de o crestere anormala ca rezultat al insuficientei proteinelor aministrate in timpul copilariei. Aceasta este o tendinta alarmanta cu privire la numarul crescut de fete infectate cu SIDA. Adolescentele sunt expuse la un risc ridicat de contaminare cu virusul HIV datorita statutului social scazut si a conditiilor dificile de trai care de obicei le determina sa nu foloseasca metode contraceptive in timpul actului sexual. Exista o necesitate ridicata cu privire la furnizarea informatiilor, asistenta profesionala si serviciile de prevenire a contaminarii cu boli venerice. VIOLENTA iMPOTRIVA FETELORViolenta impotriva fetelor continua sa fie o problema inca nerezolvata si are forme diferite, incluzand hartuirea sexuala, violul, incestul, prostitutia, pornografia infantila, trafic de femei, cat si metode traditionale de vatamare corporala. Conform estimarilor Organizatiei Nationale de Migratie, traficul de femei si copii, deseori pentru exploatare sexuala, aduce profituri pana la opt miliarde de dolari pe an. EGALITATEA PENTRU FETEFamilia si societatea in general trateaza fetele intr-un mod inferior fata de baieti cu privire la inteligenta si abilitati. Fetele sunt invatate sa-si cunoasca pozitia sociala, fapt ce le submineaza respectul de sine si abilitatea de a-si dezvolta propria personalitate.in momentul in care fata este responsabila cu menajul casei in timp ce fratele studiaza sau se ocupa de diverse activitati, fata este expusa la discriminare. in unele tari cuvantul "femeie" a disparut din mecanismele nationale. IMPACTUL SCHIMBARILOR POLITICESchimbarile politice au un impact substantial in stabilitatea mecanismelor nationale de imbunatatirea statutului femeilor si observarea drepturilor femeilor, cat si implementarea programelor pentru acestea. GUVERNUL SI ALTE INSTITUTII LOCALE COMPETENTEin cadrul activitatilor desfasurate, guvernul nu ia in considerare factorul "gen". in ceea ce ii priveste pe membrii organizatiilor non-guvernamentale care au studiat problema violentei sexuale si de gen, persoanele oficiale din interiorul institutiilor de stat nu abordeaza corect si comprehensiv problema inegalitati dintre femei si barbati, iar cei care sunt responsabili cu implementarea programelor pentru realizarea egalitatii dintre genuri nu sunt calificati pentru a duce la indeplinire sarcinile.4.2CARE ESTE DEFINITIA ACTUALA A VIOLENTEI-Violenta impotriva femeii este unul dintre obstacolele care se interpun in calea reusitei de egalitate, dezvoltare si pace. Violenta impotriva femeii reprezinta violarea drepturilor umane si a libertatilor fundamentale si impiedica exercitarea acestor drepturi si libertati. Termenul "violenta impotriva femeii" implica orice act de violenta sexuala si de gen, care cauzeaza sau poate cauza deteriorarea sanatatii fizice, sexuale si psihice a femeii. Alte acte de violenta impotriva femeilor implica violarea drepturilor femeilor in zona confictelor armate, in special crima, viol, sclavie sexuala si sarcini nedorite.Insuficienta statisticilor cu privire la dimensiunea violentei, clasificate pe sexe, complica dezvoltarea programelor si monitorizarea schimbarilor in domeniu. Insuficienta documentelor si a studiilor care vizeaza violenta domestica, hartuirea sexuala si violenta impotriva femeilor si fetelor in particular sau in viata publica, inclusiv violenta la locul de munca, impiedica eforturile de dezvoltare a strategiilor de eradicare a problemei. 4.3 ACTIUNI iNTREPRINSE LA NIVELUL CONSILIULUI EUROPEAN Din anul 1993 problema violentei sexuale si de gen a fost prioritatea Consiliului National. Unul dintre corpurile create in scopul servirii acestui scop este Comitetul de Conducere pentru Egalitatea dintre Femei si Barbati. Sarcina acestui grup de experti este de a infuenta nivelul guvernamental. Violenta impotriva femeilor si adolescentelor este rezultatul unei balante inegale de putere intre barbati si femei care conduce la discriminarea sexului feminin in cadrul societatii si al familiei. Violenta impotriva femeilor si adolescentelor afecteaza toate societatile Europei de aceea reprezinta o preocupare pentru toti membrii tuturor comunitatilor.Este responsabilitatea statelor cat si o prioritate a politicilor nationale de a proteja drepturile tuturor persoanelor, in special ale femeilor si adolescentelor, fara a fi subiectivi la modul in care se infaptuieste violenta. Este necesar ca statele sa nu invoce obiceiurile, religia sau traditia drept motive intemeiate pentru evitarea obligatiilor.Rolul organizatiilor non-guvernamentale, la nivel local sau national, implicate in combaterea violentei impotriva femeilor si fetelor, este de a asigura suportul adecvat. Interactiunile trebuie sa aiba loc intre comunitate si organizatiile non-guvernamentale din domeniu, cu participarea actorilor care iau decizii pe plan politic si legislativ, educational, social. CAPITOLUL 5.PARTE PRACTICA5.1STUDII DE CAZCAZUL NR. 1: NUME, PRENUME: A.T VaRSTA: 32 SEX: