Referat DESPRE TRANSPARENTA TRUPULUI

label Referate autorenew 2025-09-29, 16:56 history_edu virgil
Despre trupul transparent al profetului si desavrsirea omului n calauza ratacitilor, de Moise MaimonideOm desavrsit este n viziunea lui Maimonide profetul. Aceasta notiune face trimitere n prima instanta la profetii Bibliei ebraice[1], dar, n cazul particular al lui Maimonide, termenul nu i desemneaza doar pe acestia. Maimonide explica mecanismul producerii profetiei si extrage implicit atributele profetului. Odata aceste lucruri ntelese, ori de cte ori recunoastem simptomele, diagnosticul va fi acelasi. Este adevarat, simptomele au autoritate n masura n care se repeta, personajele biblice ramnnd totusi modelul si temeiul oricarui argument sau criteriu de departajare[2].Este clar, prin urmare, ca demersul lui Maimonide nu este unul orientat nspre trecut, referindu-se n exclusivitate la o categorie anume de oameni, ci, as spune, dincolo de o fixare ntr-o ordine istorica, miza demersului maimonidian este una metafizica (de vreme ce morala cade, dupa cum se va vedea, ntr-un regim secund). Profet este orice fiinta care poate sta ca intermediar ntre ngeri (sau, n cazul singular al lui Moise[3], Dumnezeu) si oameni. Asadar, trasatura definitorie a profetului este capacitatea de a recepta si de a transmite ct mai bine/fidel mesajul. De aceea, vorbind despre profetie, Maimonide nu face altceva dect sa traseze drumul mesajului divin (impuls, influx, revarsare, emanatie) care, daca exista dispozitia necesara, parcurge toate treptele pentru a ajunge, prin intermediul profetului, la ceilalti oameni. Aceste trepte care acopera intervalul dintre inteligentele separate (ngerii) si fiintele ntelegatoare din lumea sublunara a celor patru elemente (oamenii) sunt facultatile profetului: intelectul si imaginatia (ratiunea functioneaza ca o interfata, ca o structura intermediara ntre intelect si imaginatie)[4].Sa stii ca adevarata profetie este o emanatie (shefa) ce se revarsa (shofea) dinspre Dumnezeu (Eloah), prin intermediul intelectului activ (ha-sechel ha-poel), mai nti asupra ratiunii (ha-coah ha-dabri) si apoi asupra imaginatiei (ha-coah ha-medame).[5]Intelectul comunica cu limita superioara, imaginatia, cu limita inferioara (orice valorizare este exclusa). Profetul este fiinta transparenta prin excelenta. Oamenii se vor aseza pe trepte diferite n functie de transparenta/desavrsirea propriilor facultati. Astfel, ori de cte ori emanatia se opreste la nivelul facultatii intelectului fara a se raspndi si asupra facultatii imaginatiei, fie pentru ca emanatia nsasi nu este suficienta, fie pentru ca facultatea imaginativa este defectuoasa n alcatuirea ei si prin aceasta, incapabila sa primeasca emanatia intelectului[6], nu se poate vorbi despre profetie, ci doar despre speculatie, iar cei care fac parte din aceasta categorie sunt savantii (ha-hachamim baalei ha-yiun)[7] si nicidecum profetii.Care sunt, prin urmare, atributele definitorii ale profetului? perfecta alcatuire si functionare a facultatilor sufletului (cu referire explicita la intelect si imaginatie)[8]; perfecta conlucrare/armonizare a acestor facultati (n momentul producerii profetiei)[9].Paradoxal, desavrsirea spirituala nu se realizeaza la nivelul intelectului singur, ci presupune perfectiunea facultatii imaginatiei, facultate a trupului. Om desavrsit este numai cel care poate aduce mesajul divin n lumea oamenilor materializndu-l prin intermediul facultatii imaginatiei pentru a putea fi astfel transmis mai departe.Profetia nu este un fenomen irepetabil, care sa caracterizeze o epoca anume sau niste indivizi anume. Putem deduce ca, ori de cte ori sunt ndeplinite conditiile prezentate mai sus, avem de-a face cu o profetie.Este usor de nteles acum de ce Maimonide l numeste pe Aristotel profet sau de ce, mai aproape de timpul nostru, Leo Strauss se poate ntreba daca nu cumva Maimonide nsusi se considera un profet.Imaginea omului desavrsit se realizeaza n tratat prin suprapunerea a cel putin trei secvente tematice