label Referate autorenew 2025-09-29, 16:57
Nevoia unei productii sporite generata de largirea continua a pietei moderne, de cererile turcilor in Principate, de cele ale armatei austriece in Transilvania, de nevoia acuta de bani pentru toate categoriile sociale au avut drept consecinta extinderea suprafetelor cultivabile, diversificarea culturilor, antrenarea in circuitul pietei a mosiilor si antrenarea tot mai puternica a taranilor in procesul de schimb.

Transformarilor cantitative li se adauga schimbari calitative, corespunzatoare sistemului juridic al proprietatii. Aparitia in agricultura tarilor Romane a agronomului*, a geometrului**, a administratorului si a veterinarului reliefeaza directii noi de evolutie. Unii mosieri introduc procedee tehnice noi, utilizeaza sisteme moderne de control si administrare, isi creeaza utilaje proprii, valorifica industrial produsele agricole. Statul sprijinea ideea de modernizare a agriculturii prin infiintarea Societatii de Agricultura, a invatamintului agronomic si economic, a Comisiei Centrale de agronomie si economie rurala sau a Asociatiei economice ardelene. Au luat fiinta fabrici de masini agricole la Iasi, Bucuresti si Cluj.



Trimiterea de bursieri in strainatate, organizarea fermelor model, cautarile teoretice si redirijarile practice – exprimate in activitatea lui Ion Ionescu de la Brad – sint semnificative in acest sens. Extinderea suprafetelor cultivate, dezvoltarea agriculturii cu caracter comercial au generat totodata un spor considerabil al obligatiilor taranilor, dincolo de prevederile oficiale prin intermediul invoielilor pentru prisoase. Preocupati de situatia taranimii, conducatorii revolutiei din tara Romaneasca au hotarit, prin articolul 13 din Proclamatia de la Islaz, emanciparea si improprietarirea clacasilor prin despagubire. Dupa revolutie, in 1848, autoritatile din Principate au elaborat noi legiuiri agrare (1851) care au fost aplicate din anul urmator, prin care s-au reglementat raporturile dintre boieri si clacasi pina in 1864.