FEMININ NATIONALITATE: IRAK STATUT LEGAL: REFUGIAT STATUT FAMILIAL: NECASATORITA STUDII: FACULTATEA DE HORTICULTURAISTORICUL CAZULUI:in Romania a ajuns legal, insotita de o parte a familiei (matusa si 4 veri), iar in aeroport a cerut statutul de refugiat. A fost repartizata in zona de tranzit de la Otopeni pana in momentul interviului.in prezenta membrilor familiei, pe durata interviului nu a invocat ca motiv violenta pe baza de sex, invocand in schimb riscul de a fi ucisa de ceilalti membri ai familiei daca se afla adevaratul motiv al cererii statutului de refugiat.Astfel in cererea de azil intreaga familie a invocat motive religioase, acestea fiind concretizate prin apartenenta la o secta precrestina. Dupa interviu, cererea pentru statutul de refugiat a fost respinsa dar au primit acces in teritoriu si au fost cazati in unul din centrele pentru refugiati si azilanti.La interviuri venea insotita de catre un membru al familiei in majoritatea cazurilor de catre matusa sa. De aceea in momentul in care a fost asistata in instanta de catre un avocat a cerut interpret de limba araba pentru a putea vorbi de adevaratul motiv pentru care cere azil in Romania. Motivul consta in faptul ca a fost violata de catre un ofiter musulman dupa ce a fost rapita de pe strada si sechestrata. Dupa o perioada a fost eliberata si abandonata. Numai mama sa stia de viol, de aceea au incercat sa plece impreuna, dar in final fiecare a plecat pe alt traseu. Dupa ce a solicitat interpret, a cerut ca audierea sa aiba loc in sedinta secreta, fapt care s-a cerut in scris, in urma caruia familia a fost foarte contrariata. Cererea a fost admisa si i s-a acordat statutul de refugiat, iar instanta nu a scris in sentinta nimic de viol. Au fost analizate antecedentele femeii, in urma carora s-a aflat faptul ca aceasta a fost molestata de o alta matusa (si nu cea care a insotit-o in Romania) care avea tendinte de lesbianism si care a incercat s-o corupa sexual prin intermediul unui comportament dictatorial. in urma acestei intamplari din punct de vedere psihologic, A.T, a suferit o depresie combinata cu atacuri de panica fapt pentru care isi administra o medicatie severa pentru a depasi temerea. in interiorul familiei era folosita drept menajera, fapt ce o priva de o libertate si de exprimare proprie, motiv pentru care in fata instantei nu a fost capabila sa recunoasca intamplarea reala care a determinat-o sa ceara statutul de refugiat in Romania. Religia ii impunea sa se casatoreasca cu membri care impartasesc aceeasi credinta, iar virginitatea era considerata sacra in cultura lor de aceea femeia nu a fost capabila sa impartaseasca cu familia incidentul petrecut in tara de origine. Solutiile acordate acestui caz au fost urmatoarele: psihoterapie, consiliere de suport, medicatie pentru atacurile de panica, a devenit lucrator comunitar pentru a avea o ocupatie in exteriorul familiei, s-a incercat despartirea de familie pentru a nu mai putea fi controlata. CAZUL NR. 2: NUME, PRENUME: E.A VaRSTA : 37 ANI SEX: FEMININ NATIONALITATE: TURCIA STATUT LEGAL: REFUGIAT STATUT FAMILIAL: NECASATORITA STUDII: FACULTATEA DE JURNALISMISTORICUL CAZULUI:A suferit in tara de origine torturi fizice si psihice. in urma acestor evenimente s-au instalat cosmaruri repetate, insomnii, amintiri dureroase repetitive, hipervigilenta, reactivitate exagerata, anhedonii, tulburari mnezice, atacuri de panica, iritabilitate, tristete. A fost diagnosticata cu tulburari de stres posttraumatic. Diagnosticul reprezinta o afectiune cronica care antreneaza o suferinta permanenta pentru care pacientul trebuie sa beneficieze de ajutor farmacologic si psihoterapeutic.in tara de origine a fost inchisa in mod repetat pentru ca fotografia si publica articole in legatura cu manifestarile impotriva guvernului.in inchisoare nu avea acces la satisfacerea nevoilor legate de igiena personala, era batuta in mod repetat, a fost izolata intr-o celula fara a putea comunica cu alte persoane, era amenintata, hartuita sexual (purta haine, dar gardienii o strangeau de organele genitale). A fost supusa la socuri electrice cateva ore, socuri care se produceau pe zonele genitale. CAZUL NR. 3: NUME, PRENUME: E.M VaRSTA: 36 ANI SEX: FEMININ NATIONALITATE: TURCIA STATUT LEGAL: REFUGIAT STATUT FAMILIAL: CASATORITA STUDII: FACULTATEA DE JURNALISMISTORICUL CAZULUI:Retinuta in tara de origine de trei ori: 1990 6 zile; 1992 o saptamana; 1997 6 zile.in aceste perioade a fost batuta, torturata, amenintata, hartuita sexual.in anul 1990 era studenta si milita pentru drepturile omului in special pentru drepturile Kurzilor. intre timp s-a angajat la un ziar local in cadrul caruia avea functia de editor si datorita articolelor publicate a fost urmarita de politie si retinuta si maltratata in inchisoare in repetate randuri. in anul 1997 a fost supusa la socuri electrice pentru mai multe ore in zona organelor sexuale. in timpul detentiei nu avea acces la toaleta, era batuta si