aparent independente (fiecarei secvente i corespund n text fragmente apartinnd mai multor capitole; voi indica mai jos capitolele semnificative pentru studiul de fata): 1. problematizarea conditiei umane/caderii n pacat pornind de la personajele-simbol Adam si Eva (I, 2); 2. analiza mecanismului profetiei si a categoriei profetilor (II, 35-37); 3. ncercarile de a contura un model de (con)vietuire/comportament uman avnd drept scop apropierea de Dumnezeu (III, 51-52; III, 54).Maimonide afirma ca treapta ultima a desavrsirii n trup este treapta profetiei.Si aceasta [profetia] este cea mai nalta treapta a omului (ha-ioter eliona she-be-madregot ha-adam) si limita perfectiunii (takhlit ha-shlemut) la care specia sa poate ajunge, iar aceasta stare reprezinta limita perfectiunii facultatii imaginative (takhlit shlemut ha-coah ha-medame). Este un lucru care nu se ntlneste la orice om n orice fel si nu este ceva la care se poate ajunge prin perfectionarea n stiintele speculative sau prin mbunatatirea moravurile, fie ele cele mai bune si cele mai frumoase, fara sa se adauge la acestea perfectiunea facultatii imaginatiei n forma ei primitiva.[10]Cum se leaga de aceasta tema a profetiei celelalte doua teme anuntate mai sus si n ce fel se compun toate trei pentru a tese imaginea omului desavrsit?La o privire mai atenta, cele trei secvente tematice se presupun reciproc ntr-o logica pe ct de strnsa n chingile ei, pe att de evidenta la o relectura ce si-a conturat deja miza: Definitia profetiei este, n fapt, definitia starii de desavrsire n plan uman. Nedesavrsirea este urmarea pacatului. Perfectiunea de dinaintea caderii n pacat este ntruchipata de Adam. Desavrsirea n trup survine (si) ca urmare a efortului omului de a se apropia de Dumnezeu[11].n acest punct se impun o serie de distinctii. De asemenea, voi ncerca sa formulez cteva din ntrebarile pe care tratatul le naste ca semn al unei lecturi fertile.1. Adam este omul perfect, dar nu desavrsit. Desavrsirea constituie punctul culminant al unu proces prin care Adam nu a fost nevoit sa treaca naintea caderii n pacat.Este Adam, prin perfectiunea lui, un profet? Nu. Desi facultatile sale sunt perfect alcatuite si functioneaza perfect, desi transparenta este maxima, nimeni nu are nevoie de traducerea mesajului (ar fi interesant de studiat din acest punct de vedere care mai este rolul facultatii imaginatiei nainte de cadere[12])2. Nu exista retete pentru desavrsire. Maimonide face totusi cteva observatii menite a-l calauzi pe cel care nu stie cum sa tina drumul drept[13]. Pe de alta parte, precizarile cu privire la alegerea profetului ne lasa sa ntelegem ca efortul omului este zadarnic atunci cnd nu este dublat de initiativa divina. Mai mult, buna alcatuire a trupului (si n special, a creierului) cu care ne nastem este o conditie necesara pentru realizarea profetiei (de ea depinde buna functionare a facultatii imaginatiei)[14].Reiese ca profetul este omul desavrsit prin excelenta, ceea ce nu exclude nsa posibilitatea ca omul desavrsit sa nu fie ntotdeuna profet. Este oare o diferenta de grad ntre om desavrsit si profet? Poate fi cineva ndemnat sa devina profet, asa cum este ndemnat sa devina desavrsit?Toate nuantarile de pna acum au condus la evidentierea a patru categorii deosebite (daca este vorba de o diferenta de regim, de treapta sau de grad nu ne va preocupa acum): omul perfect de dinaintea caderii omul desavrsit profetul MoiseCare este diferenta dintre starea de perfectiune a lui Adam si starea de desavrsire a lui Moise? Cele cteva indicii pe care le avem n tratat nu sunt suficiente pentru a da un raspuns.ntre profet si celalalt sta doar trupul transparent al profetului. De la naltimea de necuvntat a desavrsirii lui el poate vorbi numai prin coborrea tainica n cuvnt.Madeea Axinciuc[1] n ebraica, Tanakh - acronim format de la cuvintele denumind cele trei mari sectiuni ale Bibliei ebraice: Tora (Pentateuhul), Neviim (Profetii) si Ketuvim (Scrierile).