hartuita de catre gardienii care ii maltratau organele genitale, iar celula in care a fost retinuta masura 2 metrii lungime si 1,5 metrii latime.in momentul depunerii cererii pentru statutul de refugiat, la testul psihologic s-a remarcat faptul ca are senzatia de deja-u, probleme serioase de concentrare, prezinta semne de oboseala si are probleme cu circulatia.Mai multe detalii referitoare la datele personale si la veridicitatea declaratiei sale nu au fost obtinute datorita gradului mare de tensiune si teama manifestat de E.M.Dupa ce i s-a acordat statutul de refugiat a plecat din tara.CAZUL NR. 4: NUME, PRENUME: K.M VaRSTA: 33 ANI SEX: FEMININ NATIONALITATE: TURCIA STATUT LEGAL: REFUGIAT STATUT FAMILIAL: NECASATORITA STUDII: - ISTORICUL CAZULUI: in Romania a ajuns singura, iar dezechilibrul emotional era foarte evident, de aceea a fost supusa unui test psihologic in urma caruia s-au constat urmatoarele sindroame:-Sindromul de hiperexcitabilitate, manifestat prin stare de alarma crescuta, anxietate, panica-Sindrom de evitare manifestat prin evitarea situatiilor care ar putea declansa amintirea traumei-Sindrom de rememorare, manifestat prin cosmaruri rememorante ale traumei sirememorare diurna a torturilor suferite.Prezenta simptome asociate, secundare celor de mai sus: depresie, sentimente de inutilitate, de descurajare, de nesiguranta, tulburari ale memoriei si atentiei.A fost diagnosticata cu tulburare posttraumatica de stres.S-a recomandat tratament cu antidepresive si anxiolitice sub supraveghere medicala.Afectiunea de care sufera pacienta are potential de cronicizare si poate dura un timp indelungat, chiar toata viata. Conditia esentiala pentru succesul tratamentului este ca acesta sa se realizeze in conditii de viata stabile. in raportul inaintat instantei pentru solicitarea statutului de refugiat a declarat ca motiv intemeiat pentru cererea sa faptul ca in tara de origine a fost obligata de familie sa se prostitueze. Mai multe detalii nu au fost obtinute. CAZUL NR. 5: NUME, PRENUME: K.M VaRSTA: 33 ANI SEX: FEMININ NATIONALITATE: TURCIA STATUT LEGAL: REFUGIAT STATUT FAMILIAL: NECASATORITA STUDII: FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ISTORICUL CAZULUI:in urma torturilor fizice (batai repetate) si psihice (umilinte, abuzuri sexuale) suferite in tara de origine s-a instalat o stare de suferinta psihica severa. Prezinta hipervigilenta la stimuli care amintesc situatiile traumatizante la care a fost expusa, anhedonie, tristete, anxietate, semne fizice poliforme, tulburari mnezice, insomnii, cosmaruri, iritabilitate, labilitate emotionala, interferenta cu existenta si functionarea persoanei.A fost diagnosticata cu tulburare de stres posttraumatica.Afectiunea diagnosticata este o boala cronica care interfereaza semnificativ cu existenta pacientei si afecteaza capacitatea sa de a functiona.Pentru o evolutie favorabila este necesara rezolvarea problemei legate de resedinta, data fiind necesitatea sigurantei statutului sau.La examenul general prezinta la nivelul boltei plantare stangi o cicatrice veche hiperpigmentara, neregulata de aproximativ 1 centimetru.A fost retinuta in 1980 o luna, in 1994 trei zile, timp in care a fost batuta, torturata, hartuita sexual si amenintata.in 1980 a fost arestata in perioada studentiei, timp in care a fost supusa diferitelor forme de tortura batuta la picioare-calcaie, a fost atarnata de tavan, hartuita sexual si psihologic (a fost adus tatal ei in fata caruia au torturat-o).A fost retinuta la Academia de Politie intr-o celula care masura 2 metri pe care o impartea cu alte 15 femei, toaleta era inexistenta, nu aveau acces la dus, iar mancarea era veche si tare.In 1994 a fost arestata in statia de autobuz si interogata zilnic ore in sir.A facut greva foamei in mai multe randuri, in 1986 timp de saizeci si sapte de zile, a doua oara timp de cinci luni.5.2 CONCLUZII:Programele de preventie trebuie diferentiate in functie de caracteristicile de varsta, sociale si educative ale asistatului. Practic, eficienta este asigurata de individualizarea programelor, ceea ce reprezinta un ideal greu realizabil.1. Datorita reticentei si a lipsei de securitate remarcate la cele cinci femei care au costituit studiul de caz urmatoarele solutii implementate in programele desfasurate pe plan psihologic ar trebui luate in considerare pentru reabilitarea lor psihica. -Teste de evaluare a imaginii de sine si a relatiilor socialeConsideram testul ca fiind o proba standardizata, care vizeaza determinarea cat mai exacta a gradului de dezvoltare a unei insusiri psihice sau fizice. Standardizarea consta in obligatia de a aplica aceeasi proba, in exact aceleasi conditii psihologice, utilizand un consemn identic pentru toti subiectii. Testele folosite in lucrarea de fata fac parte din categoria testelor de personalitate, intrucat urmaresc cunoasterea unor trasaturi de caracter raportate la relatiile subiectilor cu ceilalti, cat si modul in care subiectul se percepe pe sine. Astfel, am folosit:-Teste de evaluare a relatiilor subiectului cu ceilalti (membrii ai familiei sau ai comunitatii din care face parte)in acest caz, s-a pus accentul pe responsabilitatea sociala si cunoasterea dezvoltarii deprinderilor subiectului de relationare pozitiva. Testele ajuta la evidentierea si cunoasterea abilitatilor subiectului de relationare, dar si la cunoasterea modului de a reactiona la aparitia unor conflicte. Se merge in principal pe ideea de identificare atitudinilor fata de o relatie interpersoanala, a factorilor ce o pot influenta, a comportamentelor potrivite intr-o relatie si rolul regulilor in familie, scoala, societate. De asemenea sunt urmarite si reactiile la diferite tipuri de conflict si modalitatile pe care subiectul le foloseste pentru a rezolva respectivul conflict. Aceste teste ajuta foarte mult la cunoasterea subiectului din perspectiva relatiilor sociale si la cunoasterea reactiilor lor la aparitia unor conflicte si tensiuni. -Teste de evaluare a imaginii de sine raportata la relatia cu celalaltTestele folosite au ajutat la intelegerea si cunoasterea subiectilor din perspectiva imaginii de sine, a modului in care ei se percep. Au fost folosite teste prin care s-a urmarit evidentierea calitatilor si a defectelor personale, modalitati de reactie in situatii specifice, legatura dintre emotii si stima de sine. Am incercat astfel sa evidentiem factorii care influenteaza imaginea de sine, legatura dintre emotii, comportament si stima de sine, identificarea punctelor tari si a celor slabe in vederea realizarii unor planuri de imbunatatire a competentelor personale din aceasta perspectiva. -Chestionar privind factorii de stres legati de ideile si tentativele suicidarePutem defini un chestionar ca fiind un sistem de intrebari elaborat in asa fel incat sa obtinem date cat mai exacte cu privire la o persoana sau un grup social. Chestionarul folosit a fost unul cu raspuns inchis si a fost utilizat pentru a determina importanta factorilor de stres legati in special de ideea mortii (din diferite perspective boala foarte grava, moarte prematura, sinucidere). Aplicarea acestui chestionar a ajutat foarte mult la cunoasterea atitudinilor subiectilor fata de ideea de moarte, cat si la cunoasterea reactiilor lor vis-a-vis de aceasta problema.-Metoda biograficaEste denumita si anamneza dupa termenul folosit in medicina, unde ea desemneaza reconstituirea istoricului unei maladii. in psihologie, metoda biografica implica o analiza a datelor privind trecutul unei persoane si a modului ei actual de existenta. Acest studiu este foarte important, fiindca in primii ani de existenta se pun bazele caracterului si a personalitatii viitorului adult. Aici gasim cauzele primare ale comportamentului din perioada matura. in plus, ajungem la o imagine corecta despre specificul unui subiect, nedetorsionat de ambianta artificiala a unui examen psihologic. -Consiliere individuala si de grupConsilierea psihologica integreaza perspectiva umanista dezvoltata de Carl Rogers (1961) unde problemele psihice nu mai sunt vazute in mod obligatoriu in termenii de tulburare si deficienta, ci in parametrii nevoii de autocunoastere, de intarire a Eului, de dezvoltare personala si de adaptare. in acest sens, rolul principal nu ii mai revine psihologului. Succesul consilierii este asigurat de implicarea activa si responsabila a ambelor parti (consilierul si persoanele consiliate) in realizarea unei aliante autentice, bazata pe respect si incredere reciproca. A ajuta si a credita persoana ca fiind capabila sa isi asume propria dezvoltare personala, sa previna diverse tulburari si disfunctii, sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta, sa se simta bine cu sine, cu ceilalti si in lumea in care traieste, reprezinta valorile umaniste ale consilierii psihologice.Din acest punct de vedere, procesul de consiliere pune accentul pe dimensiunea de prevenire a tulburarilor emotionale si comportamentale, pe cea a dezvoltarii personale si a rezolvarii de probleme.2. Pe planul reintegrarii sociale solutiile benefice pentru reabilitarea profesionala a acestor femei se regasesc in programele speciale pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat. HOTARAREA GUVERNULUI ROMANIEI nr. 1.191din 27 noiembrie 2001 privind aprobarea Programului special pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat in Romania, Publicata in Monitorul Oficial nr. 815 din 18 decembrie 2001Articol unic. - Se aproba Programul special pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat in Romania, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.PROGRAM special pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat in RomaniaArt. 