[2] Maimonide este medic. La fel ca si n cazul bolilor se ntmpla si aici. Odata descrisa, prin fixarea unui set de simptome pornind de la un numar de indivizi purtatori, boala primeste un nume care va fi folosit ori de cte ori apar aceleasi simptome avnd aceeasi configuratie.[3] n traditia iudaica Moise este cel mai mare profet (De este ntre voi vreun proroc al Domnului, Ma arat lui n vedenie si n somn vorbesc cu el. Nu tot asa am grait si cu robul Meu Moise, - el este credincios n toata casa Mea: Cu el graiesc gura catre gura, la aratare si aievea, iar nu n ghicituri, si el vede fata Domnului, Num. 12, 6-8; De atunci nu s-a mai ridicat n Israel proroc asemenea lui Moise, pe care Dumnezeu sa-l fi cunoscut fata catre fata, Deut. 34, 10). Maimonide insista asupra acestui aspect: La orice alt profet n afara de Moise, stapnul nostru, revelatia venea prin intermediul unui nger (malakh) (II, 34). Numai Moise a vorbit direct cu Dumnezeu, gura catre gura (Numerii 12, 8), fara a se folosi de facultatea imaginatiei (II, 45).[4] Intelectul si imaginatia se numara ntre cele cinci facultati ale sufletului (cf. Shemona Peraqim, I). Imaginatia este totusi descrisa uneori, la limita, ca fiind o facultate a trupului: Stii ca perfectiunea acestor facultati corporale (ha-cohot ha-gufiot), printre care se numara si facultatea imaginatiei (ha-coah ha-medame), (II, 36); Or, aceasta facultate imaginativa (ha-coah ha-medame) este fara ndoiala (be-lo safek) o facultate corporala (coah gufani) (ibid.). Vezi si Madeea Axinciuc, Moise Maimonide: despre imaginatie n Calauza ratacitilor, n Origini, nr. 1, 2002, Zalau.[5] II, 36[6] II, 37[7] Ibid.[8] Cf. III, 54[9] Cf. II, 37[10] II, 36[11] Vezi si Madeea Ssna, Moise Maimonide. Calauza ratacitilor ca itinerar al mintii n Dumnezeu, Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Academia Romna, Bucuresti, 2002, pp. 68-71.[12] Mergnd pe aceasta linie, s-ar putea oferi o explicatie inedita celor doua versete pe care le citeaza si Maimonide: Atunci li s-au deschis ochii la amndoi si au cunoscut ca erau goi (Gen. 3, 7) si Am auzit glasul Tau n rai si m-am temut, caci sunt gol, si m-am ascuns (Gen. 3, 10). Pna la cadere facultatea imaginatiei se pare ca nu avea rolul de a traduce n imagini, astfel se explica de ce Adam si Eva nu vedeau (sau, n orice caz, vedeau alfel/altceva). Imaginatiei i corespunde, potrivit viziunii lui Maimonide (v. I, 2), distinctia bine/rau, n vreme ce intelectului i corespunde distinctia adevar/fals, minciuna:raul si binele sunt de gasit n opiniile probabile, nu n lucrurile inteligibile (I, 2).[13] [] Este clar, prin urmare, ca, dupa ce dobndesti cunoasterea lui Dumnezeu, trebuie sa ai drept scop sa I te dedici Lui si sa-ti ocupi mereu gndirea si inteligenta cu iubirea pe care I-o datorezi. Nu se ajunge la acest lucru, de cele mai multe ori, dect prin nsingurare si izolare; de aceea, orice om superior cauta adesea sa se retraga din lume si nu se aduna cu nimeni, numai la mare nevoie [] (III, 51).Menachem Kellner, pornind de la III, 51-57, considera ca desavrsirea la nivelul intelectului trebuie urmata de imitatio Dei: [...] intellectual perfection is not the highest state open to human beings. This highest state consists of practical action of a certain kind in the world after one has achieved intellectual perfection. It is through this practice that one imitates God to the extent that God can be imitated bz human beings (Maimonides on Human Perfection, Scholars Press, Brown University, Atlanta, Georgia, 1990, p.62); [...] after achieving intellectual perfection, Jews ought to imitate God through the fulfillment of the commandments of the Torah (ibid., p.63).[14] Stii ca perfectiunea acestor facultati corporale, printre care se numara si facultatea imaginatiei, depinde de cea mai buna alcatuire posibila a unui anume organ purtnd o anume facultate, de cea mai armonioasa proportie a sa si de cea mai mare puritate a materie sale; acesta este un lucru a carui pierdere nu poate fi reparata si a carui defectuozitate nu poate fi nlocuita prin regim (II, 36). www.studentie.ro - 2005