1. - (1) Prin integrare socioprofesionala, in sensul prezentului program, se intelege totalitatea masurilor intreprinse de autoritatile romane competente si de organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati in acest domeniu, in vederea dobandirii de catre persoanele care au obtinut statutul de refugiat, cu acordul acestora, a unui loc in societatea romaneasca, precum si a aptitudinilor si posibilitatilor de intretinere prin mijloace proprii, cu respectarea drepturilor si libertatilor acestora prevazute de lege. (2) Includerea refugiatilor in programele de integrare socioprofesionala se face la cererea expresa a acestora.Art. 2. - Integrarea socioprofesionala presupune adoptarea unor masuri ce vizeaza:a) acomodarea culturala;b) invatarea limbii romane;c) accesul la sistemul national de invatamant din Romania;d) accesul la sistemul de asigurari sociale de sanatate;e) accesul liber pe piata fortei de munca i la sistemul de asigurari sociale;f) dreptul de cazare.Art. 3. - Acomodarea culturala se realizeaza prin participarea refugiatilor la actiunile organizate de Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale agreate, care au ca scop familiarizarea refugiatilor cu traditiile, obiceiurile si cu specificul societatii romanesti.Art. 4. - (1) Accesul la invatamantul prescolar si invatamantul obligatoriu al copiilor strainilor care au dobandit statutul de refugiat in Romania se va realiza fara perceperea de taxe de scolarizare, in conformitate cu legile statului roman in vigoare. (2) Autoritatile romane competente vor lua toate masurile necesare pentru a asigura formarea initiala si continua a profesorilor care predau limba romana ca limba oficiala a Romaniei, tinand seama de specificul cultural al copiilor la care se face referire la alin. (1).(3) Persoanele adulte care au dobandit statutul de refugiat in Romania pot beneficia, la cerere, de acces la cursurile de invatare a limbii romane organizate de Ministerul de Interne, prin Oficiul National pentru Refugiati, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii.(4) Durata si programa cursurilor de invatare a limbii romane, pe categorii de varsta, se stabilesc de Ministerul Educatiei si Cercetarii.(5) Atestarea nivelului de cunoastere a limbii romane pentru persoanele care au urmat cursurile de invatare in acest sens se face la cerere si in conformitate cu prevederile legale in vigoare.Art. 5. - (1) Refugiatii au dreptul la invatamant primar si gimnazial, in conditiile stabilite de lege pentru cetatenii romani, precum si la celelalte forme de invatamant, in aceleasi conditii stabilite pentru cetatenii straini.(2) Ministerul Educatiei si Cercetarii stabileste, in baza actelor de studii prezentate de persoanele care au statut de refugiat in Romania, in conditiile prevazute la art. 4, nivelul de scolarizare al fiecarui solicitant.(3) in lipsa actelor de studii Ministerul Educatiei si Cercetarii va stabili metodologia de verificare globala a cunostintelor, in conformitate cu normele legale in vigoare, si va stabili nivelul de pregatire si anul de studii pentru fiecare solicitant.Art. 6. (1) Refugiatii care realizeaza venituri beneficiaza de asigurari sociale de sanatate in conditiile stabilite de lege, cu plata contributiei pentru asigurari sociale de sanatate.(2) Refugiatii care nu realizeaza venituri beneficiaza de asigurari sociale de sanatate fara plata contributiei pentru asigurari sociale de sanatate, in conditiile stabilite de lege pentru cetatenii romani.(3) Refugiatii beneficiaza de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor alin. (1) si in perioada in care primesc ajutorul rambursabil prevazut la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania.Art. 7. - (1) In vederea asigurarii protectiei sociale si a accesului liber pe piata fortei de munca, refugiatul care, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existenta necesare beneficiaza, la cerere, de:a) ajutorul rambursabil prevazut la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;b) ajutor social, in conditiile legii, dupa expirarea perioadei prevazute la art. 23 alin. (3) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000;c) acces liber la programele de pregatire, reconversie profesionala si consiliere in vederea ocuparii unui loc de munca, precum si la orice alte forme de protectie, in conditiile legii.(2) Refugiatii beneficiaza de acces liber pe piata fortei de munca, in conditiile stabilite de lege.(3) Ministerul de Interne, prin Oficiul National pentru Refugiati, impreuna cu organizatiile neguvernamentale agreate, in functie de fondurile disponibile, pot organiza activitati de consiliere a refugiatilor in vederea ocuparii unui loc de munca. Programul pentru integrarea socioprofesionala a refugiatilorArt. 8. (1) Refugiatii care nu au mijloace de intretinere pot beneficia, la cerere, de cazare in spatiile special destinate acestui scop, care apartin Ministerului de Interne. Autoritatile locale, in cadrul unor programe derulate in comun de acestea cu Ministerul de Interne, prin Oficiul National pentru Refugiati, si cu organizatiile neguvernamentale agreate pot pune la dispozitie spatii de cazare cu aceasta destinatie. In acest sens Ministerul de Interne, prin Oficiul National pentru Refugiati, poate incheia protocoale sau conventii de colaborare cu autoritatile locale si organizatiile neguvernamentale agreate.(2) Cazarea in spatiile apartinand Ministerului de Interne sau puse la dispozitie de autoritatile locale se face pe baza platii unei chirii stabilite potrivit legii pentru spatiile de locuit apartinand statului.(3) Perioada maxima pentru care se poate caza o persoana in conditiile prevazute la alin. (2) este de un an.(4) In cazul incapacitatii de munca, al unei boli cronice grave, al unei familii monoparentale cu mai multi copii sau al batranilor, perioada pentru care se asigura cazarea se prelungeste pana la incetarea situatiei respective.(5) Minorii neinsotiti care au dobandit statutul de refugiat beneficiaza de cazare gratuita in spatiile de cazare prevazute la alin. (1).(6) Ministerul de Interne repartizeaza spatiul de locuit in functie de posibilitatile existente.Art. 9. - (1) Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne va coordona intreaga activitate de integrare a refugiatilor, sens in care:a) comunica pana la data de 1 decembrie a fiecarui an sau trimestrial, dupa caz, Ministerului Educatiei si Cercetarii numarul preconizat de locuri pentru cursurile de invatare a limbii romane prevazute la art. 4;b) comunica in termenul prevazut la lit. a), Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul de persoane estimat pentru accesul la programele de pregatire si reconversie profesionala;c) impreuna cu organizatiile neguvernamentale agreate, intocmeste programe speciale de integrare socioprofesionala pentru strainii care au dobandit statutul de refugiat, in anumite zone ale tarii, pe care le deruleaza in cooperare cu autoritatile locale si cu organizatiile neguvernamentale;d) urmareste modul de derulare a programelor de integrare socioprofesionala pentru strainii care au dobandit statutul de refugiat si, anual, propune Guvernului Romaniei masurile necesare de imbunatatire a acestor activitati;e) anual face propuneri de includere in bugetul Ministerului de Interne a sumelor necesare pentru buna desfasurare a programelor de integrare socioprofesionala pentru strainii care au dobandit statutul de refugiat.(2) In scopul indeplinirii acestor atributii schema Oficiului National pentru Refugiati se suplimenteaza cu doua posturi de ofiter, prin redistribuire de la alte unitati ale Ministerului de Interne.Art. 10. - (1) Fondurile necesare actiunilor prevazute la art. 1 se asigura in conditiile stabilite de lege pentru cetatenii romani.Statutul si regimul refugiatilor in Romania(2) Se abiliteaza Ministerul Finantelor Publice sa execute corectiile bugetare in structura bugetului anual al Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale si al Ministerului de Interne prin includerea sumelor cu aceste destinatii, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministerelor respective.Art. 11. - Refugiatii inscrisi in programele de integrare socioprofesionala au urmatoarele obligatii:a) sa participe in mod regulat la activitatile stabilite prin aceste programe;b) sa manifeste interes si sa depuna eforturi pentru parcurgerea tuturor etapelor programului;c) s respecte normele de disciplina si conduita prevazute in regulamentele interne ale centrelor de cazare si cele stabilite de conducatorii cursurilor.Art. 12. - (1) Nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 11 poate atrage excluderea refugiatului din programul de integrare socioprofesionala.(2) Refuzul refugiatului de a accepta un spatiu de cazare dintre cele ale Ministerului de Interne sau dintre cele puse la dispozitie de autoritatile locale cu aceasta destinatie atrage exonerarea de raspundere a autoritatilor romane in ceea ce priveste asigurarea unei locuinte.5.3 ROLUL ASISTENTULUI SOCIALRolul asistentului social in problematica refugiatilor este de a le apara prin toate mijloacele legale drepturile omului in general si drepturile refugiatilor in special.Tinta asistentului social este de a-i proteja si de a le permite execitarea dreptului la azil in timpul procedurii de determinare a statutului de refugiat si integrarea lor in societatea romaneasca. inlesnirea accesului refugiatilor la cursuri de limba romana pentru ca acestia sa dobandeasca cunostintele necesare pentru a comunica cu populatia Romaniei.Implementarea unei strategii de facilitare a angajarii refugiatilor cu contracte legate de munca.inlesnirea accesului refugiatilor la cursuri pentru invatarea unor meserii cautate pe piata locurilor de munca.Orientarea refugiatilor si a solicitantilor de azil in societatea romaneasca. Formarea unei imagini pozitive despre refugiati pentru publicul romanesc.Integrarea refugiatilor in societatea romaneasca cu conditia pastrarii specificului cultural al tarii de origine.Asigurarea resurselor de subzistenta a cazurilor vulnerabile, lipsite de alte surse de venituri.Depasirea traumelor psihologice si fizice suferite in tara de origine si facilitarea integrarii in Romania.Acordarea de consiliere si asistenta juridica promta si adecvata tuturor solicitantilor de azil, inclusiv a acelora care au fost tinuti in zone de tranzit sau la punctele de trecere a frontierei.Elaborarea de contestatii si recursuri pentru solicitantii de azil a caror cerere de azil a fost respinsa si in cazurile solicitantilor de azil aflati la punctele de frontiera, depunerea acestor contestatii si recursuri la instantele competente.Facilitarea asistentei si reprezentarii juridice in instanta pentru solicitantii de azil respinsi, a caror cerere de azil a fost considerata intemeiata, in urma evaluarii ulterioare a cazului.indepartarea barierelor lingvistice si culturale pe care le au de infruntat solicitantii de azil in procedura de azil, deoarece cererile lor de azil sunt examinate si evaluate intr-o limba si un sistem de drept diferit de cele din tarile de unde provin.Furnizarea de informatii recente, relevante, privind situatia din tarile de origine partilor implicate in procedura de azil pentru o evaluare corecta a temerii de persecutie invocate de solicitantii de azil Asigura solicitantilor de azil si refugiatilor servicii de sanatate a reproducerii, planning familial si contraceptie. Asigura starea de sanatate a solicitantilor de azil si a refugiatilor. Faciliteaza integrarea refugiatilor in sistemul national de sanatate. Faciliteaza accesul refugiatilor la sistemul national de sanatate. Colaboreaza cu institutiile sanitare nationale in vederea suplinirii lacunelor din cadrul legislativ. Ajuta la constientizarea rolului fiecarei persoane in mentinerea propriei sanatati. Asigura starea de sanatate a femeilor gravide. Asigura cunostintele necesare privind cresterea sugarului. Asigura starea de sanatate a nou nascutilor si sugarilor.CONCLUZII:Este de netagaduit faptul ca munca in domeniul azilului necesita cunostinte, deprinderi si atitudini specifice.UNHCR are convingerea ca profesionalizarea lucrului cu refugiatii si solicitantii de azil este obligatorie in toate problemele legate de protectia internationala si in toate tipurile de asistenta oferite de stat si de organizatiile non-guvernamentale. Fie ca este vorba de un prim contact cu autoritatile la granita; de asistenta materiala sau nemateriala, sociala, juridica, medicala, educationala sau de orice alta natura; un interviu cu autoritatile sau o audiere in instanta, cei care vin in contact cu solicitantii de azil sau cu refugiatii trebuie sa posede cunostinte, deprinderi si atitudini specifice muncii cu refugiatii. Astfel de competente ar putea fi dobandite prin programe complexe de formare, dar si prin pregatire la locul de munca, schimburi de experienta, ateliere tematice, lecturi bogate, etc.Cunostintele de baza pentru toate aceste categorii de personal vor trebui sa cuprinda, fara a se limita la acestea, cunostinte cu privire la legislatia nationala si internationala privind refugiatii, precum si terminologia aferenta, principiile asistentei umanitare, informatii despre tara de origine, aspectele legate de varsta si sex in contextul refugiatilor, categoriile cu nevoi speciale (de exemplu femeile, copiii, invalizii, parintii care isi cresc copiii singuri etc), principiile integrarii refugiatilor in societatea gazda. Deprinderile de baza care trebuie sa fie dobandite se refera la comunicarea interculturala, lucrul prin intermediul interpretilor, confidentialitate, precum si abordarea conflictelor si dezvoltarea increderii.Atitudinile de baza ar trebui sa includa empatia si toleranta, nediscriminarea si sensibilitatea culturala. Refugiatii nu sunt o amenintare, ei sunt cei amenintati. Refugiatii nu vor sa devina o povara, ci vor sa aiba posibilitatea de a-si castiga existenta in conditii de siguranta si demnitate. Daca li se da ocazia, refugiatii isi pot aduce contributia la dezvoltarea tarii care le ofera gazduire, acest lucru fiind dovedit de personalitati cum ar fi Albert Einstein, Marlene Dietrich, George Enescu si Nadia Comaneci, precum si de multi altii.O buna intelegere a contextului refugiatilor este esentiala pentru orice persoana care lucreaza in domeniu. De ce sunt unii oameni obligati sa-si paraseasca tara si casa si de ce nu se pot intoarce- in ce fel difera refugiatii fata de alte categorii de migranti, si de ce are statul obligatia juridica si morala de a asigura accesul acestora pe teritoriu, de a-i proteja de returnarea fortata, precum si de a-i ajuta sa traiasca in conditii demne-De aproape 10 ani, Programul de tara pentru Romania al UNHCR cuprinde si activitati de dezvoltare a competentei, care sunt orientate in primul rand spre persoanele implicate in mod concret in determinarea statutului de refugiat, abordand deci mai ales aspectele juridice ale notiunii de azil. Persoanele din sectorul nejuridic trebuie, la randul lor, sa aiba ocazia de a dobandi competente specifice privind refugiatii.S-a recunoscut faptul ca violenta impotriva femeilor va ramane un fenomen raspandit in toate societatile si prezinta consecinte directe asupra a milioane de tineri reprezentand un obstacol pentru realizarea egalitatii intre femei si barbati, pentru dezvoltarea si consolidarea unei societati linistite si pentru respectul fata de membrii societatii civile.Violenta nu are absolut nici o scuza si nu poate fi justificata pe baza culturii, religiei, traditiei, dezvoltarii economice sau conditiilor sociale. Violenta comisa impotriva femeilor reprezinta reflectia contributiei la un nivel ridicat de violenta.De remarcat este faptul ca in pofida faptului ca violenta impotriva femeilor este o realitate bine cunoscuta, in majoritatea cazurilor inca ramane o preocupare marginala.Combaterea violentei sexuale si de gen si promovarea egalitatii intre genuri solicita educatie si implicarea tuturor sectoarelor societatii, in special participarea tinerilor femei si barbati si a membrilor grupurilor minoritare. Este nevoie de prezenta barbatilor care trebuie sa se implice activ in desfasurarea activitatilor de educare impotriva violentei. Constientizarea si educatia trebuie combinate cu multiple masuri de prevenire asupra problemelor specifice, precum traficul de persoane, dar si cu suport efectiv acordat victimelor si supravietuitorilor.Violenta sexuala si de gen incalca drepturile umane. inaltul Comisariat pentru Refugiati impreuna cu statul impart responsabilitatea pentru a asigura faptul ca refugiatii sunt protejati. Femeile si fetele fac parte din marea majoritate a victimelor/supravietuitorilor violentei sexuale si de gen. Un plan comprehensiv de prevenire si raspuns ar trebui sa se focalizeze pe rolurile si nevoile femeilor. Cei care comit violenta sexuala si de gen sunt chiar persoanele de care supravietuitorii depind in asistenta si protectie. Uneori actele de violenta sexuala si de gen sunt infaptuite de persoane cunoscute victimelor.Violenta sexuala si de gen intervine in toate clasele sociale, culturile, religiile, rasele, genurile si varstele. Interventiile de prevenire sau raspuns la violenta sexuala si de gen trebuie sa vizeze persoanele in mod individual, relatiile stranse, comunitatea si societatea in general.Numai intelegand cauzele violentei sexuale si de gen ne va ajuta sa dezvoltam actiuni eficiente de prevenire. Deasemenea intelegand consecintele violentei sexuale si de gen ne permite sa dezvoltam raspunsuri corespunzatoare pentru victime/supravietuitori.Accesul egal si controlul materialelor, resurselor si asistentei, participarea egala in procesul de luare a deciziilor ar trebui sa se reflecte in toate programele.BIBLIOGRAFIE1. CATALIN ZAMFIR, LAZAR VLASCEANU - Dictionar de Sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 19982. MIRIAM POTOCKY-TRIPODI " BEST PRACTICES FOR SOCIAL WORK WITH REFUGEES & EMIGRANTS" , Columba University Presa, New York, 2002.3. RAMBERG, INGRID "VIOLENCE AGAINST YOUNG WOMEN IN EUROPE" , Council of Europe Publishing , 2001.4. Rosa Da Costa, Sue Elliot "Gender Training Kit on Refugee Protectionand Resource Handbook" - - Printed by: GIYOTIN, Ankara, Turkey. Date: First edition, in English, Decembre 2002.5. RAMBERG, INGRID "LEARNING FROM VIOLENCE", Council of Europe Publishing , 2001.6. UNITED NATION HIGH COMMISSIONERS for REFUGEES (UNHCR) " GUIDELINES ON THE PROTECTION OF REFUGEE WOMEN" GENEVA, 1991.7. UNITED NATION HIGH COMMISSIONERS for REFUGEES (UNHCR) "Manual referitor la proceduri si criterii de determinare a statutului de refugiat" Geneva, 1992.8. UNITED NATION HIGH COMMISSIONERS for REFUGEES (UNHCR) "SEXUAL VIOLENCE AGAINST REFUGEES" GENEVA, 19959. YOICHIRO TSUCHIDA (UNHCR) " STATUTUL SI REGIMUIL REFUGIATIILOR IN ROMANIA" Monitorul oficial, Bucuresti, 2002. CUPRINSINTRODUCERE CAPITOLUL 1. CADRUL LEGISLATIV 1.1Primele documente care reglementeaza statutul international al refugiatilor 1.2Conventia de la Geneva din 1951 1.3 Instrumente regionale de protectie a refugiatilor 1.4 Protectia femeilor impotriva violentei sexuale si de gen CAPITOLUL 2. VIOLENTA SEXUALA SI DE GEN 2.1 Delimitari conceptuale 2.2 Tipuri de violenta si de gen 2.3 Unde si cand se produce violenta sexuala si de gen- 2.4 Violenta sexuala si de gen in diferitele etape ale refugiului 2.5 Violenta sexuala si de gen de-a lungul vietii 2.6 Cauze si consecinte ale violentei sexuale si de gen CAPITOLUL 3. PREVENIREA VIOLENTEI SEXUALE Si DE GEN 3.1 Principii directoare in asistenta victimelor/supravietuitorilor 3.2 Prevenirea violentei sexuale si de gen 3.3 Raspunsul la violenta sexuala si de gen 3.4 Cadrul de actiune 3.5 Monitorizarea si evaluarea actiunilor de preventie si raspuns CAPITOLUL 4. VIOLENTA SEXUALA Si DE GEN iN EUROPA 4.1 Violenta impotriva femeilor: realitate europeana 4.2 Care este definitia actuala a violentei- 4.3 Actiuni intreprinse la nivelul Consiliului European CAPITOLUL 5. PARTE PRACTICA5.1 Studii de caz5.2 Concluzii 5.3 Rolul asistentului social CONCLUZII